2,458 matches
-
enunțuri în care: (a) substantivul copil să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul bun să fie la gradul superlativ relativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi plural); (d) predicatul să fie exprimat printr-un adverb predicativ; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal nehotărât; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) 5. Formulați enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele nehotărât oricine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul dorință. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi trebuit să ducă mai departe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele nehotărât oricine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul dorință. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi trebuit să ducă mai departe visul pe care-l proiectase atunci; problema era
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul nominativ; (g) atributul să fie exprimat prin adverb + prepoziție; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii. Vai! făcu micul prinț. Și se simțea foarte nefericit. Floarea lui îi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ziseră trandafirii. Vai! făcu micul prinț. Și se simțea foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că era, în univers, singura în felul ei." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) 5. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin adverbul relativ cum; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin pronumele relativ care; (e) două propoziții aflate în raport
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele relativ cine în cazul dativ (însoțit de prepoziție). 6. (2 p.) Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi vrut să nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care: (a) un pronume negativ să îndeplinească funcția sintactică de complement direct; (b) un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care: (a) un pronume nehotărât să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ancuței, avea, niște, mele. (f) Indicați din text două subiecte multiple, un subiect inclus, un subiect subînțeles și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o locuțiune și un substantiv colectiv. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului domni și patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare 2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare 2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: miere, aidoma, lăcrămioară, ploaie, aer
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
negativ; d) un substantiv articulat cu articol posesiv-genitival și cu articol nehotărât; e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apoi iese și-și caută de drum." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Testul nr. 24 1. Tipologia subiectelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română antonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adverbul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Irimia, D. (1999). Introducere în stilistică. Iași: Polirom. Irimia, D. (2008). Gramatica limbii române. Ediția a III-a revăzută. Iași: Polirom. Nagy, R. (2002). Sintaxa limbii române I. Editura Universității Suceava. Nica, D. (1998). Teoria părților de vorbire (aplicații la adverb). Iași: Editura Junimea. Oancea, I. (1998). Semiostilistica (Unele repere). Timișoara: Editura Excelsior. Pană-Dindelegan, G. (2003). Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări. col. "Repere". București: Editura Humanitas Educațional. Popescu, Ș. (2007). Gramatica practică a limbii române. București: Editura TEDIT FZH
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vedere, în exemplificare, doar unele dintre valențele cuvintelor respective. Contextual, cuvinte precum dar, par, iar, sar, rar pot avea valori diferite: dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iar, sar, rar pot avea valori diferite: dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u. 11 Cf. Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau frază (fenomen pe care alți lingviști îl numesc subînțelegere, distingându-l de elipsă, v. GLR II, p. 398, de exemplu în noaptea a plouat, dimineața iar sau în dialoguri), eventual prin substituirea sa anaforică de către un verb auxiliar, un adverb, un pronume etc.; b) omiterea dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (inclusiv a unei secvențe cu rol de propoziție) care, deși nu a fost exprimat anterior și nici nu va fi exprimat, este deductibil din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc.: rom. această casă, casa mea, fiecare casă, engl. this fire, no fire, each people) etc. La fel este analizat și grupul verbal (GV), în cap de grup (verbul = V) și determinanți modificatori de tip complement, printre care se remarcă adverbul (Adv). Capul este definit drept centru de grup, adică drept constituentul unei construcții endocentrice care poate îndeplini, și dacă rămâne singur, funcția sintactică a întregii construcții. Modificatorul este de multe ori un adjectiv sau un adverb care modifică sensul unui
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
printre care se remarcă adverbul (Adv). Capul este definit drept centru de grup, adică drept constituentul unei construcții endocentrice care poate îndeplini, și dacă rămâne singur, funcția sintactică a întregii construcții. Modificatorul este de multe ori un adjectiv sau un adverb care modifică sensul unui nume, al unui pronume sau al unui verb. Pentru ilustrarea faptului că propozițiile sunt structuri formate pe baza unor reguli sintactice asupra cărora semantismul nu are nicio influență, a devenit faimoasă o propoziție fictivă construită de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
divergentă față de regulile sintactice de îmbinare a cuvintelor (cf. FCLR I, p. 29-30), fiind formate, adesea pe baza unor modele străine, din substantiv + substantiv (concertmaistru, lege-călcare, omucidere, oțel-beton), pronume reflexiv + substantiv (sinucidere, sinucigaș), prepoziție + adjectivul substantivat tot + substantiv (atotputință) sau adverb + substantiv (josculcare); astfel de compuse nu se condensează; c) în sfârșit, compusele formate în alte limbi și preluate prin împrumut lexical pot avea ca și sintagmele aflate în aceeași situație o structură sintactică aberantă față de normele compunerii din limba receptoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]