9,793 matches
-
a văzut că nu a reușit să evite războiul, ba chiar l-a provocat. De asemenea, în concepția lui Morgenthau, nu se poate susține că balanța puterii este un instrument pentru limitarea conflictului, deoarece, din moment ce ea funcționează, înseamnă că e acceptată ca atare. Asupra acestei idei trebuie să insistăm. În afara cîtorva pasaje despre balanța puterii, care vor fi discutate în capitolul următor și a încercării sale de a construi o teorie a relațiilor internaționale bazată pe categorii universale, pentru care a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care prezintă probleme imediate asemănătoare sînt tratate în mod asemănător" (Kissinger 1969: 33). Nici tipul ideologic de conducere, reprezentat de politicienii sovietici, nici conducerea revoluționară a multor națiuni noi nu poate oferi o bază pentru un set de reguli general acceptate. Toate au în comun înclinația către concepții politice pe termen scurt. Asemănător cu o teză elaborată în detaliu de Bertrand de Jouvenel (1972 [1945]), Kissinger consideră că societățile moderne, cu accentul pe care îl pun pe suportul maselor, fie ele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
măsură pluralism sau liberalism. Keohane și Nye au rezervat un loc important înțelegerii realiste a schimbării, pentru exact aceleași condiții în cadrul cărora aceasta fusese formulată. Dacă ne aflăm într-o situație de non-regim, "în care nu există norme și proceduri acceptate sau în care excepțiile de la regulă sînt mai importante decît cazurile de conformare" (Keohane și Nye 1977: 20), atunci se poate emite o explicație specifică, în termeni de putere. În acest caz, asumpțiile realiste asupra politicii susțin în primul rînd
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fragmentării din ce în ce mai accentuate și aparent ireversibile a disciplinei în incompatibilitatea valorilor. Aceasta justifică stabilirea programelor de cercetare și evită provocarea fundamentală la adresa asumpțiilor empiriste din relațiile internaționale și economia politică mondială, adică faptul că evaziva căutare a unei paradigme unice acceptate, în această disciplină, nu este atît produsul ideologiilor politice diferite, cît al dependenței de teorie a tuturor evenimentelor. Nu valorile incompatibile ale cercetătorilor, ci natura construită a oricărei cunoașteri este cea care poate duce la interpretări profund diferite. Această cerință
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aducă un argument convingător împotriva adversarilor săi realiști, cum ar fi autorii clasici ai școlii engleze sau ai școlii sociologiei istorice (vezi capitolul 3). O parte dintre variabilele lor de bază, cum ar fi distribuția regimurilor politice sau normele general acceptate, deși nu sînt în sens strict materiale, sînt caracteristici sistemice. În plus, propria sa teorie, în pas cu moda microeconomică, se bazează în cele din urmă pe unități și pe interacțiunea lor. Dacă ar fi totuși atacat pentru aceasta, Waltz
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să-și mențină o anumită poziție și ceea ce fac ele pentru aceasta nu este să maximizeze, ci să echilibreze puterea (Waltz 1979: 126). Aceasta este o idee foarte interesantă, dar fără legătură cu analogia economică a lui Waltz. Doar membrii acceptați ai oligopolului concertul pot dori un anume status quo; ceilalți, nu. Într-adevăr, dinamismul economiilor de piață provine în parte din dorința actorilor de a-și îmbunătăți poziția și de a trage foloase, fie și doar temporar, de pe urma distrugerii monopolului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu a fost inclus în sistemul Bretton-Woods, sau actualul plan de a crea o uniune monetară europeană, care să înlocuiască managementul național al monedei printr-unul multilateral (și să instituie o nouă monedă, comună). Totuși, aceste aranjamente au fost rar acceptate: manevrarea monedei este într-o asemenea măsură legată de suveranitatea statului, încît acele țări care au o monedă relativ independentă își păstrează cu gelozie dreptul seniorului. Din acest motiv, teoria stabilității hegemonice susține că un sistem monetar internațional care guvernează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în trei ideologii ale economiei politice internaționale în general (Gilpin 1987: cap.2; vezi și Choucri 1980; Barry Jones 1981, 1982; Gill și Law 1988). Din moment ce reia această împărțire în trei, într-o vreme în care cele trei componente deveniseră acceptate ca uzuale în relațiile internaționale, Gilpin dă impresia că dorește să conceapă economia politică internațională ca o disciplină soră cu cea a relațiilor internaționale, ceva în felul "abordărilor economice ale realismului, pluralismului, marxismului". Cu toate acestea, viziunea sa asupra economiei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
