8,468 matches
-
spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vreo funcție. Dar țiam spus: sunt un biet bou. Și? Am pus tot la Caritas. Mi-am amanetat și paltonu. Ca să iau opt paltoane. M-am lăcomit. Ce nevoie am eu de opt paltoane?! Eu am nevoie de unu. Că acuma vine iarnă! Și... Stoica nu mai iese!... Dar ce, nu te-așteptai la asta? Cum să m-aștept?! ți-am spus că am nedumeriri politice. Și le-ai dat banii! își trage țiganca o palmă. Le-am dat. Ce, voiai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în concedii micul dejun. Ne lua câte un prieten cu mașina la iarbă verde numai pentru că aveam aragaz de voiaj. Am legat furtunul la butelie. O adaptare de-a mea pentru cazuri când ar fi lipsit buteliile de voiaj. Că acuma de exemplu. Aprind. Merge. Pun țigaia și uleiul. Aud pași pe scări. O fi ea ?! Nu cred. Sparg ouăle. Uleiul sfârâie. Pașii se aud din ce in ce mai distinct. Se apropie. Albușul începe să se albească, ușa se deschide și apare ea. ¯ Mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită peste creștini și, ca un alt Christ, acceptă Crucea mântuitoare, poate cea mai grea, fără răzvrătire: „Tu, Cruce, dulce jug al lui Christos,/ De Tine-n veci acuma nu mai fug”. Capodoperele voiculesciene, rămase în manuscris, văd lumină tiparului numai după moartea sa, prin grijă fiului său Ionică Voiculescu, cel care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
avea și care o slujeau cu devotament. Li se citea pe față . Eu,de unul singur. Până și mama mă părăsise cu vreme în urmă . Nu ne mai văzusem de naișpe ani,perioadă în care ea ieșise din crisalidă și acuma zbura ca un gând binevoitor. Am schimbat câteva fraze banale. Nu eram sigur pe cine aveam în față. Ca să rup ritmul discuției am început să îi povestesc de poeziile mele care fuseseră publicate în mai multe reviste literare . Cu un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un fel de revelație tîrzie a publicului larg, surpriza de a descoperi cultura germană din România, cînd ea aproape că nu mai există. Cum resimțiți această misiune pe care v-ați asumat-o, scriind despre o lume apusă? E.S. (oftează): Acuma, drept să fiu, eu mă văd în alt context - drept mesager - și anume, al literaturii române care în conștiința publicului vestic nu are rezonanța pe care o au ungurii și cehii și polonezii și... Discuția cu Otto Schilly tocmai acest
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
a spus (cu un ton satisfăcut) că e fericită că aceste romane au cinci-șase sute de pagini fiindcă le trăiește, trăiește cu personajele și îi pare rău că se va termina (rîde amuzat). Așa încît există și această dimensiune. Dar acuma eu vă spun ce ar trebui să mă întrebați... ca să vă dau un răspuns scurt. Ar trebui să mă întrebați de ce nu am plecat din România odată cu cei 95% din sașii mei... R.B.: Eu pot să vă dau răspunsul (Eginald
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
mi-am dat seama că există un fond inepuizabil al oricărei literaturi autentice, și bineînțeles că sunt și mîndru că atîta lume citește cărțile mele, am primit scrisori de la Moscova pînă la Montevideo și de la Istanbul la New York. Romanele sunt acuma traduse în spaniolă, polonă, maghiară, română... Ei, toate aceste lucruri mă bucură. Dar, spre deosebire de colegii mei care sunt exclusiv scriitori, eu am ceva ce mă apără în sensul că (rîs ironic) mîntuirea sufletului meu nu depinde de aprecierea și de
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
răspuns ,deschiderea spre oameni"! R.B.: Eginald Schlattner - cum vă întrevedeți viitorul? Ați putea scrie proză scurtă? Ne putem aștepta la așa ceva? E.S.: îi admir pe toți cei care o scriu dar eu, nu... în nici un caz. Doar ați văzut și acuma: m-ați întrebat ceva și eu v-am dat niște răspunsuri baroce. Dar, mă rog, cît mă mai pot mișca, eu voi fi un mesager și ceea ce i-am spus și atunci lui Otto Schilly cînd a fost în biserica
