583,813 matches
-
ridicat, pentru întâia oară fără să mă lamentez - cu toate că sunt de felul meu plângăcios - pentru colegii din paragraf nu garantez, nefiindu-mi apropiați. Cine este acel Don de Lillo iarăși nu știu și mă tem că nici n-am să aflu prea curând. Nu mi-este tocmai limpede în ce fel trebuie să fie scriitorul un terorist spre a câștiga inimile maselor, cum cu atâta abilitate procedează dl. A. Păunescu, terorizând însă mai cu seamă la televizor unde numaidecât i se
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
destinului individual al unor locuitori mai mult sau mai puțin reprezentativi pentru viața urbei respective. Pornind de la această idee a lui James Joyce, materializată, la fel ca în opera irlandezului, printr-o suită de povestiri cvasi-independente în centrul cărora se află fapte din viața cotidiană a unor personaje aflate în clasa de mijloc sau în păturile inferioare ale societății, Nicolae Stan scrie o memorabilă epopee a orașului pierdut în imensitatea Cîmpiei Bărăganului. La Nicolae Stan, ca și la James Joyce, autenticitatea
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
mai puțin reprezentativi pentru viața urbei respective. Pornind de la această idee a lui James Joyce, materializată, la fel ca în opera irlandezului, printr-o suită de povestiri cvasi-independente în centrul cărora se află fapte din viața cotidiană a unor personaje aflate în clasa de mijloc sau în păturile inferioare ale societății, Nicolae Stan scrie o memorabilă epopee a orașului pierdut în imensitatea Cîmpiei Bărăganului. La Nicolae Stan, ca și la James Joyce, autenticitatea este dată nu de excepție, ci de regulă
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
cuprins de un frison intens și scurt. Privirea fixează năucită un cuvînt din text. Cîteva clipe întîrzie în starea asta. Apoi, fremătînd se ridică și căută în raftul cu cărți. Ia dicționarul, găsește cuvîntul care nu-i dă pace, îi află înțelesul pe care și-l notează cu creionul pe un caiet de matematică nescris: «cochilie, s.f. 1. Înveliș calcaros sau silicios al unor moluște foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de mașini etc.». Creionul zăbovește în
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
a cîștiga un Mercedes. Tot ceea ce era ordonat și limpede în viața țărăncii se complică fundamental din momentul în care destinul îi face acest nedorit cadou. Într-un fel, tușa Anghelina este opusul lui Lefter Popescu. În momentul în care află că a cîștigat Mercedesul primul ei gînd este acela că va pierde cursa cu care ar trebui să se întoarcă acasă. Se gîndește cu groază că va trebui să-și petreacă noaptea la Slobozia și că nu are cum să
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
clasicismului latin, care i-a cuprins pe Vergilius, Horațiu, Titus Livius, cînd structurile societății s-au consolidat și s-a afirmat noțiunea de urbanitas. Prin respectarea convenției, id est a existenței orășenești, mondene, ridicolul se identifică cu inconformismul vicios. Astfel aflăm de la Catul că un ins ridicol este cel care, lipsit de avere, se străduiește să trăiască pe picior mare. Horațiu șarjează inconstanța, indiscreția, lăcomia, ambiția, poftele culinare. Platforma satirei se arată a fi oarecum instituționalizată, deci apodictică: „Fără vreo ezitare
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
și „Convorbiri literare”, coordonate de T. Maiorescu, a scriitorilor interbelici și a celor care au trăit și au creat „sub comunism”, în perioada postbelică, să edificați o tetralogie monumentală. Cred că tonul și începutul unor rezonabile revizuiri critice postdecembriste se află chiar în „Istoria critică a literaturii române”, volumul I, din 1990. Revizuirile au fost promovate apoi, programatic, în paginile revistei „România literară”. Gh. Grigurcu sugera, ca totdeauna sagace, că revizuirile trebuie să fie preocupări permanente ale criticii literare, să se
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
el n-ar fi ranforsat de burse grase și poziții sociale solide, să fim siguri că și-ar vedea calm de treabă, nepescuind cu un cinism egal cu al celor pe care-i combat în apele tulburi ale unei planete aflată la ora redefinirilor dureroase. Reactivarea plină de fervoare a C.N.S.A.S.-ului are, așadar, multe șanse de a rămâne o furtună într-un pahar cu apă. Deși vinovăția securiștilor și a păpușarilor comuniști ar putea fi o excelentă temă electorală
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
