5,887 matches
-
al științei și al cunoașterii vizionare: "Știință adevărată este viziune completă" (1958, p. 39). Wilkie și Johnson sugerează că "dulcea Știință" blakeană dobândește conotații arhaice: artistul "avea probabil în minte scientia, în sensul medieval de cunoaștere de orice tip, iar adjectivul "dulce" implică un contrast cu varietatea ei "amară", vizând probabil investigația fenomenelor pur fizice și mecanice, care este, adesea, gândită ca reprezentând știință în ansamblu" (1978, p. 236). În opinia mea, eul creator nu se mulțumește să ironizeze mobilurile și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vizând formă vizionara absolută. Eul creator sugerează că, odată ce simțurile sunt purificate prin abluțiuni spirituale, ele capătă acces la forma ontologica supremă, aptă de a reda realitatea în maniera împătrita. Metaforă exprimând "haosul întunecat" implică, printr-o rețea subtilă de adjective cromatice și topologice, ca văzul iluminat este adevărata sursă de informații a intelectului uman eliberat: "And every Mân stood Fourfold. each Four Faces hâd. One to the West / One toward the East One to the South One to the North
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
contextul operei grafico-poetice a lui Blake, crede Beer, "timpul și spațiul sunt create nu ca un cadru absolut, ci ca un act de compasiune, de vreme ce ființele umane ar fi expuse, altfel, unei insuportabile energii infinite" (1969, p. 309). 140 Prin adjectivul "imaginar", înțeleg aici că respectiva lume este generată de facultatea imaginației artistice, cu sprijinul agenților inspirației. 141 Pentru o analiză extinsă a metaforei Golgonooza, cf. secțiunea a patra a studiului meu. 142 Peter Otto nu ezită să definească prezentul blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
așa cum a făcut-o Octav Șuluțiu, că romanul lui Holban (Ioana) este un „reportaj psihologic” este totuși o distanță destul de riscantă. Impresia de „reportaj” vine probabil tocmai din această preferință pentru fragmente analitice din care scriitorul a eliminat, pe cât posibil, „adjectivul inutil” Structura romanelor lui Anton Holban este, în esență, una repetitivă. În Ioana regăsim aceeași arhitectură fragmentară din O moarte care nu dovedește nimic, dar mult mai accentuată. Procedeul este utilizat oarecum excesiv, părând uneori ostentativ prin afirmațiile cu valoare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
inelul acesta le lipsea. Era o mână pură, nelogodită, monahală...” (p.12) Metafora nunții, a ,,nunții în cer”, ,,exprimă ambiguitatea întregii situații” căreia trebuie să-i facă față eroii. Ea este anticipată de acest fragment în care asocierea celor trei adjective sugerează o posibilă traiectorie spirituală a sensurilor romanului: puritatea și religiozitatea iubirii nu pot fi regăsite în forma lor primordială decât într-o ,,logodnă” ce transcende limitele realului cotidian. Apetitul descriptiv, prezent în romanele anterioare, este temperat de rigoarea relativă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sensurilor romanului: puritatea și religiozitatea iubirii nu pot fi regăsite în forma lor primordială decât într-o ,,logodnă” ce transcende limitele realului cotidian. Apetitul descriptiv, prezent în romanele anterioare, este temperat de rigoarea relativă, impusă de forma confesivă a discursului. Adjectivele utilizate sunt în general abstracte, iar asocierea lor în serii de câte trei, destul de rară, amplifică orizontul enigmatic al sensurilor romanului ( Mavrodin o ,,bănuie” pe Ileana ,,vie, inteligentă, melancolică” - p.15, vrea să scrie cum îi place ei, ,,sobru, limpede
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de cuminți, optzeci de nebuni.;sau o propoziție atributivă: Nu fugi după căruța care nu te-așteaptă. Doi, care erau mai mici, începură să plângă. Nu dorm toți câți au ochii închiși. Când regentul este un verb, o interjecție, un adjectiv atunci subordonatul său este un complement: Vai de câinele care latră pe stăpânul său. Ușa deschisă pe oricine primește. Gras ca scripca e. ; sau o propoziție completivă: Nu faceți ce fac eu, ci faceți ce zic eu. Vai de cel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ambele arată însușiri ale cuvântului ochii. Ele nu depind unul de altul, fiindcă nici unul nu-l lămurește pe celălalt, dar se află în raport cu al treilea cuvânt (ochii). Asemănarea sintactică dintre deschiși și mari se asociază cu asemănări morfologice : ambele sunt adjective, ambele sunt la plural masculin acuzativ. Legătura sintactică dintre deschiși și mari se numește relație de coordonare, iar termenii ei sunt cuvântul coordonat 1, adică deschiși și cuvântul coordonat 2, adică mari. „Coordonarea cu acord este o specie de relație
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ele!) sau din sunt cărți interesante și de folos. De asemenea, nu totdeauna două cuvinte acordate și determinând același termen regent sunt în relația de coordonare Ai cumpărat destule cărți poștale?; Am văzut numeroase locomotive electrice; Citisem câteva romane franțuzești. Adjectivele sunt, în fiecare enunț, la același gen, număr și caz și determină același substantiv; totuși, destule nu e coordonat cu poștale; numeroase nu e coordonat cu electrice, câteva nu e coordonat cu franțuzești. Dacă ar fi coordonate, adjectivele ar admite
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
romane franțuzești. Adjectivele sunt, în fiecare enunț, la același gen, număr și caz și determină același substantiv; totuși, destule nu e coordonat cu poștale; numeroase nu e coordonat cu electrice, câteva nu e coordonat cu franțuzești. Dacă ar fi coordonate, adjectivele ar admite între ele inserarea unei conjuncții coordonatoare, ori este limpede că nu putem spune nici cărți poștale și destule (sau cărți destule și poștale), nici locomotive electrice și numeroase (sau locomotive numeroase și electrice), nici romane câteva și franțuzești
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
una dintre mărcile formale care indică existența unei relații între două părți de propoziție, fără să dea informații concludente asupra tipului de raport sintactic stabilit între ele. De aceea, în sintagma substantiv-atribut adjectival, faptul că substantivul este elementul regent, iar adjectivul - atribut este termenul subordonat și faptul că adjectivul - atribut este cel care ,,preia” particularitățile morfologice ale substantivului trebuie privite ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
relații între două părți de propoziție, fără să dea informații concludente asupra tipului de raport sintactic stabilit între ele. De aceea, în sintagma substantiv-atribut adjectival, faptul că substantivul este elementul regent, iar adjectivul - atribut este termenul subordonat și faptul că adjectivul - atribut este cel care ,,preia” particularitățile morfologice ale substantivului trebuie privite ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent al substantivului în sintagma amintită numai prin faptul că el „impune” adjectivului - atribut particularitățile sale morfologice, tot așa nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ești tu?”) fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cugetare care-i veni în minte. Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal poate fi substantiv (Dacă am văzut că nu vii, pus-am dorul căpătâi) sau construcții echivalente (sintagme/articol adjectival +adjectiv/: Cei mai mulți umblau bezmetici. Pe cel neînvățat slugă-l va avea; propoziții: Cine se atinge de mărăcine nevătămat nu scapă. A luat drept realitate ceea ce era fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora în acuzativ fără prepoziție sau cu o prepoziție sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
A plecat fără nicio încredere . - sau de opțiunea subiectului vorbitor - El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în chip de, drept: Iată-l cum din haos se face om, iar el devine haos. „Topica, expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv cu funcție de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]