1,779 matches
-
început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre hiperglobaliști (sau radicali), pe de o parte, și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
a globalizării și fragmentării, fenomene opuse. Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul necesar clarificării, reinterpretării și acomodării pozițiilor teoretice opozante din dezbaterea asupra globalizării. În acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus localizarea (numită și
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
impactul ISD nu poate fi neglijat, constatăm o tendință de creștere foarte mare în perioada de preaderare față de perioada de asociere și o ușoară diminuare în perioada de postaderare față de cea de preaderare, explicabilă printre altele și datorită costurilor de acomodare a economiei românești în complexul economic al Uniunii Europene. Eficiența economică de tipul efort/efort Calculul eficienței economice de tipul efort/efort s-a realizat determinând volumul valoric al ISD ce revine la un euro import și la un leu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
acestuia a fost efect al crizei economice și financiare internaționale și/sau al impactului primilor ani de integrare a României în UE, care, așa cum a fost cazul și altor țări care au aderat, au înregistrat o serie de costuri de acomodare cu mediul comunitar; în perioada de postaderare (2007-2011) deficitul mediu anual al balanței comerciale intra UE 27 a României a cunoscut cele mai mari creșteri în cazurile: Olandei - 16,72 ori; Ungariei - 12,91 ori; Austriei - 4,04 ori; Germaniei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În istoria europeană și transportată În Întregime pe țărmurile americane În secolul al XVIII-lea, unde a continuat să anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puternic care poate fi folosit pentru a afirma dreptul de acces la fluxurile globale din jurul nostru. De la politica de clasă la politica culturală A administra diversitatea culturală este suficient de dificil, chiar dacă ar fi vorba numai despre o problemă de acomodare a agendelor concurețiale ale diverselor subculturi europene. Situația este exacerbată Însă de creșterea semnificativă a culturilor imigranților din afara Uniunii Europene. Globalizarea fluxurilor de capital creează noi diviziuni. Săracii acestei lumi sunt forțați să migreze oriunde se duce capitalul. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un val de imigranți - și de așa ceva este nevoie pentru ca economia europeană să-și păstreze locul pe scena mondială - amenință să copleșească atât bugetele de protecție socială deja suprasolicitate, cât și sentimentul de identitate culturală al oamenilor. Spre deosebire de America, unde acomodarea valurilor succesive de imigranți a fost relativ ușoară datorită accesibilității pământului ieftin și gratuit, În Europa fiecare colțișor a fost ocupat de mult timp de diferite grupuri culturale. Există puține spații neocupate pentru a-i absorbi pe noii veniți. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
96 Două modele de sistem: funcțional și structural 96 Tipuri de analiză structurală 99 Sistemul și structurile sale potențiale: principiul pluralității structurale 109 Capitolul 7. Relațiile dintre sisteme 113 Sisteme și suprasisteme 113 Sisteme și subsisteme 123 Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurență 126 C. Conștiința ca factor explicativ 131 Capitolul 8. Rolul conștiinței în explicația sociologică 131 Revoluția copernicană în sociologie 131 Patru poziții asupra rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
face parte dintr-un ansamblu structurat care își pune amprenta asupra sa. Odată introdus într-un sistem, el se va modifica sensibil din cauza influenței celorlalte elemente ale sistemului cu care se învecinează. El va trece inevitabil printr-un proces de acomodare structurală. Totodată, va exercita și el o acțiune modificatoare asupra celorlalte elemente. În schema funcțională prezentată în capitolul 3, un element al acesteia este contextul structural. Elementul este modelat nu numai de cerințele funcționale finale, ci și de cele laterale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiție ce influențează organizarea vieții de familie. Analiza contextului structural este cel mai elementar tip de analiză structurală. Ea pornește de la ideea simplă, dar destul de vagă a necesității ca sistemele să prezinte un anumit grad de coerență internă, realizată prin acomodări și adaptări reciproce ale elementelor. În filosofia materialist-dialectică, această idee esteprezentă într-o formă generală: principiul conexiunii universale. Ideea de conexiune universală, subliniind interdependența și interacțiunea multiplă a fenomenelor reale, duce la formularea unui principiu metodologic general, care prezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îndeplinesc în cadrul sistemului mai general, promovarea finalităților proprii. Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între centrarea pe funcția îndeplinită în cadrul sistemului și centrarea pe propriile sale finalități. Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurențătc "Relații de vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proprii. Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între centrarea pe funcția îndeplinită în cadrul sistemului și centrarea pe propriile sale finalități. Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurențătc "Relații de vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între sistemele sociale: relații de acomodare/dominare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între sistemele sociale: relații de acomodare/dominare și relații de cooperare/concurență. Relații de acomodare/dominare. În funcționarea lor, sistemele sociale, inclusiv în situația în care sunt subsisteme ale aceluiași sistem, intră în contacte laterale sau de vecinătate. Ele interacționează, se influențează reciproc, pozitiv saunegativ, dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între sistemele sociale: relații de acomodare/dominare și relații de cooperare/concurență. Relații de acomodare/dominare. În funcționarea lor, sistemele sociale, inclusiv în situația în care sunt subsisteme ale aceluiași sistem, intră în contacte laterale sau de vecinătate. Ele interacționează, se influențează reciproc, pozitiv saunegativ, dezvoltă cerințe reciproce. Școala, de exemplu, poate educa la tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncii”, spre creșterea calității umane