6,575 matches
-
favorizante ale acestei activități, fără a lua neapărat în considerare cerințele altor sisteme învecinate care pot interfera cu acestea. Angajarea în perspectiva claselor și a grupurilor sociale este însă mult mai pregnantă, fapt pentru care în analiză aceasta va fi accentuată. Sociologia, actualmente, oferă multiple exemple de angajare. Așa cum au pus în evidență numeroase analize sociologice, sistemul de susținere și finanțare a sociologiei occidentale face ca aceasta să fie, într-o măsură apreciabilă, evident, nu integral, purtătoarea intereselor claselor și grupurilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care îl conținea și îl făcea deosebit de acceptabil noii orientări a burgheziei. Societatea însăși reprezintă o realitate supraorganică. Ea este într-o continuă evoluție, după propriile sale legi. Nu există nimic sau aproape nimic de făcut pentru a-i accelera cursul (Harris, 1968). Inițiativa individuală nu mai este necesară, în fața mecanismelor eficace ale evoluției reale. Evoluția are loc prin mecanismul luptei pentru existență, prin supraviețuirea celui mai adaptat. S-a făcut observația că o asemenea idee reprezenta în fond o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din cauzasupraabundenței și a risipei practicate de clasele privilegiate. De aceea este necesar să se ia în considerație ca un criteriu secundar al progresului și structura repartiției produselor. Nu este întâmplător faptul că în societatea modernă există presiuni tot mai accentuate în sensul egalizării economice. În al doilea rând, așa cum sugerează criteriile contemporane ale societății capitaliste dezvoltate, o parte din efortul și capacitățile productive sunt înghițite de„false” necesități, de necesități „înstrăinate”. Un consum nerațional nu poate duce, chiar în condițiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și amplificarea motivației și adeziunii pacientului la tratament prin propunerea unei abordări mai progresive decât în cazul unei expuneri clasice. Ea permite să se lucreze pentru modificarea nevoilor de reasigurare ale pacienților (avantaje și inconveniente ale ritualurilor). Tehnica facilitează expunerea, accelerând procesele de reducere a anxietății în curs de manifestare. După ce pacientul învață tehnica de repunere în discuție a gândurilor automate, el se folosește de aceasta în orice împrejurare (viața cotidiană sau în ședința de expunere). In cadrul grupurilor terapeutice, tehnica
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alcool”. Ea mă va certa”. CONSECINTE Consecințe concrete Foarte angoasată. Simt că picioarele îmi tremură. Mă simt mai bine când beau. EMOTII (ceea ce simt) Consecințe relaționale ”Blocată pe loc”. Sora mea îmi spune: „Ai băut din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i spun bună ziua, mă grăbesc. Consum alcool. Această situație anxiogenă generează în mod obișnuit puternice imbolduri de a bea. Sonia își
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
efectul propagandei politice este adesea modelat non-liniar cu beneficii descrescătoare, cu primele apariții având cel mai mare impact asupra alegătorilor, care devin tot mai puțin interesați și impresionați, cu cât urmăresc mai multe apariții. Un model interesant non-liniar combină creșterea accelerată cu descreșterea accelerată. De exemplu, să ne imaginăm o situație în care se face planificarea producției totale de pe un teren de o anumită mărime (Y) în funcție de numărul fermierilor care lucrează terenul respectiv (X). La început, prin alocarea unui număr mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
b și d. Dacă ambele semne sunt pozitive, atunci tehnologia se duce la țările cele cea mai avansate și le ajută în procesul de dezvoltare; asta înseamnă că, cu cât se va transfera mai multă tehnologie, cu atât se va accelera dezvoltarea în continuare și asta înseamnă, din nou, mai multă tehnologie transferată ... și așa se poate merge la infinit (căsuța A). Dacă ambele semne sunt negative, atunci tehnologia care merge la națiunile cele mai puțin dezvoltate dăunează creșterii acestora, ceea ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
democratice, ca partidul meu să obțină voturi suficiente și să fie ales, ca să existe parcuri frumoase cu iarbă verde în comunitatea mea. Dar acțiunile mele individuale nu au efect sesizabil asupra acestor scopuri. Acțiunile mele nu pot nici să le accelereze, nici să le încetinească în mod sistematic. Datorită faptului că efectele la scară largă - indiferent de cât de mult le-aș dori eu - sunt independente de acțiunile mele, nu este nevoie ca să le iau în calcul atunci când decid ce să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sau intermediară este În forța vârstei și a vieții active, de unde Însă se profilează și dificultățile legate de sfârșitul carierei. În ceea ce privește generația cea mai Înaintată În vârstă - aflată la pensie de mai mulți ani -, aceasta este caracterizată de o dependență accentuată