4,357 matches
-
În Estonia, exist... dou... camere ce pretind c... sînt la guvernare: vechiul Soviet Suprem și noul parlament autoproclamat, Congresul Estoniei, format exclusiv din reprezentanții estonienilor nativi. La 15 mai, Tallinn este scena unor evenimente de o gravitate excepțional.... Întrucît În ajun Gorbaciov decretase neconstituțional... declarația estonian... de independent..., mii de rusofoni Încearc... s... ia cu asalt Parlamentul. Atunci primul-ministru lanseaz... un apel la radio c...tre populație, s... sar... „În ap...rărea republicii”. Imediat Își fac apariția 20 000 de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ocup... de astă noile guverne: Steaua Roșie este coborît... de pe acoperișul Parlamentului maghiar În februarie 1990; la Berlin, colosală statuie a lui Lenin (19 metri În...lțime, 400 de tone), operă lui Nicolai Tomski, e demontat... În noiembrie 1991, În ajunul celei de-a doua anivers...ri a c...derii Zidului. Aceast... campanie de distrugere cap...ț... o amploare atît de mare, Încît unele capitale, precum Praga, merit... de-acum numele de „orașe cu statui luate”, c...ci nu exist... piaț
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de cel puțin 1000 de ani. Această depreciere este chiar enormă. Valoarea banilor era cam de vreo 9 ori mai mare pe timpul lui Carol cel mare, decât la începutul secolului al XX-lea, era de 6 ori mai mare în ajunul descoperirii Americii, și de trei ori mai mare în vremea Revoluției Franceze". Discutăm, deci, despre etape diferite, caracterizate prin aceeași depreciere a monedei metalice, prin falsificarea conținutului său în aur. O altă formă a inflației monedei metalice a constituit-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acesteia, vezi M. Eliade, 1986, pp. 133-135), aducerea obiectului de cult care o reprezintă și plasarea acestuia (și a oficianților religioși străini care cunoșteau tainele cultului) În centrul religios consacrat al Romei: În sfârșit, În anul 204-205 Î.Hr., În ajunul victoriei Împotriva lui Hannibal și urmând sugestia Cărților Sibiline, Roma a introdus prima divinitate asiatică, Cybele, Marea Mamă de la Pessinunt. Celebra piatră neagră care o reprezenta pe zeiță a fost adusă din Pergam de o escadră romană. Solemn Întâmpinată la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a avea puteri magice (cetele de mascați, drăgaica, junii) sau pot transmite un mesaj verbal propițiator (colindătorii). Deoarece procesiunile religioase sunt cele mai cunoscute, vom reproduce aici descrierea unei asemenea manifestări, În care Însă religiosul se Întrepătrunde cu politicul: În ajunul sărbătorii Sfintei Paraschiva (14 octombrie), ocrotitoarea capitalei și a Întregii Moldove, Curtea se mută la Trei Ierarhi, biserica unde se află moaștele sfintei. Oamenii domniei instalează aici un palat mobil (saivan), În fapt, o construcție efemeră care figurează simbioza constitutivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o mare varietate de mijloace audiovizuale pentru a genera un sprijin popular. În plus, fiecare colectiv de muncitori se implică În cicluri de activități desfășurate sub egida „Raport leninist”, toate menite să sporească, neîncetat, realizările colective. În sesiuni festive, În ajunul aniversării, Partidul și celelalte organizații sociale și politice Îi dau raportul lui Lenin În ceea ce privește activitățile desfășurate În anul precedent. Instituirea sistemului de Subbotniks socialist În onoarea aniversării nașterii lui Lenin permite aducerea unor sacrificii În onoarea lui Lenin, sub forma
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cel puțin În termenii acestor mituri) altceva În schimb. Sacrificiul unilateral al divinității declanșează Însă reciprocitatea sacrificială - aceasta trebuie să fie refăcută prin devoțiunea oamenilor, adică prin instituirea sistemului de rituri de comuniune de tip rugăciune, ofrandă sau sacrificiu: În ajunul morții sale, Pangu s-a metamorfozat de tot: respirația i s-a prefăcut În vânt și nori, glasul i s-a făcut tunet asurzitor, ochiul drept s-a făcut soare, ochiul stâng s-a făcut lună, șira spinării, mâinile și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe pipăite, se face recunoscut, nu fără greutate, fiindcă era crezut mort. Își istorisește povestea, Împarte carnea. Indienii se hotărăsc să obțină focul. Când ajung la locuința jaguarului, nu e nimeni acolo. Și cum femeia a murit, vânatul ucis În ajun a rămas crud. Indienii Îl frig și iau cu ei focul. Pentru prima dată au lumină noaptea În sat, pot să mănânce carne gătită și să se Încălzeazcă la căldura vetrei. Dar jaguarul, Înfuriat de nerecunoștința fiului său adoptiv, care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a intrat în patrimoniul spiritual al locuitorilor din nordul Dunării, odată cu generalizarea modului de viață rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
