2,510 matches
-
României, trece în responsabilitatea și decizia managementului general. Capitolul 2. Controlul intern 173 173 Sistemul de management al riscurilor, care se află tot în responsabilitatea managementului general presupune elaborarea Registrelor riscurilor pe compartimente în responsabilitatea managementului de linie și, prin agregare, a Registrului general, al riscurilor la nivelul entității. În același timp, managementul general trebuie să aibă preocupări pentru implementarea managementului riscurilor integrat în întreaga entitate - ERM. Figura 2.8. Managementul financiar sănătos Managementul de conducere cuprinde componentele funcționale din cadrul organizației
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nivel general al entității. Conducătorul entității trebuie să stabilească un responsabil cu elaborarea Registrului riscurilor entității și căruia îi revine și responsabilitatea actualizării sistematice a acestuia, cel mai târziu anual. În practică, Registrul riscurilor general al organizației se constituie din agregarea registrelor de riscuri de la structurile din subordine sau de la nivel local, atunci când organizația are structuri teritoriale. Registrul riscurilor este structurat pe obiective și/sau compartimente la care se atașează riscurile și responsabilul cu aceste riscuri. Riscurile acestea reprezintă riscurile inerente
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
învinovățire. De aceea, consiliul de administrație trebuie să selecteze primele 10-15 riscuri din organizație, care vor reprezenta baza pentru clasificarea riscurilor în întreaga organizație și care se va dezvolta în continuare în Registrele de riscuri la nivelurile executivului, care prin agregare și pe baza mesajelor top-down vor contribui la constituirea Registrului riscului la nivelul organizației. Organizația va menține un registru al celor mai importante riscuri care pot afecta abilitatea noastră de a ne îndeplini obiectivele și măsurile de control în funcțiune
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, art. 2, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 47 CRSA - Control Risk Self-Assesment. Guvernanța corporativă 290 sprijină activitățile de prioritizare și responsabilizare a personalului în administrarea riscurilor pe baza unor planuri de acțiune; asistă agregarea riscurilor la nivelul organizației și consiliază responsabilul Registrului riscurilor organizației în activitatea de administrare a acestora; orientează activitățile auditorilor interni, după implementarea ERM, de la serviciile de consiliere către serviciile de asigurare. În acest sens se va avea în vedere, cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
generală. Comparația implică întotdeauna delimitarea unui sector mai mic sau mai mare în cadrul unei societăți sau al unui sistem politic. Dar există o diferență considerabilă între, de exemplu, analiza comportamentului politic al muncitorilor din două țări și studiul funcțiilor de agregare ale partidelor din douăzeci de țări. Odată ce comparatistul și-a delimitat obiectele ce urmează să fie comparate, el trebuie să ia o a doua decizie foarte importantă: alegerea țărilor ce vor fi incluse în comparație. Această alegere depinde de mulți
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Am învățat multe din acest gen de comparație. Dar Riggs prezintă o abordare inovatoare, comparând între ele regimurile prezidențiale. Conceptul integrator prezidențialismul conferă coerență unui univers heteroclit: Brazilia, Statele Unite, Coreea de Sud, Chile; în total, mai mult de 30 de țări. Această agregare aparent disparată este coerentă din punct de vedere conceptual. Riggs găsește un contrast, în interiorul acestui univers construit, între Statele Unite și toate celelalte sisteme prezidențiale. El este primul cercetător care a încercat să explice succesul sistemului prezidențial american din perspectiva eșecului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de sistem de scoruri ca substitut pentru statistica formală este voluminoasa carte scrisă de Banks și Textor, A Cross-polity Survey 43. Ei au propus o serie de 57 variabile dihotomizate, dintre care majoritatea erau în mod direct politice: articularea și agregarea intereselor, carisma liderilor, libertatea grupurilor de opoziție, libertatea presei, rolul poliției, caracterul birocrației, personalismul, occidentalizarea și altele. Autorii au preferat aspecte semnificative ale vieții politice unor variabile cuantificabile dar neimportante, chiar dacă dihotomizarea lor era nesigură. Ei au dat răspunsuri aproximative
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
al doilea exemplu de scoruri ca substitut al statisticii formale este voluminoasa carte a lui Banks și Textor, A Cross-Polity Survey 7. Aceștia au propus o serie de 57 de variabile dihotomice, multe dintre acestea fiind politice: articularea intereselor și agregarea, carisma lidershipului, liberatea grupului opoziției, libertatea presei, rolul poliției, caracterul birocrației, personalismo, occidentalizarea și altele. Autorii au preferat niște aspecte semnificative ale vieții politice pentru a cuantifica însă variabile neimportante, chiar dacă dihotomiile lor au fost într-o oarecare măsură incerte