redacțională. În cel mai recent număr, 8 (41) din august se poate, de pildă, citi, sub semnătura redactorului șef, o remarcabilă contribuție de istorie literară, intitulată Scrisori pentru Caragiale. Fiindcă o parte însemnată din corespondența primită de I. L. Caragiale se află în fondul de documente al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ieronim Tătaru a cercetat-o și transcris-o după manuscrisele originale, cele mai multe inedite, a adnotat-o și a alcătuit un volum (nu ni se dau amănunte cînd a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Centrului nostru cultural de la Viena. Intenționînd să laude audiența „manifestărilor” organizate de diplomația culturală românească, Nicoleta Stoica spune că la sărbătorirea Centenarului Blaga, „Sala de festivități a Centrului, cu aproape 150 de locuri, a devenit neîncăpătoare. Printre cei prezenți se aflau ambasadorul Petru Forna, profesori de la Academia de Teatru și Film din București, consilieri locali de la unele ambasade străine, la care s-au adăugat foarte mulți români stabiliți în Austria.” Despre austrieci nu se spune nimic. Dacă Centrul Cultural din Viena
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
curînd dl Năstase și-a închipuit că o vizită în Franța, i-ar putea spăla de păcatele din țară pe acești controversați baroni locali. ADEVĂRUL a avut curiozitatea să ia la puricat prioritățile legislative ale cabinetului Năstase, în timp ce România se află pe drumul spre NATO și Uniunea Europeană: acestea sînt în ordine legea legumelor, legea plantelor ornamentale și cea a animalelor de companie. Cronicarul nu e la fel de mefient ca Adevărul față de prioritățile guvernului. Dar rezolvă legea plantelor ornamentale/ problema corupției din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
realizării acestui costisitor scop patriotic? Nu de alta, dar nu i-a obligat nimeni să se mute în fosta Casă a Poporului ctitorită de N. Ceaușescu. Iar deputații vor tricolor pe Casa Parlamentului în timp ce pîinea se scumpește, iar prețul gigacaloriei, aflăm din ROMÂNIA LIBERĂ a crescut cu aproape 155.000 de lei. Dar se compară niște amărîte de scumpiri cu bucuria românilor de a vedea, la București, că tricolorul flutură pe clădirea Parlamentului?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Dumitriu; prin el, ca și prin Kogălniceanu, prozatoarea ajunge la problema fundamentală a generației: puterea. Profilul complex al protagonistului, cu o viață interioară pusă în valoare și prin forța de sugestie a unor „fantasme” (chipul cerșetorului și atelajul fantomatic), se află, cu al treilea roman al ciclului, la jumătatea configurării sale: epilogul (un fragment dintr-o scrisoare unde Ghica scrie lui Dimitrie Sturdza, la 1868, că „Intriga, minciuna, calomnia și toate celelalte proaste obiceiuri n-au fost niciodată mai active ca
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
ar fi dat jos pe Joiță, ziarele mari erau în al nouălea cer, iar celor de la APADOR-CH, care au izbutit o dată să-l răzbească pe numitul, aproape că nu le venea să creadă. Toată presa din România a vrut să afle de ce suferă dl Joiță. Pînă la ora la care scriu acest microscop, șubrezitul procuror a rămas cărbune acoperit. Cu nici o săptămînă înainte de demisie, mi-au spus persoane care l-au văzut, procurorul general nu părea nici măcar bolnăvior, necum bolnav. Dar
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
Joiță nu-mi rămînea decît să cred că ori l-a nimerit vreo boală despre care e jenant să vorbești, ori că e o persoană discretă, ori că i s-a sugerat să se declare bolnav. Cînd prefiram aceste ipoteze, aflu că bolnavului i s-a promis postul de consul al României la Strasbourg. Cum promisiunea nu putea veni decît de la Cotroceni, de ce nu deschide dl Iliescu un cabinet de medicină alternativă unde să prescrie funcții în loc de medicamente? Culmea umorului involuntar
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
culinaristică. Cinci poeți în cinci feluri de lectură O consecință directă a faptului că cele două cărți reunesc articole independente este discutarea neomogenă și în registre diferite a autorilor, cel puțin în volumul dedicat poeților. Astfel, secțiunea Gellu Naum se află sub semnul evocării omului, nu a operei, sau mai bine zis a unor evenimente relatate la cald în presa de specialitate. Poetul apare astfel în ipostaza de prieten al pictorului Victor Brauner sau de actor principal, alături de Oskar Pastior și
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
