1,908 matches
-
dinamică poate fi totală față de punctul de ieșire al amestecului de gaze, ea se mai definește prin: capacitate sau timp de rezistență; capacitate de retenție (retentivitate). Este important și modul în care se comportă sistemul în procesul invers, de desorbție. Adsorbția gazelor poate fi reversibilă sau ireversibilă. De cele mai multe ori ea este parțial reversibilă. Cantitatea de substanță adsorbită ireversibil a fost numită capacitate de retenție. Când aceasta este nulă, adsorbția este foarte probabil numai fizică. Când are valori mari sau chiar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
modul în care se comportă sistemul în procesul invers, de desorbție. Adsorbția gazelor poate fi reversibilă sau ireversibilă. De cele mai multe ori ea este parțial reversibilă. Cantitatea de substanță adsorbită ireversibil a fost numită capacitate de retenție. Când aceasta este nulă, adsorbția este foarte probabil numai fizică. Când are valori mari sau chiar 100%, adsorbția este datorată unor legături chimice (chemosorbție). 1.1.2.5. Adsorbția solid lichid Dacă o soluție vine în contact cu un adsorbant solid, este posibil ca pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poate fi reversibilă sau ireversibilă. De cele mai multe ori ea este parțial reversibilă. Cantitatea de substanță adsorbită ireversibil a fost numită capacitate de retenție. Când aceasta este nulă, adsorbția este foarte probabil numai fizică. Când are valori mari sau chiar 100%, adsorbția este datorată unor legături chimice (chemosorbție). 1.1.2.5. Adsorbția solid lichid Dacă o soluție vine în contact cu un adsorbant solid, este posibil ca pe suprafața acestuia să fie reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reversibilă. Cantitatea de substanță adsorbită ireversibil a fost numită capacitate de retenție. Când aceasta este nulă, adsorbția este foarte probabil numai fizică. Când are valori mari sau chiar 100%, adsorbția este datorată unor legături chimice (chemosorbție). 1.1.2.5. Adsorbția solid lichid Dacă o soluție vine în contact cu un adsorbant solid, este posibil ca pe suprafața acestuia să fie reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu folosit încă din secolul al XVIII-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau chiar 100%, adsorbția este datorată unor legături chimice (chemosorbție). 1.1.2.5. Adsorbția solid lichid Dacă o soluție vine în contact cu un adsorbant solid, este posibil ca pe suprafața acestuia să fie reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu folosit încă din secolul al XVIII-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent cu adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichid Dacă o soluție vine în contact cu un adsorbant solid, este posibil ca pe suprafața acestuia să fie reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu folosit încă din secolul al XVIII-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent cu adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbant solid, este posibil ca pe suprafața acestuia să fie reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu folosit încă din secolul al XVIII-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent cu adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția din soluții are o mare importanță practică deoarece se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent cu adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția din soluții are o mare importanță practică deoarece se poate utiliza în purificarea și recuperarea solvenților, în rafinarea produselor petroliere, a uleiurilor și altor grăsimi, în decolorarea siropurilor din industria zahărului, în purificarea și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția din soluții are o mare importanță practică deoarece se poate utiliza în purificarea și recuperarea solvenților, în rafinarea produselor petroliere, a uleiurilor și altor grăsimi, în decolorarea siropurilor din industria zahărului, în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în purificarea și recuperarea solvenților, în rafinarea produselor petroliere, a uleiurilor și altor grăsimi, în decolorarea siropurilor din industria zahărului, în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
grăsimi, în decolorarea siropurilor din industria zahărului, în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
decolorarea siropurilor din industria zahărului, în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în purificarea și dedurizarea apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în două situații: izoterma 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apelor naturale etc. De asemenea, în cazul sistemelor coloidale tipice, la suprafața particulelor coloidale are loc adsorbția ionilor sau moleculelor din mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în două situații: izoterma 1 se obține când cărbunele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în două situații: izoterma 1 se obține când cărbunele a fost saturat în prealabil cu solvent (apă); izoterma 2 se obține dacă adsorbantul a fost perfect uscat. 115 În grafic, valorile lui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obține când cărbunele a fost saturat în prealabil cu solvent (apă); izoterma 2 se obține dacă adsorbantul a fost perfect uscat. 115 În grafic, valorile lui ГS și C se referă la substanța dizolvată (acidul acetic). În primul caz (1), adsorbția apei este exclusă și izoterma descrie adsorbția reală a acidului acetic, alura curbei fiind normală, conform relației lui Freundlich. În cel de-al doilea caz (2), adsorbantul fiind uscat, concomitent cu acidul acetic se va adsorbi și apa. Izoterma va
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prealabil cu solvent (apă); izoterma 2 se obține dacă adsorbantul a fost perfect uscat. 115 În grafic, valorile lui ГS și C se referă la substanța dizolvată (acidul acetic). În primul caz (1), adsorbția apei este exclusă și izoterma descrie adsorbția reală a acidului acetic, alura curbei fiind normală, conform relației lui Freundlich. În cel de-al doilea caz (2), adsorbantul fiind uscat, concomitent cu acidul acetic se va adsorbi și apa. Izoterma va avea un aspect anormal, corespunzător adsorbției aparente
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
descrie adsorbția reală a acidului acetic, alura curbei fiind normală, conform relației lui Freundlich. În cel de-al doilea caz (2), adsorbantul fiind uscat, concomitent cu acidul acetic se va adsorbi și apa. Izoterma va avea un aspect anormal, corespunzător adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu acidul acetic se va adsorbi și apa. Izoterma va avea un aspect anormal, corespunzător adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apa. Izoterma va avea un aspect anormal, corespunzător adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
corespunzător adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe cationi, iar cea încărcată electric pozitiv adsoarbe anioni. În acest mod ia naștere un strat dublu electric. Semnul sarcinii suprafeței se poate schimba cu variația pH-ului soluției, din cauza adsorbției ionilor hidroniu sau hidroxil. Fig. 1.7. Diagramă coeficient de adsorbție concentrație 116 În mod preferențial se adsorb ionii izomorfi cu cei ai rețelei cristaline a suprafeței solide. Considerând aceleași condiții, capacitatea de adsorbție crește cu valența și scade cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]