11,233 matches
-
Dincolo de faptul că era orientat mai ales spre ocuparea pieței interne, capitalul european investit în România era mic. Până la sfârșitul primului deceniu al tranziției postcomuniste, investițiile străine directe în România erau de ordinul sutelor de milioane de dolari, depășind doar accidental aceste valori. Volumul mic al investițiilor străine directe în economia românească se datora, în parte, rezistenței politice și administrative pe care noua clasă de capitaliști români o opunea ofensivei capitalului european, în parte lipsei de interes a capitalului european pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în perioada tranziției postcomuniste - a fost restrâns la acela de resursă. Noul capitalism românesc s-a născut din confruntarea economică, politică și ideologică a elitelor fostei economii socialiste. La această confruntare, fosta elită politică comunistă a participat puțin și doar accidental. Istoriile de succes ale foștilor nomenclaturiști comuniști, de importanță secundară în sistemul politic comunist, deveniți capitaliști ai noii societăți românești, sunt istorii personale. În schimb, confruntarea dintre elitele economice ale fostei societăți socialiste ilustrează o istorie socială semnificativă. Populația și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unui birocrat al interpretării de text, care strânge nenumărate fișe înainte de a pune ștampila verdictului. Paginile lui nu merg către compunerea de hărți la scară mare; nu execută o cartografiere, ci o scufundare în detalii. Esențialul, pentru critic, ține de accidental, e o acumulare sagace de observații mărunte. Instinctul său cel mai sigur se aplică la prelevarea episodicului, segmentului. Când trece la judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
trece la judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și conceptual. Articolele oarecum teoretice sunt plate și, până la urmă, vânează tot accidentalul. Cecitatea conceptuală („critica în genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede la doi pași”) e în fond o chestiune asumată, căci R.
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente de colocvialitate nu subminează „noblețea” modernistă. Textele dezvăluie un ego poetic amplu, „plin de el”, de o mare disponibilitate pentru încorporarea existentului, raportând cotidianul, accidentalul, contingentul la marile noime existențiale și etice, cu stoicism și neobosită neliniște. SCRIERI: Neîncetata ninsoare, București, 1971; Omul nedesăvârșit, București, 1981; Insomnia ideală, București, 1983. Ediții: G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, pref. edit., București, 1985; Perpessicius, Scriitori români, I-
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
obosit cu distincție, lipsit de mari investiții energice, rafinat și calofil, uniformizând într-o dicție stinsă eterogenitatea influențelor livrești. Abia al cincilea volum de poezie, Spiritul însetat de real (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), a provocat receptivitatea criticii. Motivul ține de accidental: poezia lui R. oferă un caz neproblematic de evoluție nesinuoasă, discretă, de augmentare prin proliferare (și nu prin bruscare calitativă) a unor coordonate inițiale. Printr-o coincidență, unul din textele volumului deschidea totuși, mai clar decât corpul uniform al poemelor
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
București, în 1928), o investigare psihologică a tragediei unei femei care se sinucide din cauza unui ușor de înțeles păcat. Șocată de infidelitatea soțului, aceasta comite un adulter, dar împrejurările îi permit să își continue viața normal. Soarta decide însă ca accidentalul său amant să devină soțul surorii ei, ceea ce face din pasagera eroare o mare și ireparabilă vină, deoarece, ca niște „papagali” infernali, cei din preajmă îi amintesc mereu fapta, aducând-o la disperare. Obsesia vinovăției, întreținută și augmentată de ceilalți
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
în limba română - un sens îngust, scriitorii români trăiau într-o atmosferă ce îi aducea aproape de viziunea romantică. Îndoielnică e, totuși, concluzia unor comentatori, potrivit căreia generațiile de la începutul secolului al XIX-lea ar fi aderat la idealurile romantice numai accidental și că, temperamental, ei s-ar fi aflat mai aproape de clasicism. Fenomenul se explică mai curând prin complexitatea raporturilor între cele două direcții ale culturii europene din acea vreme. Un temei de meditație în această privință ar putea fi relațiile
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