iresponsabile ridicate în numele realismului, deși nu întotdeauna și în spiritul său. NOSTALGIA UNUI REALISM NETEORETIC Este foarte tentant să spui pur și simplu adio științei și să te întorci la zilele liniștite cînd realismul era o modalitate de cunoaștere general acceptată, sau general respinsă, a unui grup relativ coerent de practicieni academici și politici. În ciuda comodității unor servicii străine, aceste zile nu vor mai reveni. Cele două lumi s-au schimbat. Nu e necesar să mai discutăm acum schimbarea produsă în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
stat-societate, ca de pildă în teoria statului (exemple: Jessop 1990; Evans 1995; Palan 1989) și în economia politică comparativă (printre alții, Leander 1997; pentru modesta mea încercare, vezi 1994a sau 1995) . Barierele de comunicare ale noii diplomații Codul și limbajul acceptat al culturii diplomatice tradiționale există. Dar diplomația nu se mai face doar în cadrul acestei culturi. Cultura diplomatică nu mai poate pretinde sau impune să fie acceptată de către ceilalți actori internaționali. Kissinger era conștient de la început de problemele care apar atunci
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
el se inspiră din analiza conceptuală a lui Baldwin. Din moment ce resursele nu sînt fungibile de la un sector la altul, nu le putem agrega cu ușurință. Nu e clar că forța militară, moneda convertibilă, piața internă extinsă și un limbaj larg acceptat se pot aduna. Dar, din anumite motive, mai exact, din cauza lipsei unei unități de măsură care să facă puterea transferabilă între sectoare diferite, nu putem susține o teorie a conexării. Dacă ar exista o teorie despre cum - lăsînd deoparte cît
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a demasca puterea epistemologică tacită a discursului neorealist (Ashley 1986 [1984], 1988; Runyan și Peterson 1991: 75-6, 97-8). Societatea internațională luată în serios: construcția socială a politicii puterii Odată ce comunitatea internațională a acestei construcții a fost identificată, iar puterea discursurilor acceptată, devine posibil să efectuăm o analiză a înțelesurilor împărtășite care dau impresia necesității politicii puterii și care fac posibilă întreprinderea realismului, ca abordare științifică centrată pe materialismul puterii. Interesul național/securitatea națională sau puterea nu apar ca ceva dat în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
evenimente istorice complexe, ci și metafore care ne orientează înțelegerea. Ele sînt înscrise în memoria colectivă a oamenilor politici și a cercetătorilor (pentru astfel de exemple, lucrul este valabil cel puțin pentru Vest). Ele reprezintă înțelegerea contestată, dar adesea general acceptată, a ceea ce ar trebui să fie lecțiile trecutului. Cercetarea memoriei colective face parte din studiul puterii din cadrul disciplinei relațiilor internaționale (pentru ceea ce urmează, vezi Guzzini 1994b). Ea se referă la cele două practici importante din această disciplină, cea de la nivelul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o concurență între ele, astfel încât cele mai puternice devin și mai puternice iar cele mai slabe, și mai slabe. Câteva state, precum Suedia și Spania, încearcă să contracareze această tendință prin sisteme de egalizare chiar dacă astăzi acestea sunt mai puțin acceptate decât în trecut, atâta timp cât regiunile și orașele mai bogate ca Stockholm și Catalonia se opun din ce în ce mai mult oferirii de subvenții cetățenilor mai săraci din zonele mai puțin dezvoltate ale țării. În acest scenariu nestatornic de guvernare, regiunile și autoritățile locale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acest fel, știința este delimitată de valoare care nu poate fi observată direct, așa cum ar fi existența raiului sau a iadului. Al doilea, știința este sistematică; ea se bazează pe observație repetată sau măsurare și urmează proceduri și metode general acceptate. Observația sistematică este numită cercetare. Prin acest fel de observație oamenii de știință încearcă să găsească pattern-uri (tipare, modele) și regularități care se produc constant în procesul social cercetat și care le oferă posibilitatea să facă predicții că într-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de cunoștințe și credințe comune, culturile conțin valori comune. Valorile comune se trag direct din credințele dominante ale unei culturi. Valorile sunt ideile general acceptate cu privire la ce este mai bine pentru societate. Patriotism, progres, libertate, succes etc. sunt exemple de valori sociale care pot orienta o cultură și stabili normele sociale pentru individ. În analiza valorilor unei societăți este util să se ia în considerare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupuri care lucrează împreună să îndeplinească nevoile de bază pe care orice societate