55,287 matches
-
sau antisemita, ba chiar mai mult, îndrăznea să accepte prefață în care Nae Ionescu reducea dramă iudaica la ideea că "Iuda suferă și trebuie să sufere". Revenind la intenția de a introduce o taxonomie în prezentarea publicisticii lui Sebastian, autoarea afirmă cu onestitate de cercetător riguros că "îndoială de a fi reușit în alegere și prezentare este însăși metodă de lucru" și că, în fond, tot ceea ce a reușit a fost de "a expune foiletoanele într-o organizată dezordine". De fapt
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
al evaziunii spre orizonturile mai libere ale visului", si, pornind de la chiar reflecțiile poetului, crede că e vorba mai degrabă de o "invaziune" a visului în realul regizat oniric: "refuzînd să-și povestească propriile vise, Leonid Dimov are dreptate să afirme că a edificat altele, care nu sînt doar ale sale și nu sînt nici simple ăirealitătiă, ci componente ale ăexistentei globaleă". * Marian Victor Buciu, universitar de la Craiova care are în lucru o carte despre Dimov, se oprește și el, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
acordării dreptului de survol pentru aviația NATO în spațiul aerian al României? Cu cîțiva ani în urmă, nu prea multi, în EVENIMENTUL, ZILEI condus de Ion Cristoiu apărea un editorial semnat de actualul director al Cotidianului în care analistul politic afirmă încă din titlu că CVTudor întrebuințează, citez: "Tactică țigăncii la atac", constînd în ridicarea poalelor înaintea adversarului. Dacă Ion Cristoiu nu-și reneagă editorialul de atunci, putem trage concluzia că azi Cotidianul îl sancționează pe președintele PRM deoarece acesta dă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
nu frecventaseră școli înalte. Citînd zi de zi și seara de seară, iar uneori și noaptea, în chiliile lor văruite, unde Ucigă-l toaca încearcă să pătrundă măcar în subconștientul, și-așa încărcat, al logodnicelor Bunului Isus. Nu pot să afirm cu o deplină sinceritate că aș fi un credincios de rutină. Cinstit să fiu, mă copleșește totdeauna exprimarea celor retrași sau retrase din lume; mă fac să mă minunez de sintaxa, de topica, de vocabularul și de toate elementele culte
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
de sfiala adolescentina, Barbu Brezianu este incontestabil un învingător. La cei nouăzeci de ani pe care tocmai i-a împlinit, el a înfrînt precaritățile biologice, a înfrînt adversitățile istoriei, a înfrînt ipocriziile și deriziunile clipei. Este însă un învingător care afirma și nu unul care distruge. Prin victoria să a biruit vitalitatea speciei, a biruit cultură, au biruit profesionalismul și moralitatea.
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic al comunicării cu introspecția calmă, revelatoare a unor nebănuite zone de muzică, de spiritualitate. Referindu-mă la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru se înscrie în zona interesului major pe care-l reprezintă realizarea Concertului pentru mâna stângă de Maurice Ravel; gravitatea comunicării este argumentata de responsabilitatea definirii rostuite, deloc grăbite, a unui climat poetic pe care ți
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
În opinia sa, în clipa în care "identitatea ta în mișcare" devine "obiect de studiu", hîrtia apare doar că cel mai bun loc în care "să te aduni, să te vezi din toate părțile deodată". Într-un interviu din volum, afirmă clar: "Îmi vine să spun că în Exuvii nu fac literatura: în Exuvii mă ocup cu cea mai mare seriozitate de mine!". Așadar, dincolo de temele favorite ale scriitoarei (tinerețea, copilăria, nostalgia) și chiar dincolo de modul de tratare a acestora, mai
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
și chiar dincolo de modul de tratare a acestora, mai interesant este să vezi cum, în spatele rîndurilor, se construiește o identitate. Tot ce intră în alcătuirea ființei noastre de carne și spirit participa la scrierea mării Cărți despre noi înșine, se afirma aici. Că și în cazul lui Gellu Naum, poetul sau preferat, pe care il evocă într-unul din eseuri, pentru Simona Popescu experiență personală coincide cu cea poetica și cea individuală, împletindu-se toate într-o structură care exprimă ființă
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