o creștere a protecției și a constrângerii polițienești, costurilor judiciare, cheltuielilor În penitenciare și a numărului firmelor private de protecție și supraveghere, activitatea economică generată Își găsește locul În PIB. Dacă un depozit de deșeuri toxice trebuie curățat, o deversare accidentală de petrol reținută sau apa freatică contaminată trebuie purificată, iarăși aceste activități economice apar În PIB. Dacă consumul combustibililor fosili crește, se adaugă la PIB, chiar dacă aceasta Înseamnă o epuizare a stocurilor existente de energie care nu pot fi reînnoite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noastre Într-un „clei gri”8. Rees este Îngrijorat asupra amenințărilor asemănătoare aduse de ingineria genetică și de tehnologia calculatoarelor - În special acum, pe măsură ce cunoștiințele din domeniile de Înaltă tehnologie se răspândesc, crescând probabilitatea ca cineva, În mod intenționat sau accidental, să cauzeze pagube ireparabile. El Încheie spunând că riscurile care Însoțesc aceste noi căutări științifice și tehnologice trebuie să dea naștere unei discuții la nivel planetar În ceea ce privește limitele investigației științifice. Replica imediată a majorității oamenilor de știință este că dacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
influențează pe cealaltă în fiecare clipă. Autorul spune că procesul comunicării este „întotdeauna schimbător, dinamic și reciproc” (Ross, 1986, p. 9). De aceeași parte se situează și T.K. și M. Gamble, care definesc comunicarea ca fiind „un transfer deliberat sau accidental al înțelesului” (Gamble, Gamble, 1993, p. 6). De altfel, dificultatea definirii comunicării este dată și de diversitatea unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privită; spre exemplu, J. Gordon precizează că „percepția, atribuirea, motivația, precum și personalitatea și dezvoltarea fiecăruia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
focul infernului îi va mistui pe veci. Insista apoi asupra necesității de a accepta pe loc acest mod de a scăpa de soarta funestă, pentru că, spunea el, cei care ar părăsi adunarea fără să-și schimbe atitudinea și ar muri accidental înainte de a fi acceptat mântuirea ar ajunge direct în iad. Sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea, încetul cu încetul, întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea” (apud Mucchielli, 2002, p. 19). Hybels și Weaver adaugă câteva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răzgândi după ce ar fi părăsit adunarea, el introducea un element de urgență: insista asupra necesității de a accepta pe loc această mântuire deoarece, dacă o persoană ar fi părăsit adunarea fără să-și fi schimbat atitudinea și ar fi murit accidental, această persoană ar fi ajuns direct în iad. Autorul observă că sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea încetul cu încetul întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea. În prezentarea persuasivă, scopul este de a modifica credințele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se hipostaziază, abia perceptibil sau cu o evidență indubitabilă, chipul uman ca o ultimă garanție că actul creației a fost dus pînă la capăt. însă nici aceste secvențe vag antropomorfe nu deviază către observația denotativă și psihologizantă, nu părăsesc, nici măcar accidental, cîmpul pur al reveriei, ci rămîn în continuare în faza ingenuă de construcții mentale care nu fac decît să certifice imensa bogăție a virtualității. Glosînd pe marginea culorii, a construcției suficientă sieși, a imaginarului ca materie primă pentru lumea reală
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
V. Bosie, C. Dimitrescu-Iași, C. Meissner (1878), N. Beldiceanu, Al. Gr. Suțu, C. Leonardescu, I. Buiucli (1879), X. Gheorghiu, P. Th. Missir, N. Mihalcea, A. Philippide (1880), Șt. Văleanu (1881), N. Gabrielescu, O. Boghian (1882), A.C. Cuza (1883), N. Petrașcu. Accidental, au mai frecventat adunările Societății N. Iorga, B. Delavrancea, V.A. Urechia, B.P. Hasdeu, Al. Vlahuță, D.Aug. Laurian, E. Max, Gr. Cobălcescu. Alții, precum D. Petrino, au fost simpatizanți, fără a figura în mod oficial printre junimiști. Sprijinită de la început
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