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
în armată. În toate instituțiile, o medie de 31% dintre respondenți își exprimă o încredere sporită, 22% sunt sceptici și 47% nu au niciun fel de încredere"8. Lipsa încrederii în partidele politice Partidele politice joacă un rol crucial în agregarea intereselor și în selecționarea reprezentanților politici. Aceste două funcții sunt esențiale în funcționarea democrațiilor pluraliste sau chiar în dictaturi sau în regimuri totalitare, și sunt inevitabile în politica contemporană. Partidele sunt considerate ca dispunând de cea mai scăzută cotă de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
regimului, ameliorarea acestuia, dar nu și pentru suprimarea fundamentelor sale democratice. Exemplul britanic demonstrează mult mai bine decât altele că în democrațiile complexe de astăzi jocul electoral nu mai este suficient, că acesta nu mai promovează o expresie satisfăcătoare a agregării și articulării intereselor. Într-un sondaj condus de către MORI în 1991, sponsorizat de către Rountree Reform Trust unul din doi votanți a considerat că "Parlamentul nu are un control suficient asupra a ceea ce face guvernul" și 60% au declarat că "Marea Britanie
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
dar în timp, multe dintre aceste roluri au fost preluate de către alte mecanisme instituționale. Astăzi, în fapt, funcția de legiferare este inițiată și pregătită de către puterea executivă. Același lucru poate fi spus despre funcția bugetară. Funcția de articulare și de agregare a intereselor este îndeplinită în mare parte din exteriorul Parlamentului de către partide politice și sindicate. Rolul controlului parlamentar asupra guvernului este astăzi o moștenire teoretică a unei istorii constituționale. Rolul de mobilizare a electoratului a fost în mare parte transferat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
a clasei politice n-a fost nici ea lipsită de importanță. Funcția de control al executivului a exercitat-o într-un mod mai nefericit, dar această insuficiență era un fenomen general în Europa din acea epocă. Funcția de articulare și agregare a intereselor a permis anumitor categorii sociale să se facă ascultate și înțelese, chiar dacă nu au obținut întotdeauna satisfacție. Funcția legislativă a asigurat o dezbatere între guvern și majoritatea care îl susținea, de o parte și opoziție de alta și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
repartiție diferită a bunăstării între indivizi. Or, analiza economică este incapabilă de a defini repartiția "bună", exceptînd un criteriu obiectiv de dreptate. Optimul social fiind deci indefinibil a priori, s-ar dori căutarea procedurilor democratice de decizie care să reușească agregarea preferințelor indivizilor pentru a deduce din ele alegerile colective. Dar teoria alegerilor publice demonstrează că nici o procedură democratică nu poate garanta alegeri eficace, stabile și coerente. Teoria economică pură nu are, prin urmare, de oferit recomandări simple și sistematice pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
diferită. Sen demonstrează că nici o procedură de decizie colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegerile publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale, indiferent de procedura de agregare imaginată. Alegerile publice coerente necesită, într-un fel sau altul, un fenomen de putere, capacitatea unui individ (sau a unui grup de indivizi) de a impune alegerile sale, opțiunile sale colectivității. Această putere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
decizie colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegerile publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale, indiferent de procedura de agregare imaginată. Alegerile publice coerente necesită, într-un fel sau altul, un fenomen de putere, capacitatea unui individ (sau a unui grup de indivizi) de a impune alegerile sale, opțiunile sale colectivității. Această putere poate fi ea însăși impusă colectivității (dictatură
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
impune alegerile sale, opțiunile sale colectivității. Această putere poate fi ea însăși impusă colectivității (dictatură) sau delegată temporar de cetățeni responsabililor politici în situație de liberă competiție pentru putere (democrație). Concepte de bază: * economia bunăstării; * decizii publice, sau alegeri colective; * agregarea preferințelor individuale; * bunuri colective pure; * întreprinderi publice; * monopol natural; * avantaje și costuri sociale; * internalizarea efectelor externe; * teoria optimului de rang secund; * funcția bunăstării sociale; * frontiera lui Pareto; * teoremele imposibilității. Probleme de studiat: * Ce este economia bunăstării? * De ce este necesară dezvoltarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