față de generația-„pivot” și de un risc al Îmbolnăvirilor mult mai mare decât al celorlalte două generații analizate. Rezultatele anchetei asupra celor trei generații permit stabilirea profilurilor generațiilor interogate ale căror caracteristici, din punctul de vedere al itinerariilor lor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sa). Schimbări solidare În raporturile dintre sexe și raporturile dintre generații. Transmiterile inverse și difuzarea schimbării Istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Această mișcare - ce s-a accelerat În cursul istoriei recente - arată interdependența care există Între raporturile dintre generații și raporturile dintre sexe și care se traduce prin evoluții solidare. Desigur, relațiile de dominație Între generații diferă În mod fundamental de cele care există Între sexe: fiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
radicale și, În același timp, cu raporturi mai conflictuale Între generații decât cele constatate În societatea franceză. Plecând de la această constatare, analiștii sociali au emis ipoteza că aceste două fenomene sunt corelate. Conflictele dintre generații adâncesc barierele de comunicare și accelerează schimbarea socială, care se desfășoară mai brutal, mai brusc. Din contră, atunci când relațiile dintre generații sunt mai facile, mai ușoare, permițând dialogul Între părinți și copiii lor, se instaurează rapid compromisul: prin influențe reciproce, cele două generații Își apropie punctele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al copiilor devine un element al statutului părinților, pe măsura Îmbătrânirii acestora din urmă. În al optulea rând, influențele Între generații acționează ca operatori ai schimbării sociale, afectând societatea În ansamblul ei: conflictele dintre generații adâncesc barierele de comunicare și accelerează schimbarea socială, care se desfășoară mai brutal, mai brusc. Din contră, atunci când relațiile dintre generații sunt mai facile, mai ușoare, permițând dialogul Între părinți și copiii lor, se instaurează rapid compromisul: prin influențe reciproce, cele două generații Își apropie punctele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la cea de 60 de ani -, care coincide cu faza familială și cu intervalul care separă două generații consecutive În familie. Mentré distinge, astfel, generațiile familiale care se succedă la fiecare treizeci de ani de generațiile sociale succedate În ritm accelerat la fiecare zece ani. În acest sens, sociologul francez introduce două categorii originale: generația spirituală - seriile sau școlile ca grupări voluntare În mod esențial voluntare, prin opoziție cu instituțiile oficiale și care asigură progresul cunoașterii umane - și generația istorică, ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
centrul acțiunii Războiul pentru Independență. Din nou evenimentele determină un stil obiectiv, sobru, convingător în observațiile de detaliu. Ca și în romanul precedent, firescul vieții obișnuite are tendința de a împinge existențele mai departe, dar de data aceasta nu este accentuată adaptabilitatea umană, ci tocmai transformarea vieții sub presiunea unui eveniment crucial. O. creează cu mână sigură scene de masă, „dovedind mai multă robustețe masculină decât finețe feminină” (Valeriu Cristea). Inspirate din primul război mondial sunt și nuvelele din volumul Hoții
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
te înscrie pe o traiectorie ce rezonează cu viitorul sau îndrăznește să aducă viitorul în prezent pentru a-l configura cât mai repede. Când căutăm o alternativă prezentului și vrem să-i dăm o formă diferită, dorim de fapt să accelerăm transformarea unui viitor dezirabil într-un prezent înnoit. De aceea, în raport cu timpul, „modernul” fuge de trecut și dorește să aducă viitorul în prezent. Totuși, prezentul său este mai mereu amenințat de provizorat, întrucât un alt „nou” stă la pândă pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
declanșată. Apariția și consolidarea statelor naționale Implicațiile gândirii iluministe nu pot fi în nici un fel reduse la Revoluția americană și la Revoluția franceză, chiar dacă acestea au marcat istoric intrarea în perioada de organizare și consacrare a modernității. Ideile iluministe au accelerat formarea statelor naționale. Să luăm în considerare Europa. La începutul mileniului al doilea, Europa ca atare nu exista și nu existau nici state naționale centralizate. Regii, împărații, voievozii, prinții sau ducii gestionau războaie și teritorii cucerite și încasau tributuri pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a capitalului cognitiv, instituțiile, sub forma capitalului instituțional, normele ce reglementează raporturile dintre oameni, sub forma capitalului social, au ajuns în centrul atenției. Fiecare dintre aceste tipuri de capitaluri intervine în creșterea economică și dezvoltarea socială fie pentru a le accelera, fie pentru a le încetini sau bloca. Să observăm cum. O