hatmanul Vartic - căsătorit cu Stanca -, „prim sfetnic” al lui Iliaș Rareș, dar tăiat în 1548 din ordinul aceluia 71; fiul lui Petru Vartic, marele vornic Vartic, însurat cu Nastasia, va fi omorât de Aron Vodă Tiranul)72 și adversarii apăruți accidental ori cei ce puteau continua linia politică a unui adversar abia anihilat (Paul de Alep ne spune că Gheorghe Ștefan, care, victorios, i-a ucis și pe nepoții lui Vasile Lupu, „a scos din cetate pe doamna și pe fiii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spirituală), sfida cutumele și dispozițiile legii (când aceasta a început să funcționeze), îngăduia și suprimarea Voievozilor. Suprimări preparate uneori prin uneltiri și conspirații complicate - cu „centrii” înăuntrul hotarelor țării sau în afara lor -, așteptate deci, surprinzătoare alteori, acordând preponderență aleatoriului și accidentalului în locul planului politic (urzit de un adversar puternic sau de un pretendent mai bine plasat), dar supunându-se mai mereu intereselor de grup sau de partidă. Dacă privim cu rezerve ipoteza care face și din Vlad țepeș victima unei conspirații
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boieri. Ele au existat cu siguranță, căci au adus pe lume copii (pomeniți ici și colo). Sau, dacă numele copiilor s-au pierdut, și ele, hrisoavele vorbesc despre urmași. Iar aceștia puteau fi coborâtori în linie directă. Morțile „naturale” ori accidentale 153, provocate de multele boli de nelecuit pe atunci (postelnic moldovean Lascarache Ruset, cel însurat cu fiica vistiernicului Iacomi, a murit de dropică nu mult după 12 iunie 1697154; Radu Staico sau Stăicuț Sintescu, mare vornic în țara Românească - avea o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
povestește Anton Maria del Chiaro în a sa Istoria ..., publicată la Veneția în 1718, „ceea ce a fost îndată socotit ca un semn rău, mai ales de către acele persoane dedate superstițiilor, care sunt încredințate că până și întâmplările pur și simplu accidentale sunt efecte misterioase ale Providenței”484. în aceleași zile (merge mai departe Del Chiaro cu informațiile), s-a produs și prevestirea, și ea demnă de crezare, a Stancăi, fiica lui Brâncoveanu, văduvă, căci beizadea Radu Ilieș, soțul ei murise. Pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fericire este considerată un dar divin, o stare de posesiune divină, spre deosebire de starea de posesiune demoniacă pe care o dă răul. Starea de fericire este o stare de satisfacție totală, absolută. Ea se deosebește de bucurie, care are un caracter accidental, și este trecătoare. Fericirea se produce atunci când natura umană și-a atins idealul suprem către care a aspirat. Ea implică stabilitate și satisfacție de durată. Mai mult chiar, ea produce o schimbare profundă a persoanei. Primul care a pus problema
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte dintre cele mai variate, În raport cu starea sa de dispoziție emoțională, activitate, reacții și conduite, dar și În funcție de situațiile imprevizibile ale vieții trăite. În egală măsură, eu mă schimb odată cu vârsta, cu circumstanțele vieții, În raport cu interesele mele și cu situațiile accidentale sau neprevăzute ale vieții (boală, accident, schimbări de locuință, de mod de viață, de profesiune, nivel de cultură, situație economică, statut marital, emigrare etcă. Din aceste motive, eu Îmi pun mereu problema existenței mele, a sensului acesteia, căutând a găsi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a noii cetăți. Vede și simte că este altul. Exilul este pierderea umanului din persoană, prin Înstrăinare. Pot exista Însă și situații de „ieșire din cetate” diferite de exil. Acestea sunt reprezentate de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult mai dure, mai frustrante și resimțite sufletește și moral ca fiind nedrepte și nemeritate. Urmările Înstrăinării prin exil sau alte forme ale acesteia sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Non mortem timemus, sed cogitationem mortis, spunea Horațiu. Moartea survine oricum. Ea poate veni și programat, fie În cazul unor boli cronice, incurabile, cu sfârșit fatal, fie În cazul celor condamnați, juridic, la moarte. În fine, moartea poate surveni neprogramat, accidental etc. Acestea sunt situațiiînchise, sau situațiile limită ale lui K. Jaspers. În toate cazurile Însă, moartea este și rămâne o chestiune de conștiință a eului personal. Fiecare persoană Își trăiește propria moarte, nu atât biologic, cât mai ales ca un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
publicații din Râmnicu Sărat, Buzău și Focșani. Pentru editarea scrisorilor lui Duiliu Zamfirescu i s-a decernat în 1967 Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române. Fără a disprețui cronica literară, pe care o va practica mai mult sau mai puțin accidental, S. se orientează de timpuriu către cercetarea istorico-literară. În linii mari, intervalul în care se mișcă dezinvolt este cel cuprins între 1848 și 1948, cu incursiuni nealeatorii înainte sau înapoi, așezând în prim-planul preocupărilor proza de toate tipurile: proza
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]