2,739 matches
-
peritonitei; - tensiunea arterială, crescută la început, scade ulterior pe măsură ce boala progresează și se instalează șocul hipovolemic; dispnee și respirație de tip costal superior din cauza leziunilor alveolare și hipoventilării pulmonare;icter instalat tardiv, semn al insuficienței hepatice, semn de gravitate ce acompaniază sindromul septic (MODS); - șocul toxico-septic ce traduce marea suferință organică determinată de drama abdominală (282). Gruparea și intensitatea manifestărilor clinice pot sugera faza de evoluție a procesului peritonitic. În funcție de acești doi parametri se cunosc trei forme evolutive de peritonită:faza
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ca arme de șantaj față de lumea externă sau ca și apărare în spatele căreia se ascunde, pentru că nu este capabil să-și asume responsabilitățile și obligațiile legate de tratament. Sentimentul de inferioritate și dispoziția de nemulțumire și de confuzie care-l acompaniază conduc la o structurare defensivă a personalității și la o repliere în sine, cât și la asumarea unor comportamente negativiste și contradictorii, în special privind normele și restricțiile impuse de condiția sa diabetică. Aceste atitudini vor avea repercusiuni și prin
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
dificultăți subiective care apar în relația triangulară medic - pacient - diabet. Este necesară o sensibilizare psihologică a medicului pentru a fi capabil să identifice reprezentările și obstacolele psihologice ale diabeticilor și a fi capabil de a-și înțelege și a-și „acompania” psihologic interlocutorul, în funcție de nevoile individuale ale pacientului. Deci, în practică, este esențial ca medicul să poată să-l ajute pe pacient să-și exploreze singur soluțiile posibile pe care le va aplica și pe care le imaginează, pentru că de fapt
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
fără să fi absolvit nici grupa pregătitoare la furăciuni, sunt mai mult decât elocvente. Nu poți la noi să fii aNăstase (precum personajul din anecdotă care se recomanda a fi apolitic, apatrid, amoral și afemeiat), fără să te ironizeze gros, acompaniat de grohăiturile aprobatoare ale majorității, Stăpânul Termopanelor, seducătorul de meserie al fetelor de puternici nomenclaturiști comuniști, apți să-i netezească drumul spre mărire. Dar problemele doamnei Ridzi nu au fost neapărat legate de vreo reacție misogină, deși realizez acum o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
declasate, iar bieții angajați din media n-au încotro, sub apăsarea barbară a patronilor (care, evident, au băgat bani ca să câștige, și asta e singura asigurare de câștig!), și trebuie să trudească zilnic la alimentarea haznalei polimorfe, sufocante, din spatele ecranului. Acompaniați de răcnete de mahalagioaică și amenințări de smardoi! Cum am spus-o și în amfiteatru, nu cred deloc că nevoia reală a publicului este asta. Sau dacă este așa, dincolo de eșantionările primitive și de relevanța discutabilă a indicilor de audiență
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reparațiilor de vară nu mi-a fost străin. Bâzâielile infernale de rotopercutoare, pocnete de schele, moloz aruncat "în ploaie", huruit de rabă, trăsnete metalice și inubliabilele îndemnuri, comentarii și înjurături răcnite de armatele de țopârlani analfabeți din construcții mi-au acompaniat, vesel, diminețile din ultimii șapte-opt ani. Interesant este că metabolismul uvrierului român e foarte gingaș, el debutând cu o criză de epilepsie în care simulează agitația de la prima oră, pentru ca apoi, îmblânzit, să se retragă moleșit la umbră cu biberonul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ochi albaștri, având un facies cu pomeți mai proeminenți"274. Plecând de la această informație, lucrarea lui Dorin Iancu se continuă cu alte evenimente istorice care au marcat evoluția Finlandei, până în momentul în care și-a dobândit independența. Textul său este acompaniat de imagini care surprind diferite monumente, clădiri, piețe, oameni în diferite momente ale zilei etc. Despre dezvoltarea economică se spune că a survenit după perioada postbelică, moment în care industria depășește agricultura. Exploatarea lemnului se face pe tot parcursul anului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Emil Cioran-Portrete, aceeași expoziție urmând să fie organizată și de Institutul Francez din București, o lună mai târziu, în mai. Un alt eveniment care a avut ca temă tot fotografia a fost Game, organizat la Cluj. Aurelia Mocanu descrie Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios. Expoziția Documenta 11 a cuprins și instalația video a artistei finlandeze Eija-Liisa Ahtila pe care Irina Cios o descrie ca fiind "realizată în stilul său din ultima vreme, mizând