facă un profesor În fața fenomenului? Ceea ce a rămas neschimbat este nevoia noastră de a spune povești, de a construi lucruri inteligente, de a crea rețele. Toate acestea au rămas neschimbate. Doar că modul În care se fac acum este prin agregarea fragmentelor pe orizontală. Firele Împletite au ca scop alăturarea lucrurilor care funcționează logic Împreună. De aceea trebuie să organizezi astfel Întreaga universitate. Însăși noțiunea de departamente separate e o nebunie. Trebuie să ne modificăm din rădăcini perspectiva, nu ne putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a dezvoltat prin studiul proceselor reversibile, deoarece astfel de procese pot fi descrise matematic prin calcul diferențial și integral. Teoria proceselor ireversibile s-a dezvoltat mai târziu și face, în general, obiectul fenomenelor de transfer. 9 1.1. Stări de agregare Substanțele chimice pot exista în patru stări de agregare: solidă, lichidă, gazoasă și plasmă. Aceste stări de agregare pot fi tratate: 1) din punct de vedere fenomenologic se urmăresc doar proprietățile fizico-chimice accesibile măsurării directe, pentru a stabili relațiile existente
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
procese pot fi descrise matematic prin calcul diferențial și integral. Teoria proceselor ireversibile s-a dezvoltat mai târziu și face, în general, obiectul fenomenelor de transfer. 9 1.1. Stări de agregare Substanțele chimice pot exista în patru stări de agregare: solidă, lichidă, gazoasă și plasmă. Aceste stări de agregare pot fi tratate: 1) din punct de vedere fenomenologic se urmăresc doar proprietățile fizico-chimice accesibile măsurării directe, pentru a stabili relațiile existente între proprietăți, fără a ține seama de structura substanțelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
integral. Teoria proceselor ireversibile s-a dezvoltat mai târziu și face, în general, obiectul fenomenelor de transfer. 9 1.1. Stări de agregare Substanțele chimice pot exista în patru stări de agregare: solidă, lichidă, gazoasă și plasmă. Aceste stări de agregare pot fi tratate: 1) din punct de vedere fenomenologic se urmăresc doar proprietățile fizico-chimice accesibile măsurării directe, pentru a stabili relațiile existente între proprietăți, fără a ține seama de structura substanțelor. Din acest punct de vedere, gazele sunt substanțe ce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a proprietăților. 2) din punct de vedere statistic substanțele sunt formate din molecule, atomi, ioni care se mișcă și interacționează, iar proprietățile substanțelor se deduc din structura lor internă, din mișcarea și interacțiunea particulelor. Pentru a caracteriza astfel stările de agregare trebuie ținut cont că particulele au două forme de energie: cinetică (datorată agitației termice determinată de temperatură) și potențială (datorată forțelor de interacțiune dintre particulele constituente). Aceste forțe de interacțiune se numesc forțe de coeziune (electrovalența, covalența, legătura metalică, forțele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
energie: cinetică (datorată agitației termice determinată de temperatură) și potențială (datorată forțelor de interacțiune dintre particulele constituente). Aceste forțe de interacțiune se numesc forțe de coeziune (electrovalența, covalența, legătura metalică, forțele van der Waals și legătura de hidrogen). Starea de agregare depinde de raportul celor două energii. În stările lichidă și solidă (stări condensate), proprietățile sunt determinate în primul rând de forțele de coeziune, pe când la starea gazoasă, substanțele sunt foarte puțin influențate de structură. Din această cauză, la gaze sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
radiații UV În prezent se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni, protoni și neutroni liberi, nu numai din gaze, dar și din lichide (fig. 1.9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2 volume) (2 volume) Exemplu : reacția de formare a apei. 2 H2 + O2 → 2 H2O ∆H = 136,6 kcal (3 volume) (2 volume) ∆E = ∆H p·∆V = 134,8 kcal Energia internă și entalpia unui corp depind de starea de agregare și cresc cu temperatura. Determinarea experimentală a căldurilor de reacție Efectele calorice se pot măsura cu ajutorul calorimetrelor. După principiul de funcționare, avem calorimetre izoterme și adiabatice. Calorimetrul izoterm clasic este un vas închis cu pereți dubli (manta), între care se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
parametrului presiune. Într-o reacție, substanțele sunt în amestec, fie gazos, fie lichid, fie eterogen. Pentru a evita influența concentrației, participanții la reacție se consideră puri, astfel încât fracțiile molare xi sunt egale cu 1 pentru fiecare component. Diversele stări de agregare în care se pot afla participanții la reacție au anumite proprietăți. Acestea se includ în starea standard astfel: dacă sunt gaze, vor tinde spre proprietățile gazelor perfecte; dacă sunt lichide și solide, vor avea proprietăți reale. Singura variabilă din starea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]