primă ilustrare este oferită de Douglass C. North, care a demonstrat că „schimbarea instituțională modelează calea de evoluție a societăților în timp și, ca atare, este cheia înțelegerii schimbării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și, mai ales, pentru a-l potența. Totodată, țările lipsite de „avantaj comparativ” riscă să rămână și mai mult în urmă și încă foarte rapid, dacă nu includ, precum cele dezvoltate, cunoașterea în strategiile de reconstrucție și dezvoltare, dacă nu accelerează schimbările instituționale sau dacă nu consideră implicațiile capitalului social. Despărțiri, riscuri și incertitudini Perioada de configurare a noii economii a fost marcată nu numai de realizări cognitive și tehnologice care au consacrat un nou model de creștere economică. Ordinea socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
geografice diverse (comunități, societăți etc.). A identifica o perioadă de tranziție înseamnă a separa semnele distinctive caracteristice pentru două epoci succesive, a compara aceste semne pentru a da seamă atât de schimbări, cât și de continuități, a specifica factori ce accelerează sau blochează schimbarea, a formula estimări sau predicții despre ritmul și natura transformărilor. De asemenea, se pot avansa judecăți de valoare despre natura schimbărilor. Orice judecată de valoare se face însă în temeiul unuia sau al mai multor criterii ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exterior. Consecința acestei traiectorii ar consta în ruperea tranziției românești de orice strategie propriu-zisă a dezvoltării. Relația dintre tranziție și dezvoltare este una esențială. Cum nu există tranziție în sine, ci numai una care este așteptată să genereze sau să accelereze un tip nou de dezvoltare, este important să fie identificate ritmuri, procese, factori și consecințe ale tranziției ce se configurează astfel încât să corespundă așteptărilor dezvoltării. De altfel, toate teoriile privind dezvoltarea socială tocmai asta au urmărit. Însă când avem în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
filosofia clasică pentru a se afirma ca o „știință pozitivă”, nu a făcut în mare parte altceva decât să se afirme prin „mari teorii” care opuneau societatea modernă celei tradiționale în vederea desprinderii acelor mecanisme, principii și practici care ar fi accelerat dezvoltarea societății moderne prin rezolvarea crizelor, conflictelor sau contradicțiilor specifice tranziției spre modernitatea deplină, reală, efectivă, adică non-tradițională. Chiar și atunci când invoca date empirice, analiza și interpretarea acestora se făcea prin raportarea la ipoteze deduse din „marile teorii”. Evita astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranziției noastre postcomuniste par să vorbească despre tradiții atât de diferite, încât nu-i o surpriză să constați cum concluziile lor nu se întâlnesc decât în acuzarea de conservatorism a contemporanilor care nu reușesc să promoveze într-un mod mai accelerat schimbările cu aură de modernitate. Uneori, tradiția este aruncată în secolul al XIX-lea, alteori în perioada interbelică a secolului XX, iar alteori în totalitarismul comunist care ori a înghețat istoria, ori a făcut-o de-a dreptul regresivă. Instituirea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a) construcția personală s-ar referi la setul de roluri și la identitatea asumată de o persoană, variind dinspre construcția identitară spre rolurile funcționale practicate; b) afirmarea sau realizarea sinelui se referă la orientarea opțiunilor spre o integrare cât mai accentuată în grup sau spre separare și construcție a distincției personale; c) sensul vieții se referă la permanentizarea unei căutări reflexive a oportunităților de viață sau a unei stabilități securizante într-un proiect. Fiecărei variabile îi corespunde un continuum variațional ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990 este una a revoluției identitare. Este perioada în care „totalitatea” socială s-a dezagregat, diferențierea socială s-a accelerat, iar himera unității ordinii sociale s-a disipat. O puzderie de microuniversuri de referință au explodat și fiecare caută să se impună. În raport cu ele, individul a devenit singurul pol al reorganizării ordinii sociale, întrucât individualizarea societății a fost descătușată. Aceasta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizarea vieții femeilor este pe cât de obiectivă, pe atât de implacabilă, adică de necesară, în condițiile construcțiilor sociale specifice modernității actuale. Procesul nu mai poate fi stopat. Feminismul radical sau moderat ia notă de proces, uneori se străduiește să-l accelereze, alteori devine complementar cu „masculinismul” pe care unii promotori ai „studiilor despre bărbați” încearcă să-l promoveze, dar oricum nu este cauza primă sau ultimă a individualizării feminine. Astfel, bărbații se află prinși între confortul tradiției și chemarea modernă spre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]