trebuie să le satisfacă. Ele sunt definite și ca forme organizaționale care realizează funcțiile de bază dintr-o societate fiind sprijinite puternic de cultura acelei societăți și acceptate ca elemente esențiale ale structurii sociale. Instituțiile trebuie să asigure supraviețuirea fizică a membrilor societății prin asigurarea hranei, îmbrăcămintei și adăpostului necesare acestora. De asemenea, trebuie să mențină ordinea socială și să asigure apărarea națiunii. În cele din urmă, ele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acesteia, oamenii învață să considere aceste instituții ca esențiale și, în mod frecvent, să le apreciez ca bune. Instituțiile sunt atât de puternic sprijinite de valorile și normele sociale încît, de câte ori un aranjament social ori o practică socială devin larg acceptate, sociologii spun că ele au devenit instituționalizate. Unii dintre sociologi merg și mai departe și includ valorile și normele care sprijină o instituție ca parte a definiției instituției. În acest sens, aceștia susțin că ansamblul modelelor comportamentale, al atitudinilor și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
față de bătrâni sau regulile de viață ale grupurilor de oameni care trăiesc în suburbiile mizere ale orașelor, creează o lume socială particulară cu propria lor subcultură. O subcultură este un grup care împărtășește unele credințe, valori și norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cursul așteptat al vieții normale. Ne vom mai opri puțin asupra rolului ideilor și ideologiilor în schimbarea socială, având în vedere impactul lor în societatea românească post-totalitară. Ideile se dezvoltă într-un anumit context cultural și, când ele sunt larg acceptate, devin forțe posibile ce pot direcționa societățile și culturile acestora către noi obiective. Trebuie să subliniem că nu ideile ca atare, ci acceptarea valorilor și credințelor pe care le poartă aceste idei conduc la schimbări sociale. Trecerea în țara noastră
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ei pot coopera unul cu celălalt ca să facă presiuni asupra Sandei să meargă la filmul pe care aceștia doresc să îl vadă. În acest caz este probabil ca Sanda să renunțe la opțiunea ei ca să rămână un membru al grupului acceptat. A treia caracteristică a triadei este că ea poate fi echilibrată sau dezechilibrată. Atâta timp cât Victor, Maria și Sanda rămân prieteni, grupul este echilibrat; toate relațiile sunt pozitive. Dar să presupunem că în una din zile Victor și Maria au o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
denumirea de teoria tensiunii, sociologul american Robert Merton sugerează că anomia se dezvoltă când o societate inculcă membrilor săi anumite nevoi și dorințe, dar eșuează să asigure oportunități legitime ca să le satisfacă. Teoria tensiunii subliniază că devianța apare când obiectivele acceptate cultural nu pot fi atinse prin mijloace acceptate cultural. Cu alte cuvinte, o societate creează dorințe pe care nu poate să le îndeplinească pentru o parte din membrii acesteia. Datorită acestui lucru unii indivizi utilizează mijloace ile-gitime de atingere a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sugerează că anomia se dezvoltă când o societate inculcă membrilor săi anumite nevoi și dorințe, dar eșuează să asigure oportunități legitime ca să le satisfacă. Teoria tensiunii subliniază că devianța apare când obiectivele acceptate cultural nu pot fi atinse prin mijloace acceptate cultural. Cu alte cuvinte, o societate creează dorințe pe care nu poate să le îndeplinească pentru o parte din membrii acesteia. Datorită acestui lucru unii indivizi utilizează mijloace ile-gitime de atingere a scopurilor personale, angajându-se în comportamente deviante sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
-se în comportamente deviante sau delincvente care afectează ordinea socială și ofensează spiritul colectiv. Merton argumentează că oamenii din clasele de jos au mai puține oportunități să aibă succes în viață. Aceștia descoperă că normele care reglementează posibilitatea realizării obiectivelor acceptate cultural nu sunt aplicabile la situația lor și atunci unii dintre ei le încalcă. Teoria lui Merton cu privire la devianță sugerează că aceasta apare ori de câte ori există o discrepanță între obiectivele instituționale și mijloacele disponibile de a le atinge. Indivizii prinși în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc prețuirea de sine. Eșecul la recompensa comportamentului conform normelor acceptate. Aceia care nu au succes în rolurile convenționale. Teoria controlului Ce reține oamenii de a nu încălca regulile? Devianța este normală și trebuie să fie explicată. Absența legăturilor puternice cu alții și cu valorile și activitățile societății. Indivizii slab integrați
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]