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
soliști au fost baritonul Juha Koskela, care a impresionat auditoriul prin timbrul său, soprana Marjut Paavilainen, care a avut o prestație foarte rafinată, și vedeta serii Tarja Turunen, cunscută datorită succesului pe care l-a avut cu trupa finlandeză Nightwish. Acompaniați la pian de Izumi Kawakatsu, oaspeții au reușit să smulgă un șir interminabil de aplauze de la publicul ce s-a aflat în sala Auditorium a Muzeului Național de Artă428. În Avancronica stagiunii muzicale radio, Anca Florea îl amintește pe Leif
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din 2007 Finlanda a avut o concurentă de doar 17 ani, Nina Hoynala. Ea a ajuns până în finală, unde a ocupat penultimul loc, lucru destul de discutabil după A. Șipa. Se face o precizare referitoare la profesionalismul cu care au fost acompaniate concurentele de ansamblul Lady Summertime Jazz Orchestra, condus de pianistul finlandez Aki Rissanen. În altă ordine de idei, în afară de satisfacțiile aduse de participarea la acest festival, Alexandru Șipa a fost impresionat de "liniștea pe care ți-o conferă peisajul, land
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1 ianuarie 2009, p. 4. Mitchievici, Angelo, Bachelin, Art Noveau și neobizantismul, în "Transilvania", nr. 10, 2010, p. 46. Mitocaru, Cristina, Interviu cu poetul Ralf Andtbacka, în "Timpul", an V, nr. 62, 2 februarie 2004, p. 20. Mocanu, Aurelia, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an VII, nr. 93, septembrie 2009, p. 4920. Moldoveanu, Petre, Cum
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
116, mai 2002, p. 31. 317 În original Pelon maantiede, 2000. 318 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 116, mai 2002, p. 31. 319 Cf. Coordonate finlandeze, în "Observator cultural", nr. 117, mai 2002, p. 2. 320 Aurelia Mocanu, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. 321 Cf. Maria Rus Bojan, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. 322 Cf. Centrul Cultural
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
primul meu partener în muzica de cameră.“ În momentul de față, Cătălina Butcaru exersează și dă concerte în Austria, între proiectele ei aflându-se un nou disc, cu sonate de Schubert. În viitorul imediat, va putea fi ascultată, în mai, acompaniindu-l pe baritonul Jacek Strauch în ciclul Frumoasa Magelone de Brahms, iar în august cântând Concertul de Poulenc, la Reiding, locul de naștere al lui Liszt și unde a fost construită o nouă sală de concerte, a cărei sonoritate, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea; reflectă natura relației dintre actorii școlii etc. Din păcate, prea puțini profesori conștientizează avantajele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
formă, înălțime, forță, dimensiune, mobilitate, culoare, miros care au fost valorizate din plin în retorică. Încă din Antichitate apare convingerea legată de rolul gesturilor în retorică, în persuadarea publicului și prezentarea spectacolului (discursului public), prin faptul că limbajul gestual care acompania întotdeauna limbajul verbal se adresa emoțiilor și nu rațiunii ascultătorilor. În acest sens, Marcus Fabius Quintilianus (c.35-96 e.n.), primul profesor de retorică publică din Roma, ne oferă informații detaliate despre limbajul trupului folosit de orator în concepția romanilor în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pot schimba într-un anume context sau în funcție de context întreaga construcție de sensuri și semnificații transmise verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev este supradotatul clasei" poate fi decodificat ca o apreciere, constatare, uimire, ironie la adresa elevului în funcție de elementele