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
am crescut mai mare și am ajuns la profesională, refuzam categoric să mai răspund la numele de Milucu. Săptămîna trecută am fost la înmormîntare la cumnată-mea. Și au venit frații, nepoții ei, și mi s-a părut ciudat ca acuma să mă strige Milucu. Bineînțeles că le-am răspuns, știam că e vorba despre mine. Mă mai întîlnesc cu prietenii în cartier, Milucu, Milucu. Mi se pare ciudat, mai ales de cînd m-am obișnuit ca ăștia la lucru să
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
acum, bărbatul și femeia, ci mai era al treilea fel, alcătuit din acestea două și de la care ne-a rămas numai numele, măcar că lucrul a pierit. Atunci erau și hermafrodiți, androgini, neam aparte... un amestec din partea bărbătească și cea femeiască. Acuma nu mai este, explică Aristofan, ci i-a rămas doar numele, și acela... de ocară. înfățișarea oamenilor de acest fel, spuse el mai departe, era a unui tot, dintr-o singură bucată (...) Aveau patru mâini, tot atâtea picioare, două fețe
Eros ori Ura (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10865_a_12190]
-
jurnal, de întîmplări adevărate, de ficțiuni, pe care-l făceam, părea ciudat, era un fel de-a nu respecta normele, de-a le mina. Prietenul meu, Radu Petrescu, spunea cam așa: ,Ei nu ne-au voit, totuși am apărut, așa că acuma nu mai au ce face, nu ne mai pot da înapoi, trebuie să ne accepte..." Adică, pînă la urmă, mai negociam, ne mai făceau hatîrul, mai puteam spune unele lucruri. Nu strecuram șopîrle, eu n-am făcut așa ceva, ci chiar
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
handicapuri te-au făcut să te orientezi către singura meserie în care mai poți să-ți etalezi virtuțile: politica. Și toate aceste decizii de care doar tu ești vinovat te-au transformat în nimic altceva decît în ceea ce ești tu acuma: un gîscan împăiat, un curcan fudul cu freză, un rostitor de banalități interesante, un ratat social, un om rău, cu sufletul otrăvit de celulita care i se așează șsic! corect așază, că doar sîntem filologi, domnule Andrei Gheorgheț pe fălci
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
desemnat-o de la primul meu comentariu făcut În presă ca fiind vinovată de această intoxicare, de această ilegală scurgere sau scursură din cadrul CNSAS-ului, neprobată de nimic, este domnul Mircea Dinescu, cei care se mai Îndoiesc și mai au neclarități acuma s-au lămurit, nici un alt membru al Colegiului CNSAS nu Îl confirmă pe domnul Mircea Dinescu, nu vreau să fac alte evaluări asupra stării mentale a celorlalți membri de la CNSAS deși orice om le poate face. Senzația dominantă este că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
economice, sociale, politice, media ș.a.m.d. Încât nimic nu se mai poate schimba, este o recunoaștere, dacă vreți o Îngenunchere În fața acestei evidențe. Toate acestea coroborate cu așa cum am spus duplicități, cu ascunderea de documente, cine a văzut până acuma dosarul sau dosarele lui Mircea Dinescu? Este evident că Mircea Dinescu ca securist a fost pe de o parte informator al Securității, cum proceda Securitatea din momentul În care a Început să fie și agent al unei organizații străine a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și toți o practică și la ora actuală din Franța până În America, fiți siguri, toate serviciile secrete din lume Își folosesc cetățenii pentru a-și apăra țara, pentru siguranța țării lor, este clar, se practică În toată lume, noi venim acuma să o facem mai catolici decât papa. Și sistemul comunist ca toate sistemele din lume Își găsise aceste metode de a implica, dacă vreți, lumea la modul acesta sistemic În delațiune și În autoapărare. Ce vreau să spun cu acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Înseamnă să-l ții pe fratele tău la ușă?” A fost un duș rece (făcut cu calm, fără patimă) pentru noi cei care ne gândeam, când euforic la apropierea de Uniunea Europeană, când cu stress la coșniță de zi cu zi. “Acuma, la ultimul recensământ, făcut În Ucraina, au apărut și romani și moldoveni. În Bucovina suntem romani, iar În Sudul Basarabiei unii se cheamă că sunt moldoveni. Nu suntem toți același neam?” Întrebări fundamentale, adevărate, menite să ne aducă aminte că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și extratereștrii. Pentru ce, În ce Împrejurări, nu-și putea aminti. „Asta Înseamnă că trebuie să se Întoarcă băbuța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
-o. - Mai bine. Era mai greu dacă eram singură, a spus ea cu glas convingător. Era mai bine dacă nu coboram, mi-am zis eu În gând, fără a rosti cu voce tare acest lucru. Dar degeaba mă mai lamentam acuma. Trebuia să ne ridicăm și să plecăm mai departe. - Gata? am Întrebat-o. S-a ridicat fără să-mi răspundă. Cred că era foarte obosită, dar se temea să mi-o spună, de frică să n-o părăsesc, sau din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
pot fi de armonie, neutre, sau de disonanta. Există o logică a interacției zânelor între ele. Dacă observi cu atenție faptele ce au urmat după consacrarea primelor zâne zamolxiene moderne această logică iese la iveală. Am facut mici constatări, dar acuma înțeleg că zânele vor urma și ele o evoluție care le pune în grade diferite de armonie cu celelalte zâne în funcție de ceea ce reprezintă fiecare. Acest subiect a fost discutat de milenii în spiritualitățile greacă veche, latină, chineză, hindusa și multe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pe mine ca să-ți spun eu ție banii mei". Becali a fost întrebat cum va declara legea ANI neconstituțională. "O declar neconstituțională dacă va fi cazul, dacă voi fi dat în judecată pe tema asta. Nu pot să o declar acuma. Când nu o să fie Zegrean și cu Aspazia Cojocaru, atunci am să o declar, când o să plece ăia de acolo", a spus Becali.
Becali despre declarația de avere: "Numai așa, ca să-mi bat joc de ANI" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39928_a_41253]
-
neîncătușată de superficialități venind din afară, ca să-mi strice rosturile mele sufletești. De două ori pe săptămână mai am curs moral-religios cu tineretul mănăstirii, la care curs nu veneau la început nici câte trebuiau dintre cele tinere, și la care acuma văd că încep a veni și vârstnice, așa că e un fel de succes și încurajare pentru mine. Cât despre Viața lui Isus scrisă de mine, n-are nici un amestec cu dogmele. Este o combinație a scripturii evanghelice, combinată și cu
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
pentru vitejia noastră de a fi timișoreni. La plecare, în stradă, îmi scot aparatul ca să nu facă prea multă gălăgie de mașini. Acasă, îmi zic să-l toaletez. Scot ustensilele și mă pregătesc. Dar aparatul... Unde l-am pus, că acuma l-am pus? Îl caut un sfert de oră pe unde poate să fie și încă unul unde nu poate fi. Într-asta, telefonează Corina. „- Nu pot să vorbesc, sunt prins. - Cu ce ești prins? - Știi tu, cu aparatul... - Ce
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3097_a_4422]
-
foarte mult și foarte intens. Sunt epuizat pentru că am stat într-o tensiune îndelungată. Nu aveam vești despre ce se întâmplă în sala de nașteri. A durat și nu a fost foarte ușor. Nașterea a fost naturală. Totul este ok acuma. Toată lumea e în regulă. L-am văzut prin geam. Ea părea ok, am văzut-o de la depărtare, ea nu cred că m-a văzut. Mi-am dat seama că este ok. Nașterea naturală este dificilă. Îmi imaginez că i-a
Badea, cu vocea tremurândă. Primele declarații după nașterea fiului său by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31009_a_32334]