Gheorghe Grigurcu Adevărul cel mai superficial care se poate enunța cu privire la memorii este acela că ele reprezintă o formă de narcisism, după cum în legătură cu jurnalul nu poate fi părere mai banală decît că nu este niciodată sincer", afirma undeva Livius Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că în jurnalele d-sale (aici îl avem în vedere pe cel intitulat Trei într-o galera), numitul eseist încearcă a evita superficialitatea, fiind antinarcisiac și...sincer. Să
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
sfărîmă, a anula, fantezia ajunge a compune, a ordona, a întemeia. Dar reordonarea e aci relativă, deoarece se-ntemeiază pe stratul de lavă pasional, pe acea stihială manifestare a personalității pe care am menționat-o. E o "reconstrucție" care, după cum afirmă un exeget, confirmă dispariția, în poezia modernă, a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
armistițiu care să provoace și o întoarcere de front... într-un tîrziu, retrospectiv, Al. Voitinovici - fost președinte al Tribunalului Poporului - avea să-i schițeze un sumar portret demnitarului condamnat la moarte și executat în 1946: "...Mihai Antonescu era un plîngăreț, afirmă mereu ce a făcut el, ca a fost un democrat din grupul ăClartéă, asociație de prietenie româno-franceză, francofil. A avut o poziție detestabila pentru un om politic, pentru că în situația lui, dacă ai pierdut cartea, ai pierdut-o." Așa se
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
neamul sau"; Timpul pentru Proust e Parametrul Principal. (Ca atare și că Durata). El e de fapt Personajul Central, într-un anume sens joacă în opera proustiană același rol că Spiritul Absolut în sistemul lui Hegel". Nu se sfiește să afirme, afin cu ideologia legionara (sic!), ca "Nu oricine e la înălțimea suferinței pe care o indura. Nu oricine e vrednic de tragedia pe care o trăiește" pentru a conchide: "Opera, ca și moartea, preface viața în destin. Opera are caracter
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
ADEVĂRUL Bogdan Chireac și-a pus de pildă întrebarea Să mai avem încredere în NATO? În CURENTUL, Cristian Antonescu își punea și el o întrebare, la începutul săptămînii trecute: "Să-și fi greșit, oare, calculele oficialii Organizației Nord-Atlantice?" pentru a afirma că aceștia au declanșat o operațiune de pacificare a Iugoslaviei unde, "în loc să fie îngenuncheata, violența se întinde, răbufnind cu și mai multă înverșunare." Și mai scrie Cristian Antonescu: "Din informațiile vehiculate de mass-media internațională, în Kosovo, armata și poliția sîrbă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
Externe, a ministrului Apărării și a președintelui, acuzîndu-i că fac jocul Alianței Nord Atlantice care bombardează o țară suverană. * În COTIDIANUL, Ion Cristoiu i-a comparat pe soldații americani din cel de-al doilea război, cu soldații ruși de-atunci, afirmînd că cei dinții au fost la fel de barbari că și foștii noștri ocupanți. JURNALUL NAȚIONAL pune și el la zid oficialitățile române pentru că sînt de acord cu poziția NATO. * Ce ar însemna însă neutralitatea țării noastre față de acest conflit? O dovadă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
apelație "Mult iubite Titi". (În general, apelațiile ei drăgăstoase sînt vulgare: "micutule iubit", "Mitule", " Mitul meu", "Eminul meu", "Micuțul meu Eminescu"). Aici i se mărturisea: "Tu mă crezi prea ușuratica spre a-mi presupune o inimă și eu îți pot afirmă că șunt o femeie sinceră, și n-aș vrea cu nici un pret să-ți creez o viață penibilă... Vreau să știu dacă mă vei ierta, dacă mă mai iubești un pic răutăciosule mic, bebeluș mic și prea iubitul meu Titi
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Nicolae Manolescu Spiritul istoric n-a fost deloc constant în gîndirea critică a ultimelor decenii. Afirmăm în articolul meu de săptămîna trecută că felul în care G. Călinescu a modificat conceptul de istorie literară, în pragul războiului, n-a condus automat la o emulație a ideilor și metodelor în domeniu. Din contră: o oarecare criză a
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
largă, critică cuprinde două preocupațiuni, după scopul pe care-l urmărește: preocupațiuni estetice și preocupațiuni istorice." Ideea articolului din 1906 ar fi că cele două preocupațiuni se cade să nu se amestece. douăzeci de ani mai apoi, g. Ibrăileanu va afirmă și el: "...Una e critică estetică... și alta istoria literară". Tînărul E. Lovinescu, în 1910 și în pragul unei cariere universitare nerealizate, făcea abisala distanță dintre una și alta: de vreme ce critică, singura, se apleacă asupra unor opere cu adevarat vii
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
