47,999 matches
-
de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională“, Curtea a reținut că „expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2018/1.999, precum și în vederea adoptării măsurilor necesare aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 62 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271815]
-
aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2022/2.299, având în vedere necesitatea adoptării de urgență la nivel național a dispozițiilor legale prin care să se creeze cadrul normativ, mecanismele administrative și instrumentele adecvate în scopul implementării eficiente a Regulamentului (UE) 2018/1.999 și a Regulamentului (UE) 2022/2.299, luând în considerare obligația statului de a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 62 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271815]
-
Uniunii Europene în considerarea necesității evitării declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de sancționare asigură, în mod prompt și eficace, îndeplinirea de către România a obligațiilor care îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene, vizând adoptarea măsurilor legislative pentru punerea în aplicare completă a Regulamentului (UE) 2022/2.299, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 62 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271815]
-
neconstituționalitate extrinsecă se referă la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat pe calea jurisprudenței constituționale prin interpretarea art. 61 și 75 din Legea fundamentală. În deciziile sale în această materie, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul bicameralismului nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Instanța de contencios constituțional a stabilit două criterii esențiale care, întrunite cumulativ, determină cazurile de încălcare a principiului bicameralismului în
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
sesizării pretind nerespectarea principiului bicameralismului doar prin raportare la numărul mare de amendamente adoptate de Camera Deputaților, fără ca sesizarea să dezvolte și să demonstreze în mod concret dacă acestea depășesc într-adevăr limitele acestui principiu sau prerogativele Camerei decizionale. Or, adoptarea amendamentelor, chiar și în număr mare, nu presupune implicit configurarea unei soluții legislative semnificativ diferite de cea analizată de prima Cameră sesizată, ci reprezintă expresia aceleiași soluții legislative, care păstrează concepția de ansamblu a inițiatorului, respectând soluția Camerei de reflecție
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
o veritabilă „doctrină“ privind bicameralismul și modul în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55). ... 32. Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
iulie 2019, paragraful 57). ... 34. Critica autorilor sesizării de neconstituționalitate se întemeiază, în esență, pe faptul că forma legii adoptată de Camera decizională ar cuprinde, față de forma adoptată de prima Cameră sesizată, un număr de 701 amendamente propuse spre adoptare prin raportul comisiilor sesizate în fond, ceea ce ar fi condus la adoptarea a două legi total diferite de către fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului. ... 35. Examinând comparativ forma legii adoptată de Camera de reflecție - Senatul - și cea
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
esență, pe faptul că forma legii adoptată de Camera decizională ar cuprinde, față de forma adoptată de prima Cameră sesizată, un număr de 701 amendamente propuse spre adoptare prin raportul comisiilor sesizate în fond, ceea ce ar fi condus la adoptarea a două legi total diferite de către fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului. ... 35. Examinând comparativ forma legii adoptată de Camera de reflecție - Senatul - și cea adoptată de Camera decizională - Camera Deputaților -, Curtea constată că forma definitivă a legii
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Deputaților (Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru industrii și servicii). ... 36. Acest raport comun, prin care se propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, conține amendamentele admise de membrii comisiilor, formând anexa nr. 1, și amendamentele respinse, ce formează anexa nr. 2. Examinând structura anexei nr. 1, Curtea reține că aceasta este împărțită în 701 numere curente sau poziții, prin care
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
2. Examinând structura anexei nr. 1, Curtea reține că aceasta este împărțită în 701 numere curente sau poziții, prin care a fost notat fiecare element structural al actului normativ supus modificării și completării prin proiectul de lege aflat în procedura adoptării definitive, respectiv textele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, în redactarea în vigoare. Notarea marginală a fiecărui element structural în modul de redactare a raportului comisiilor sesizate în fond nu se poate confunda și nu echivalează însă cu numărul
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