simț”. (s.n.) De cu totul altă părere e săptămînalul economic și financiar CAPITAL nr. 35, care, sub titlul Subvenții scandaloase privește deciziile Comisiei din punctul de vedere al economistului: „Să acorzi subvenții de sute de milioane de lei unor edituri aflate în procedură de executare silită, cu mari datorii la bugetul de stat, nu reprezintă decât un exemplu de cum se risipesc banii contribuabililor. Editurile Scrisul Românesc și Dacia, aflate în topul subvențiilor, sunt exemple sfidătoare la adresa moralității comisiei care a împărțit
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
economistului: „Să acorzi subvenții de sute de milioane de lei unor edituri aflate în procedură de executare silită, cu mari datorii la bugetul de stat, nu reprezintă decât un exemplu de cum se risipesc banii contribuabililor. Editurile Scrisul Românesc și Dacia, aflate în topul subvențiilor, sunt exemple sfidătoare la adresa moralității comisiei care a împărțit banii.” Pentru ziariștii specializați în economie și finanțe, faptul că membrii Comisiei și-au atribuit bani pentru afaceri personale nu e normal și cu atît mai puțin „de
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
care va beneficia „de subvenții în valoare de 706 milioane lei pentru editarea a 28 de titluri (fiind prima pe listă, înaintea Editurii Academiei Române!), în ciuda faptului că are datorii de 2,75 miliarde lei la bugetul de stat și se află în procedură de executare silită. Cu alte cuvinte, statul se luptă să recupereze datoriile de la «agenții» rău-platnici, iar, pe de altă parte, scoate de la buget bani pentru a ține în viață întreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
Năstase despre „Academia” din Aiud și despre figura luminoasă a profesorului Ion Petrovici. În martie 1952 regimul deținuților s-a mai relaxat puțin, îngăduindu-li-se acestora să umble cîte o oră la aer în curtea interioară, în mijlocul căreia se afla o latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
sunt cel puțin surprinzătoare: “Orice personaj al unui clip porno te poate introduce în știința de a te desprinde de tine însuți, de a lăsa pradă comerțului libidinal “doar” un trup degajat de imixtiunea sufletului care, el, în acest timp aflat în altă parte, se odihnește” (pag. 291). Chiar încercând să trec peste pleonasmul sintactic și bucurându-mă pentru reușita lui Adrian Mihalache în a performa pe propria piele separarea sufletului de trup - operație ce, zic eu, necesită un înalt grad
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
îndeobște legată de mobilitatea ființei circumscrise unor medii diverse, eventual angajate în călătorii (Jules Renard făcea următoarea observație, marcată de obișnuita-i blîndă ironie: „Trebuie să călătorim, pentru a ne lărgi orizontul. Cei mai mari artiști, nu-i așa?, se află în lumea comis-voiajorilor”). Nu întîmplător l-am citat aci pe moralistul francez, căci Dan Ciachir (născut în 1951 la București) ni se prezintă, deopotrivă în dimensiunea temporală ca și-n cea geografică, drept un călător prudent, selectiv, oțios. Nu se
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
am citat aci pe moralistul francez, căci Dan Ciachir (născut în 1951 la București) ni se prezintă, deopotrivă în dimensiunea temporală ca și-n cea geografică, drept un călător prudent, selectiv, oțios. Nu se avîntă prea departe în trecut (nu aflăm decît prea puțin despre copilăria ori adolescența, despre familia ori școlaritatea d-sale), nici în spațiu (sînt consemnate cîteva voiaje în zone apropiate, mai cu seamă prin țară). Evaziunile d-lui Dan Ciachir au un aer de modestie. E cu
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
e apreciat pentru amenitatea sa firească, pentru alura sa „părintească” față de învățăcei (astfel ni-l amintim și noi): „Spre deosebire de majoritatea actorilor, nu avea nimic histrionic, nici demonstrativ, iar centrul de greutate al atenției nu cădea pe sine ci pe student. Aflat în mijlocul și nicidecum în centrul ucenicilor săi, avea față de aceștia un aer părintesc în sensul bun al cuvîntului și o satisfacție pe măsură. Nu cred că am mai văzut un actor care să se poarte în viața de toate zilele
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
prestigioase pentru romanele și nuvelele lui (e considerat mai ales un maestru al prozei scurte), William Trevor a publicat anul trecut un nou roman, The Story of Lucy Gault, a cărui acțiune se petrece în Irlanda începutului de secol XX aflată în război civil, fundal pe care se dezvoltă dramele și tulburările psihice ale personajelor - dolii, regrete, remușcări, iubiri destrămate, rușine, aspirații neîmplinite. Cel pe care „The New Yorker” nu ezită să îl numească „cel mai mare autor în viață de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]