3,926 matches
-
om decis să moară? Totul se Întemeiază pe descurajare, personalitățile de rang Înalt, se știe, se Înconjoară de o gardă cu un aspect terifiant, care-l face pe orice eventual agresor să se teamă de o moarte inevitabilă. Dar dacă agresorul nu se teme de moarte? Dacă e convins că martirajul este o cale mai scurtă spre paradis? Dacă are tot timpul În memorie cuvintele Predicatorului: „Nu sunteți făcuți pentru această lume, ci pentru cealaltă. Un pește s-ar teme oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să-i apuce mâinile în așa fel încât să rămână țintuită de podea. Din nenorocire, acesta este tabloul pe care îl surprind polițiștii chemați de Charlotte, care năvălesc în casă. Îl ridică pe Finn, eliberând-o pe femeie de presupusul agresor; ceea ce înseamnă că doamna Jim e liberă să se ridice și să-i atace cu deodorantul de cameră. Îmi surprind dorința fierbinte ca unul dintre polițiști s-o pocnească în cap cu bastonul. Văzându-i, doamna Jim înnebunește și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
1989, s-a câștigat LIBERTATEA: FIECARE ESTE LIBER ȘI TREBUIE SĂ-ȘI POARTE SINGUR DE GRIJĂ, nemaifiind apărat de nimeni. Poliția intervine după comiterea infracțiunii asupra victimei (după crimă, ca în cazul din coaforul din București , unde victima anunțase intenția agresorului). Elementele negative au introdus droguri, au sugestionat tineretul să facă sex iresponsabil, au micșorat numărul locurilor de muncă, au mărit dările și i-au evacuat pe oameni din locuințe. Unele bănci acordă credite cu dobândă variabilă, adică crescătoare după bunul
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
al doilea și începutul celui următor, într-un anumit context internațional, se produce o oarecare destindere în relațiile bilaterale, concretizată în semnarea Protocolului de la Moscova din 1929 (o aderare regională la Pactul Briand-Kellogg din 1928), a Convenției de definire a agresorului, în 1933, și în reluarea raporturilor diplomatice, în 1934. În pofida unor recunoașteri formale, implicite, a frontierei pe Nistru, în esență, poziția U.R.S.S. nu s-a modificat și s-a exprimat cu violență în anii 1939-1940, atunci când România devenea complet
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la putere în Germania și declanșarea unei puternice campanii anticomuniste, guvernul sovietic s-a arătat mai receptiv la ideea normalizării raporturilor cu România. În strânsă legătură cu problema dezarmării și a securității europene, a fost dezbătută și aceea a definirii agresorului, mai ales că în această privință nici Pactul Societății Națiunilor și nici Pactul Briand-Kellogg nu conțineau prevederi clare. La 6 februarie 1933, la numai o săptămână de la venirea lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Societății Națiunilor și nici Pactul Briand-Kellogg nu conțineau prevederi clare. La 6 februarie 1933, la numai o săptămână de la venirea lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața Comisiei generale a Conferinței dezarmării propunerea cu privire la definirea agresorului și semnarea unei convenții în acest sens. N. Titulescu a avut o contribuție semnificativă la îmbunătățirea proiectului, prin precizarea adusă termenului de teritoriu și anume că „prin teritoriu trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exercită în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exercită în fapt autoritatea”. La convențiile astfel completate, semnate la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, au aderat Uniunea Sovietică, statele Micii Înțelegeri, precum și alte state. Era considerat ca agresor într-un conflict internațional, statul care va fi comis una din următoarele acțiuni: declararea de război unui alt stat; invazia cu forțele sale armate, chiar fără declarație de război, a teritoriului unui alt stat; atac prin forțele sale terestre, navale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
M. Litvinov au realizat un acord verbal - gentlement’s agreement - prin care se angajau să vegheze cu grijă ca în manifestările lor publice să nu ridice sub nici o formă chestiunea diferendului teritorial dintre cele două state. Potrivit Convenției pentru definirea agresorului, semnată la 3 iulie 1933, violarea frontierei basarabene de către sovietici constituia un act de agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de intervențiune sau de sprijin al acestora”. În textul scrisorilor erau reluate principiile Convenției semnate la Londra, în iulie 1933, referitoare la abținerea celor două guverne de la orice situație ce ar putea conduce la declararea uneia dintre părți ca stat agresor. După