o mare parte dintre aceste amendamente fiind motivate în mod expres prin propunerile sau observațiile avansate de echipa OCDE în cursul discuțiilor din ședințele consecutive ale membrilor comisiilor sesizate în fond, desfășurate pentru întocmirea raportului asupra proiectului de lege supus adoptării definitive. În acest context, este de remarcat că, în partea sa introductivă, raportul comun face referire la primirea în cursul acestei proceduri a unor amendamente din partea unor deputați, neafiliați sau aparținând unor grupuri parlamentare, din partea Ministerului Economiei și
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. În plus, a amintit Curtea, nici la adoptarea Legii nr. 77/2016, așadar, a legii de bază, nu a fost solicitat un astfel de aviz. ... 106. Cu referire la art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016, Curtea, reținând constituționalitatea acestuia, a statuat că o creștere a
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
aplicarea Legii nr. 290/2003, sub imperiul Legii nr. 290/2003, rezultă că toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi și nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Autoarea excepției susține că a dobândit vocația la despăgubiri sau compensații pentru bunurile solicitate, precum și pentru recoltele neculese, conform regulilor și condițiilor prevăzute de legea sub imperiul căreia a fost
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementând dreptul persoanelor fizice și juridice la respectarea bunurilor, lasă în competența statelor semnatare ale Convenției adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat, necesare în vederea acordării de despăgubiri. În acest sens, Curtea a observat că, prin prevederile de lege criticate, statul nu contestă existența unui bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
România și auditorul statutar al Camerei Auditorilor Financiari din România și cel de-al VIII-lea Congres al profesiei de auditor financiar în anul 2023; ... – art. 4 din Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, cu modificările și completările ulterioare, ... Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în data de 30 iunie 2023, adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă Normele pentru desfășurarea alegerilor pentru președintele Consiliului
HOTĂRÂRE nr. 61 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272419]
-
3/1977, au devenit pensii, potrivit art. 53-64 din Legea nr. 19/2000 care reglementau regimul pensiei de invaliditate. În plus, concluzia că cele două categorii de pensionari se află, în mod obiectiv, în aceeași situație este întărită de împrejurarea că, ulterior adoptării Legii nr. 19/2000, pensiile stabilite potrivit vechii reglementări au fost recalculate în condițiile noii reglementări. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale
DECIZIA nr. 213 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272330]
-
din 7 februarie 2005, „Pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență“. Rațiunea adoptării acestei măsuri este expres indicată în preambulul acestui act normativ, respectiv aceea a urgentării procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei
DECIZIA nr. 213 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272330]
-
soluționată, iar nu suspendată, și ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. ... 20. Curtea remarcă faptul că prevederile legale criticate au fost introduse, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, ținând seama de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. Prin același preambul s-a arătat că necesitatea adoptării ordonanței de urgență menționate a avut în vedere faptul că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând astfel premisele pentru redresarea afacerilor viabile și recuperarea mai rapidă a
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
Hotărârea din 17 iulie 2003, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). ... 30. Prin urmare, în virtutea prevederilor constituționale și convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor de recuperare a creanțelor bugetare și de stabilire a procedurilor insolvenței, cărora li se circumscriu și prevederile criticate în prezenta cauză. ... 31. De altfel, orice ingerință în dreptul de proprietate poate
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
nivel european, ANCOM informează RSPG cu privire la orice proiecte de măsuri care intră sub incidența art. 25 alin. (3)-(5) și indică, atunci când este cazul, dacă solicită RSPG convocarea unui forum de evaluare inter pares, inclusiv dacă solicită adoptarea unui aviz cu privire la măsurile propuse. ... 6. La articolul 50^2, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Contractelor privind serviciile de transmisie utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive le sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art. 59^11
LEGE nr. 255 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272386]
-
aprobată cu modificări prin Legea nr. 157/2015, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT“, aprobată prin Legea nr. 24/2021, Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G și Legii nr. 198/2022. ... 20. După articolul 156^1 se introduce un nou articol, articolul 156^2, cu următorul cuprins: Articolul 156^2 Prevederile cap. III
LEGE nr. 255 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272386]