2,415 matches
-
6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
oxizii acizi, de raportul între masa moleculară și numărul de protoni ce rezultă din reacția cu apa. c) pentru acizi și baze, echivalentul chimic se calculează ținând seama de bazicitatea acizilor (numărul de protoni pe care îi pot ceda) respectiv aciditatea bazelor (numărul de protoni pe care pot sa-i accepte). Astfel echivalentul chimic al unui acid este dat de raportul dintre masa moleculară a acestuia și numărul de protoni participanți la reacția chimică. d) echivalentul chimic al unei sări, în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
și calmante în gastrite hiperacide; -flori de mușețel (Matricaria chamomilla) cu efecte foarte bune în gastrite hiperacide și ulcer gastric; -flori de nalbă de grădină (Althaea rosea-var. nigra) cu proprietăți emoliente și antiinflamatoare; -flori de salcâm (Robinia pseudacacia) pentru combaterea acidității gastrice și calmarea senzației de pirozis (arsuri la stomac); -frunze de patlagină (Plantago lanceolata) cu acțiuni antibacteriene și cicatrizante În gastrita hiperacidă și ulcer gastric; - frunze de mentă (Mentha x piperita) pentru combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate, datorită conținutului ridicat În alantoină; - frunze de scumpie (Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului (Equisetum arvense) pentru neutralizarea acidității gastrice prea ridicate; - herba de păpădie (Taraxacum officinale); -herba de mătăciune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului (Equisetum arvense) pentru neutralizarea acidității gastrice prea ridicate; - herba de păpădie (Taraxacum officinale); -herba de mătăciune (Dracocephalum moldavica) cu efecte În calmarea spasmelor și colicilor gastrice; -herba de sunătoare (Hypericum perforatum) cu proprietăți cicatrizante și stimulatoare a secrețiilor gastrice; -herba de iarba șarpelui (Lysimachia vulgaris
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de hrean (Cochlearia armoracea); -tinctură 20 % din herba de țintaură; -tinctură 20 % din herba de schinel; -tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete de afin, consumate Într-o cură de 2 săptămâni pentru reducerea acidității gastrice. Amestecuri de plante pentru gastritele hipoacide -herba de sunătoare + herba de țintaură + rădăcini de angelica + rădăcini de obligeană + fructe de chimion + fructe de coriandru; -frunze de anghinare + frunze de mentă + frunze de roiniță + herba de coada șoricelului + herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a produce lezarea mucoasei stomacului. În dieta persoanelor cu hipoaciditate este mult recomandat ca În fiecare toamnă și iarnă să se facă o cură cu zeamă de varză, luând câte 1-6 păhărele (În creștere zilnică), care va contribui la normalizarea acidității gastrice. La masă este binevenit un pahar cu vin, diluat cu apă. Laptele va fi permis În funcție de toleranța individuală. Sunt admise carnea slabă de pasăre și vițel, pește slab, bulion de carne degresată, supe și sosuri din carne de pasăre
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
antibiotice, cicatrizante și calmante În ulcere duodenale și alte inflamații gastro-intestinale. *Infuzie din flori de salcâm (Robinia pseudacacia) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, după mesele principale, Într-o cură de lungă durată, având efecte de combatere a acidității gastrice, de calmare a senzației de pirozis și de vindecare a ulcerelor gastrice și duodenale. *Infuzie din frunze și flori de frasin (Fraxinus excelsior) sau din frunze de dud (Morus alba și Morus nigra) din care se bea o cană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
gălbenele, mușețel și salcâm, herba de sunătoare și rădăcini de lemn dulce și tătăneasă din care se beau 2 căni pe zi, fracționate În 3 reprize, după mesele principale, având efecte În tratamentul ulcerului gastric și duodenal precum și În reducerea acidității gastrice. *Infuzie din flori de mușețel, herba de coada șoricelului și sunătoare, frunze de patlagină și roiniță și rădăcini de lemn dulce din care se beau 2ceaiuri pe zi. Rețeta autorilor *Calendula officinalis + Hypericum perforatum + Glycyrrhiza glabra + Matricaria chamomilla + Symphytum
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
culcare; cura durează minim 7 zile cu efecte antibiotice În diferite ulcerații ale stomacului. Regimul alimentar Alimentația corectă are cel mai important rol În tratamentul ulcerului, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Rețetele alimentare au scopul de a Îndepărta spasmelor, reducerea acidității sucului gastric, reducerea inflamațiilor mucoasei gastrice, calmarea durerilor, stimularea cicatrizării leziunilor și mărirea rezistenței organismului și a tubului digestiv. Alimentele recomandate trebuie să fie ușor digerabile, În stare lichidă sau semilichidă, fin mestecate, pentru a evita producerea, În exces, a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se aplică o pungă cu gheață pe abdomen și se administrează antibiotice. Tratamentul balneoclimateric Se recomandă să se facă numai În perioada de acalmie, fără dureri, folosind ape predominant alcaline din stațiunile Sângeorz-Băi, Hebe, SlănicMoldova, Tinca, Malnaș, Vâlcele care scad aciditatea și secrețiile gastrice. Capitolul 15 BACTERIA HELICOBACTER PYLORI În fiecare toamnă, ca și În primăvară, unele persoane suferă de apariția periodică a acelor dureri ulceroase care le terorizează viața, atât ziua cât și noaptea, atât imediat după mese cât și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