paraverbale care acompaniază limbajul verbal. Printre nemulțumirile studenților legate de parametrii paraverbali ai discursului didactic menționăm: • neutilizarea unui ton adecvat în prezentarea materialului: Tonul vocii mă determină să nu mai întreb nimic, de frică să nu mă țină minte la examen și să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a unui elev) sau de a o contrazice (zâmbetul profesorului însoțit de mesajul verbal de avertizare); • substituie comunicarea verbală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte demonstrează o atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor de gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comportamente dezirabile durabile la elevi. Registrul comunicării didactice este format de varietatea refrenurilor gestuale, iar preocuparea pentru ritmul mișcărilor, al respirației, al mâinilor și picioarelor, al clipirii din ochi etc. demonstrează responsabilitatea profesorilor și elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca producții
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
continua după terminarea procesului. 3.6. Follow-up Legat de acest ultim aspect s-a pus problema oportunității existenței acestuia, disputată în literatura de specialitate. Dacă în cadrul abordărilor pe termen lung, această "întoarcere" a clientului nu este întotdeauna necesară (consilierul îl acompaniază pe client de-a lungul tuturor etapelor de implementare a planului de acțiune), în cazul abordărilor pe termen scurt (iar consilierea în carieră este una dintre ele), clienții au nevoie câteodată de o "confirmare" a discuției, după o anumită perioadă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
verbală) * Oferă aceeași imagine pentru întreg auditoriul * Ajută memoria vorbitorului * Unele mijloace audiovizuale creează o stare de confort. * Utilizarea excesivă a acestor mijloace duce la diminuarea contactului între vorbitor și audiență * Acestea nu pot susține mesajul singure, trebuie să fie acompaniate de mesajul verbal * Unele concepte nu pot fi ușor vizualizate * Dacă sunt prea multe, pot distrage atenția (nu mai mult de 10 slide-uri în 50 de minute) * Sunt consumatoare de timp * Suportul tehnic poate suferi probleme în orice moment al
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
nou scenariu. Moștenind această practică artistică, Nouveau Réalism-ul și Pop Art-ul propun o poetică a consumismului pe care o comentează în diferite registre, fie prezentând rezultatul final al unui proces de consum, fie explorând condiționarea vizuală (publicitatea, ambalarea) care acompaniază consumul în masă. În ordine istorică, simulaționiștii își asumă sarcina marketingului (a aplicării strategiilor de piață), expunând diferite obiecte în diferite formate, de la rafturi la billboard-uri și până la vitrine de sticlă. Prezentându-se ca veritabili intermediari, simulaționiștii (printre care Bourriaud
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la impunerea unor reguli calificative care ar limita accesul la discurs prin selecția subiecților vorbitori. Definind calificarea necesară indivizilor care vorbesc, ritualul schimbului și comunicării face vizibile sistemele de restricție prin intermediul gesturilor, comportamentelor, circumstanțelor și întregului ansamblu de semne care acompaniează discursul, fixând astfel presupusa sau impusa eficacitate a cuvintelor. La rândul lor, "societățile de discurs" au funcția de a conserva sau de a produce discursuri, făcându-le să circule într-un circuit închis și transmițându-le după reguli de excludere
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artistic al monumentului decât să implice cu adevărat comunitatea în zona căreia s-a construit monumentul. 260 Nato Thompson și Gregory Sholette (editori), The Interventionists: Users' Manual for the Creative Disruption of Everyday Life, MIT Press, 2004, publicație care a acompaniat expoziția The Interventionists: Art in the Social Sphere organizată de Muzeul de Artă Contemporană din Massachusetts (MASS MoCA), din luna mai 2004 până în primăvara lui 2005. 261 Nato Thompson, "Trespassing Relevance", Nato Thompson și Gregory Sholette (editori), op. cit., pp. 13-22
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]