realuarea relațiilor diplomatice, între cele două țări a intervenit o oarecare destindere, concretizată în acte cu caracter mai mult sau mai puțin simbolic: redeschiderea podului dintre Tighina și Tiraspol, stabilirea de relații între agenții de presă, restituirea unei mici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost amânată și nu s-a mai realizat. La 29 august 1936, N. Titulescu va fi înlăturat din guvern. Textul pactului de asistență mutuală româno-sovietic, conținea, între altele: asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor, care să vizeze, în general, orice agresor european; intrarea în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune; guvernul sovietic recunoaște că trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nici una din alianțele sale actuale; ar fi dispusă să dea asigurări că nu va lua parte la nici o acțiune îndreptată împotriva Germaniei, dacă aceasta ar „garanta în mod precis și categoric integritatea noastră teritorială”. În condițiile politicii de cedare în fața agresorului și a agresiunii, promovată de statele occidentale, situația României devenea tot mai incertă. Ocuparea Austriei de către Germania (Anschluss-ul, 13 martie 1938) a trezit o profundă îngrijorare în cercurile politice și opinbia publică din țara noastră, care considerau evenimentul ca o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
conținea, în fond, varianta ocupării prin forță a Basarabiei. Alexandru Cretzianu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine, comentând declarațiile lui V. Molotov, va observa: „Așadar, Kremlinul a hotărât să ignoreze nu numai Pactul Briand-Kellogg, ci și Convenția pentru definirea agresorului. În acest caz, nu ar trebui decât să ne reamintim ce s-a întâmplat în Polonia, Finlanda și în cele trei republici baltice, care avuseseră acorduri formale și specifice de neagresiune cu Uniunea Sovietică”. Declarația lui V. Molotov a fost
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unele accente, prea puternice, din orientarea sa, fără a-și modifica în esență obiectivele urmărite în perspectivă, parte integrantă a „misiunii istorice” asumate de Internaționala Comunistă. După semnarea Protocolului de la Moscova (9 februarie 1929) și a Convenției de definire a agresorului (1933), s-au reluat relațiile diplomatice la 9 iunie 1934, dar nu s-a ajuns la încheierea pactului de asistență mutuală dintre cele două state. Putem găsi în aceste tratative și în documentele adiacente recunoașteri formale, implicite, ale frontierei pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cum a fost explicată în raportul comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor, raport făcut în urma propunerii delegațiunei Sovietelor. Art. 2. În consecință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care primul va fi comis una din acțiunile următoare: 1.Declarațiune de război [împotriva] unui alt stat; 2.Invaziune prin forțele sale armate chiar fără declarațiune
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2 al zisei Convenții de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, Constată că nici un act de agresiune în sensul art. 2 al zisei Convențiuni nu vă putea, între altele, să fie justificat de una din împrejurările următoare: A. Situația internă a unui stat, de exemplu structura sa politică, economică sau socială
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor conduitei statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellogg din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărîrea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratat sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul Deputaților Poporului, cel mai înalt forum
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
analitic spre interioritatea ce-i poartă fundamentele. Dar, pentru cel care a depășit naivitatea și a închis ocrotitor cetatea interiorității sale ieșind spre întâmpinarea dușmăniei semenului, aici survine dilema și decisiva provocare. Astfel, el poate opta pentru a deveni asemeni agresorului. În cazul acestei alegeri, cel care a îndurat experiența distructivă a răutății aproapelui devine, la rândul său, agent și exponent al urii față de ceilalți. În confruntarea cu alte prezențe negative, indiferent de multitudinea și succesiunea victoriilor și a înfrângerilor, el