a muncii. Familia poate să-și însușească drept finalitate stimularea unei atitudini responsabile față de muncă a membrilor săi, participarea lor activă la viața colectivității. Ca rezultat al influențelor reciproce laterale, are loc un proces de acomodare a sistemelor sociale. Pe lângă acomodare, există însă și tendințe de dominare. Un subsistem devine dominant fie în condițiile în care sistemul mai general din care face parte consideră că el prezintă o importanță specială, de funcționarea acestuia depinzând într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a muncii. Familia poate să-și însușească drept finalitate stimularea unei atitudini responsabile față de muncă a membrilor săi, participarea lor activă la viața colectivității. Ca rezultat al influențelor reciproce laterale, are loc un proces de acomodare a sistemelor sociale. Pe lângă acomodare, există însă și tendințe de dominare. Un subsistem devine dominant fie în condițiile în care sistemul mai general din care face parte consideră că el prezintă o importanță specială, de funcționarea acestuia depinzând într-o măsură decisivă funcționarea sa globală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
influențează prelucrarea informației viitoare. Ele pot fi adormite sau activate de evenimente precise. Odată active, ele „filtrează” și/sau „distorsionează” informația, astfel încât aceasta să meargă în aceeași direcție cu schema. Schema orientează, deci, procesul spre asimilare mai degrabă decât spre acomodare așa cum o descrie Piaget. Proces și eveniment cognitiv Mecanismul prelucrării patologice a informației este calificat drept „proces cognitiv”. Sunt descrise mai multe astfel de mecanisme cum ar fi: - inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovadă). - abstracția selectivă (focalizare excesivă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și grupuri la nivel macrocultural, în cea mai complexă ediție a sa, cea din 1995. Cartea sa este structurată în patru părți și cuprinde o introducere la domeniul interculturalității, perceperea diversității culturale și sociale, înțelegerea informației interculturale, adaptarea culturală și acomodarea comunicării. Cultura influențează comunicarea. În afara folosirii limbii, studiul comunicării interculturale recunoaște cum cultura cuprinde cine suntem, cum ne comportăm, cum gândim, cum vorbim 26. Brislin indică faptul că oamenii socializează într-un anumit context cultural, dar cultura continuă să le
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
influențe culturale asupra exprimării și perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Gudykunst trece în revistă cincisprezece teorii ale Comunicării interculturale, pe care le împarte în cinci categorii: teorii care se axează pe: * rezultate efective; * pe acomodare sau adaptare; * pe negocierea identității; * pe rețele de comunicare; * pe aculturație sau ajustare. O altă lucrare importantă apărută în 2003, Experiencing Intercultural Communication, Judith N. Martin și Thomas K. Nakayama examinează fondarea și procesul domeniului, comunicarea interculturală în viața de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru ca prin efort constructiv comun să se poată ajunge la o cunoaștere, acceptare și respect reciproc. În cazul culturilor care nu prezintă apropieri culturale evidente, construcția stabilității va pleca de la dialogul intercultural, care este instrumentarul cunoașterii reciproce; acesta va asigura acomodarea pentru instituții compatibile. Aspectul relevant al oricărui demers politic în Europa va fi observația pertinentă și fundamentală prin care, în momentul identificării unui model al său, Europa va trebui să găsească înțelepciunea prin care să nu-l transfere, ci să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
VI. Experiența (natura/durata) Postul de referent marketing poate fi ocupat de orice persoană care manifestă interes și are aptitudini pentru această profesie. După 1-2 ani de experiență În domeniul bancar și al marketingului, se pot obține performanțe superioare. VII. Acomodarea cu cerințele postului de muncă 1. Pentru o persoană debutantă În profesie, acomodarea cu postul se realizează În 6 luni. 2. Pentru o persoană experimentată, acomodarea cu postul se realizează În 3 luni. VIII. Competențele postului de muncă Cunoștințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
persoană care manifestă interes și are aptitudini pentru această profesie. După 1-2 ani de experiență În domeniul bancar și al marketingului, se pot obține performanțe superioare. VII. Acomodarea cu cerințele postului de muncă 1. Pentru o persoană debutantă În profesie, acomodarea cu postul se realizează În 6 luni. 2. Pentru o persoană experimentată, acomodarea cu postul se realizează În 3 luni. VIII. Competențele postului de muncă Cunoștințe și deprinderi 1. Cunoașterea unui editor de text pe calculator; 2. Operarea cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de experiență În domeniul bancar și al marketingului, se pot obține performanțe superioare. VII. Acomodarea cu cerințele postului de muncă 1. Pentru o persoană debutantă În profesie, acomodarea cu postul se realizează În 6 luni. 2. Pentru o persoană experimentată, acomodarea cu postul se realizează În 3 luni. VIII. Competențele postului de muncă Cunoștințe și deprinderi 1. Cunoașterea unui editor de text pe calculator; 2. Operarea cu o bază de date (Excel, FOX, ACCESS); 3. Utilizarea programului POWER POINT; 4. Utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și pentru imigranții români, astfel Încît astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, În 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei Întîrzieri le-am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a Încetat de a mai fi o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
baza calității activității și, după caz, a rezultatelor obținute la testare; * participă la selecționarea asistenților medicali și a personalului auxiliar prin concurs și interviu; propune criterii de salarizare pentru personalul din subordine potrivit reglementărilor legale în vigoare; * supraveghează și asigură acomodarea și integrarea personalului nou-încadrat în vederea respectării sarcinilor din fișa postului și a regulamentului de funcționare; * controlează activitatea de educație, analizează și propune nevoile de perfecționare pentru categoriile de personal din subordine și le comunică medicului-șef; * organizează instruirile periodice ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]