concluzia că principalul factor care declanșează ulcerele la stomac poate fi de natură infecțioasă, prin invazia bacteriei Helicobacter pylori. Este cunoscut că mucoasa stomacului are un rol protector acționând ca un burete, pentru evitarea lezării țesuturilor În cazul excesului de aciditate datorat sucului gastric. O asemenea vătămare a mucoaselor stomacale poate conduce la afecțiuni grave, mai ales atunci când intervine bacteria Helicobacter pylori ce erodează zonele invadate. Ce este Helicobacter pylori ? Este o bacterie identificată Încă din anul 1875 de către savanții
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
medicul Robin Warren din spitalul Perth (Australia) anunța În anul 1979 că a descoperit o anumită bacterie În biopsiile prelevate de la bolnavii cu gastrită. În colaborare cu medicul Barry Marshall au reușit cultivarea bacteriei În condiții de laborator care imitau aciditatea din stomac. Această bacterie a fost denumită Helicobacter pylori (H.p.), denumire care derivă de la formă de spirală (helix). Descoperirea acțiunii bacteriei În declanșarea gastritelor și a ulcerelor peptice a marcat Începutul unei noi etape terapeutice. Vechea teorie că ulcerul ar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
explicația supraviețuirii bacteriei În mediul gastric atât de acid, Warren și Marshall au declarat că Helicobacter pylori produce o cantitate mare de urează, enzimă care descompune acidul clorhidric din sucul gastric În clor și dioxid de carbon, asigurând astfel neutralizarea acidității gastrice. În mediul realizat, bacteria formează o peliculă alcalină În jurul ei, prezentând o mare capacitate de adaptare și de penetrare prin mucoasa protectoare a stomacului, formând așa numitele „buzunare”. Bacilul Gram pozitiv, În formă de spirală scurtă, ca un
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a constatat că În cazul intervenției chirurgicale este necesară și eliminarea splinei. Tratamentele fitoterapeutice Se bazează pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nișelor create și cu reacții alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În plus, există specii vegetale care conțin principii active antiseptice și proprietăți emoliente (bogate În saponozide, oleorezine, gumirezine și mucilagii). În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic, ceaiuri (sub formă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cu apă plată sau minerală), pentru a preveni deshidratarea corpului. Lichidele se vor bea Înainte de mese sau după mese (nu În timpul meselor) având efecte calmante dacă se beau foarte Încet, cu paiul sau lingurița. Sucul de lămâie ajută la neutralizarea acidității În exces și la calmarea imediată a senzației de greață. Se vor evita grăsimile, dulciurile, alimentele greu digestibile și cu miros neplăcut, produsele prea fierbinți. Mestecarea va fi liniștită, fără grabă și fără stări tensionate. Bolnavul va suge o bucată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
paradontale, limbă Încărcată, amigdalită); - afecțiuni ale căilor respiratorii (laringită, sinuzită cronică, rinită, angină); -xerostomie -gură uscată după vorbire Îndelungată sau dimineața după somn, prin reducerea cantității de salivă necesară să curețe bacteriile din gură; -afecțiuni ale aparatului digestiv (faringită, gastrită, aciditate gastroesofagiană, ulcere, insuficiență hepatică, digestie deficitară, ciroze, pancreatită, constipație cronică; -alimentație deficitară când organismul este obligat să descompună grăsimile și proteinele, consumate În exces și stocate pentru combustie; - diabet zaharat; -ovulație feminină, uremie; - stres; -consum exagerat de vitamina B și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Încărcare exagerată a colonului, provocată de acțiunea unor factori externi sau interni: tutun, alcool, alimente poluate cu pesticide, consum exagerat de produse din carne (grăsimi, mezeluri, fripturi, afumături, fast-food, conserve, aditivi alimentari), abuz de medicamente chimice, paraziți intestinali, bacterii patogene, aciditate ridicată În stomac, lipsa de mișcare În aer liber și de activitate fizică. În aceste condiții se constată, ca o primă reacție, o secreție, În cantitate mare, de mucus care se acumulează În colon. Treptat, mucusul se Îngroașă prin depunerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
volumul colonului (balonare), favorizează multiplicarea florei microbiene de fermentație și stimulează peristaltismul cu declanșarea unei diaree apoasă și abundentă. Diareea de putrefacție apare În condițiile unui exces de proteine alimentare care ajung În colon datorită digestiei incomplete din stomac, reducerea acidității din stomac și carența enzimelor proteolitice din pancreas. Poate fi declanșată și de unele tulburări de digestie datorită anumitor boli ale intestinelor (enterocolită cronică, tuberculoză, cancer) sau a altor afecțiuni : cardiace, nervoase, endocrine etc. Cele 1-5 scaune pe zi sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte o Înghițitură de 6 ori pe zi, Înainte și după cele 3 mese principale. În uz extern se aplică, pe abdomen, comprese cu decoct din coada calului pentru ușurarea durerilor. Regimul alimentar Se impune consumul de alimente care neutralizează aciditatea prea ridicată din stomac și intestine. Sunt recomandate alimentele cu alcalinitate medie: spanac, cartofi, morcovi, sfeclă roșie, fructe uscate precum și alimente cu alcalinitate ridicată: salată verde, fasole, țelină, varză, tomate, ceapă, mere, pere, cireșe, caise, piersice, pepeni, struguri, portocale, mandarine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]