Isolda, Romeo și Julieta? Strategia elaborării acestei cărți, dacă e într-adevăr o strategie, functioneaza impecabil. E aproape imposibil să protestezi la o teorie a iubirii fundamentata practic exclusiv pe o tradiție literară. Nu știu cît de legitim este să afirmi că o asemenea întemeiere este singura corectă, sau chiar esențială pentru înțelegerea sentimentului occidental al iubirii. Deși, La Rochefoucauld credea, ce-i drept, cinic, că nimeni nu s-ar îndrăgosti vreodată dacă nu ar ști că există iubire. Deci, daca
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
apariție. Geniul sau este unul actoricesc, cu maximă reușită în starea de confuzie pe care o naște trecerea lui prin scenă, prin contradicțiile surprizei, de la anxietate la deplină liniștire ce succede, putând avea chiar un efect cathartic. Încât se poate afirma cu profesionism că nu este bântuit în vis de nici un coșmar, este un om pierdut, iar cel care n-a cunoscut coșmarul - un handicapat. Nu este deloc de mirare, de aceea, că artiștii - mari îndrăgostiți de ei înșiși, până la a
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
Poftim! (făcea activistul respectiv sau slujbașul). De cîte ori istoria culturii universale nu a înregistrat cazuri asemănătoare de nedreptăți în urmă căror genii poate că în fașa doar și privilegiate pînă atunci, din cu totul alte motive, nu s-au afirmat tocmai printr-un act de injustiție socială. Privilegiile, dragul meu, asta să știi că se plătesc totdeauna, - în altă ordine de idei. Ce dracu? - își pierduse brusc răbdarea, - n-ai mai auzit pînă acuma că nu se poate face nimic
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
Era numai curiozitate, cu viitorul ei înainte gata încărcat, gata suprasaturat de întîmplări și evenimente, cu foamea ei de a înregistra tot ce vedea și de a păstra în memorie lucrurile... pentru cine? nu se știa, desi acum se putea afirmă că pentru însuși destinul ei puternic... Astfel încît ea, după doar patru primăveri, patru veri, patru toamne și tot patru ierni numai, altceva mai important din viața nu văzuse decît nașterea celor doi gemeni, cum veneau ei amîndoi pe lume
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
decât valorii propriu-zise. Impresia că Matei Visniec își administrează neinspirat propriul talent s-a accentuat atunci când încă tânărul autor (avea 31 de ani) a cerut azil în Franța și a continuat să scrie teatru și numai teatru. Cum să te afirmi că dramaturg într-o țară în care existau ca termen de comparație textele lui Samuel Beckett și Eugen Ionescu? Și totuși, Matei Visniec, acest don Quijote al teatrului, este cel care a avut dreptate. Piesele sale au reușit, treptat, să
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
Proximități (1) dezvăluie stranii legături, afinități sau coincidențe, care îl conduc pe Alexandru Călinescu spre o viziune a literaturii că un imens sistem de vase comunicante, permițându-i, în același timp, să guste deliciile unor "scene imaginare din viața literaturii". Afirmând că, în ceea ce-l privește pe Flaubert, "viața trece în opera, dar nu ca să moară, ci ca să trăiască (adaug: să fie, adică adevărată viața)", Călinescu operează la propriu o atare suprapunere, în așa fel încât viața scriitorului și opera să
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
comitetului de lectură de la Gallimard, tipărirea cărții despre Stalin a lui Boris Suvarin, spunând: Cred că aveți dreptate, dumneata, Suvarin, și prietenii dumitale, însă eu voi fi alături de voi atunci când veți fi cei mai puternici"), îl face pe Călinescu să afirme, pe drept cuvânt, ca " Nu putem aplica la nesfârșit două jumătăți de măsură: ceea ce la dreapta e considerat eroare gravă, pată de neșters, orbire impardonabila, la stanga ar fi excitație juvenila, păcat (benign) de tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
pentru schimbarea mentalității: În cazul nostru, femeilor le este greu să se descotorosească de tot soiul de idei de predestinare tip ămenirea femeiiă și să se justifice prin ceea ce aleg să facă și prin felul în care știu să se afirme. Patriarhatul, ca și totalitarismul șunt și interioare, nu doar exterioare". Păstrîndu-și conștiința de "criptoservitoare", deci preluînd exclusiv corvezile îngrijirii familiei și casei, femeilor le rămîne puțin timp pentru autodezvoltare, ceea ce se resimte în plan profesional. E și vina lor. Că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]