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în vuietul de culori autoportertului idolatru, primejdia ontică ce-și cască disoluția sub aroganța mersului său prin lume. Există însă, și opțiunea asumării unei atitudini pozitive, stare și modalitate de a fi care se poziționează într-o extremitate opusă negativității agresorului distructiv. În această versiune, cel care a depășit frivolitatea naivității își utilizează maturitatea dobândită doar pentru a evita posibilitatea unor noi incursuni ce ar violenta propria sa interioritate. Ieșind în întâmpinarea demersului ofensiv al celui rău, al feței ce-și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
înăbușă cu generozitate o umbră de nemulțumire. De ce nemulțumire ? Pentru că tânărul s-a și avântat în discuție, nemaipăstrând nici cea mai mică ranchiună în glas, ba chiar cu un spor de amabilitate spre doamna casei ? Ca și când el ar fi fost agresorul și ea victima ! O adevărată răsturnare de roluri, care face ca intervenția plină de tact a soțului să-și piardă în parte valoarea, să pară inutilă și ridicolă unui ochi critic. Oooo, mici, foarte mici chițibușuri ale unei firi susceptibile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
1, Centre de primire în regim de urgență primire și găzduire temporară asistență medicală și îngrijire consiliere psihologică 4.2. Centre de recuperare primire și găzduire temporară asistență și îngrijire consiliere juridică consiliere psihologică 4.3. Centre de asistență destinate agresorilor consiliere psihologică informare și orientare consiliere juridică 4.4. Centre pentru prevenirea și combaterea violenței în familie consiliere psihologică informare și orientare consiliere juridică 4.5. Centre care acordă servicii de informare și sensibilizare a populației informare și educare linie
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
strategiile asociate cu un nivel mai ridicat de distres emoțional cum ar fi de exemplu dezangajarea comportamentală. Pe de altă parte, Steed și Bicknell (2001) și-au orientat cercetarea asupra prezenței simptomelor STS la 67 terapeuți australieni ce lucrau cu agresori sexuali. De asemenea, ei au investigat relația dintre intensitatea STS și vechimea în muncă sau numărul de clienți. Un procent de 46,2% dintre participanți prezentau un risc moderat sau ridicat de a dezvolta STS. Aproape o treime din eșantionul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
relație în forma de U între vechime și riscul de a dezvolta simptomatologie STS. Acest risc scade după primii 2-4 ani de muncă pentru a crește din nou mai apoi. Nu s-a înregistrat o legătură semnificativă între numărul de agresori aflați în grijă și intensitatea simptomelor. Autorii sugerează nevoia explorării acestei populații, studiul lor, demonstrând riscul la care sunt supuși specialiștii care lucrează cu agresori. Istoricul traumatic personal a fost investigat ca factor de risc și în studiul lui Nelson-Gardell
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
crește din nou mai apoi. Nu s-a înregistrat o legătură semnificativă între numărul de agresori aflați în grijă și intensitatea simptomelor. Autorii sugerează nevoia explorării acestei populații, studiul lor, demonstrând riscul la care sunt supuși specialiștii care lucrează cu agresori. Istoricul traumatic personal a fost investigat ca factor de risc și în studiul lui Nelson-Gardell și Harris (2003) asupra specialiștilor de la protecția copiilor. Ei au constatat că abuzul emoțional sau neglijarea în copilărie determinau o vulnerabilitate crescută la STS profesioniștilor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să codeze timp de mai mult de trei luni date adunate din 1215 centre de intervenție în problema agresiunilor sexuale pentru a analiza predictorii demografici ai abuzului sexual. Nici una dintre participante nu a avut contact direct cu victimele sau cu agresorii. În timpul întâlnirilor cu cercetătorii, aceștia au putut constata că asistentele manifestau ele însele simptome similare celor prezente în sindromul de stres posttraumatic specific victimelor agresiunilor sexuale. Ele prezentau tulburări afective, somatizări, insomnii, precauție crescută și nevoia de suport afectiv. Manifestau
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cercetătorii, aceștia au putut constata că asistentele manifestau ele însele simptome similare celor prezente în sindromul de stres posttraumatic specific victimelor agresiunilor sexuale. Ele prezentau tulburări afective, somatizări, insomnii, precauție crescută și nevoia de suport afectiv. Manifestau furie față de victimă, agresor și față de soțul victimei, anxietate, frică pentru propria siguranță și cea a copiilor, frică de a nu fi violate sau de bărbați străini. Unele dintre ele învinuiau victima pentru cele ce i se întâmplaseră. Au apărut absenteismul, limitarea timpului pentru
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]