închinăciune lui Dumnezeu (Domine deus), Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare), după mărturisirea păcatelor-dar spovedanie este slavon-opera celui rău (diabolus), iartă (iertare), are mustrare de cuget, de conștiință, ajunează (ajun, ajunare), postește-postul este slavon-dar fruptul latin, blăstămul se împărtășește, cunună (nuntă), mire, cumătru, înmormântează, mormânt, cimitir-țintirim, în Moldova-altar (popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general, dar Crăciunul provine din creationem și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Idem, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, București, 1935; N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București, 1899. 34. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 273-278. CAPITOLUL XII ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat Perioada din ajunul întemeierii statelor medievale este caracterizată prin trecerea de la formațiuni politice regionale ("țări", voievodate) la state medievale organizate și stabile. Fondarea statelor medievale, la români, este rezultatul unui proces unic, desfășurat pe parcursul mai multor secole. Întemeierea statelor presupune o evoluție internă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XIII-lea, precum Menumorut, Glad, Gelou, Litovoi, Seneslau (v), Farcaș, Ioan, Bărbat, Thocomerius (Thoctomer ) și Basarab, patru sunt turanice (cumane), patru slave, în timp ce numele românești sunt în minoritate-numai două (Gelou și Ioan). Concluzia autorului: în secolul al XIII-lea, în ajunul întemeierii statelor medievale românești, elita politică și militară din nordul Dunării nu era autohtonă! Prezentând descălecatul lui Radu Negrul, voievod din Făgăraș, din 1290, cu referire la fragmentul din Letopisețul cantacuzinesc, prima cronică a Țării Românești, Djuvara insistă asupra titlului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românesc. El nu e un gazetar care se apropie de literatură, ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai Sorbul (În ajunul expoziției) și I. Peltz (Discurs de radio). La fel, N.D. Cocea (Pentru un petec de negreață). Dintre colaboratori e de notat numele lui Stoian G. Tudor, al cărui roman, Hotel Maidan, este remarcat de Miron Radu Paraschivescu. Alți colaboratori: Paul
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
străveche, păgână, este confirmată de reminiscențele din mitologia romană, de rosturile magice asemănătoare cu cele ale descântecului, de elemente de ritual, ca bătăi de tobe, refrenuri neînțelese. Textele în întregime laice ale unor variante probează și ele originea precreștină. În ajunul Crăciunului se practică două forme diferite de c.: aceea a copiilor (numită în unele locuri „Moș Ajun” sau „apițură”) și aceea a colindătorilor tineri sau maturi, care este tipul cel mai răspândit și mai consistent. C. se poate cânta dimineața
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
de elemente de ritual, ca bătăi de tobe, refrenuri neînțelese. Textele în întregime laice ale unor variante probează și ele originea precreștină. În ajunul Crăciunului se practică două forme diferite de c.: aceea a copiilor (numită în unele locuri „Moș Ajun” sau „apițură”) și aceea a colindătorilor tineri sau maturi, care este tipul cel mai răspândit și mai consistent. C. se poate cânta dimineața („zăorit”), seara sau noaptea. De multe ori este individualizată după situația socială sau civilă a gazdei. Există
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Crăciun începe c. „Cu steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei o stea împodobită cu hârtii colorate și iconițe cu scene biblice. În ajunul Anului Nou se colindă fie c. de la Crăciun (fetele și femeile), fie c. agrară, plugușorul (copiii și bărbații). În unele părți din Moldova, aceste două forme coexistă. În prima zi a Anului Nou urările au forme diferite după zona geografică
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
G. Călinescu: „Jules Renard, tratat în maniera Urmuz”. SCRIERI: Exerciții pentru mâna dreaptă și Don Quichotte, cu un portret al autorului și cinci desene de Marcel Iancu și un desen de Milița Petrașcu, București, 1931. Traduceri: I. S. Turgheniev, În ajun, București, 1951 (în colaborare); Victor Hugo, Mizerabilii, I-V, București, 1954-1955 (în colaborare); Teru Takakura, Cântecul porcului; Joko Ota, Până când, București, 1956 (în colaborare); Jacques Rémy, Dacă toți oamenii din lume, București, 1957; Paul Eluard, Frații care văd. Scrieri despre
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
citadine, schița de moravuri eșuează în anecdotic și melodramatic, autorul simplificând tipologia în chip naiv, moralizator. Și în povestirile pentru și despre copii, majoritatea scrise după 1890, C. pierde din farmecul care îi definea câteva schițe de început, precum În ajunul Crăciunului și Ziua de bobotează. SCRIERI: Schițe și nuvele, I-IV, București, 1893; ed. pref. Sergiu Cujbă, București, 1976; Ovreiul, București, 1899; Flori de gheață (în colaborare), București, 1910; Al treisprezecilea urs (Din viața vânătorilor din Carpați), București, [1911]; Roadele
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
Vasile Fanache, 1973; Focuri de toamnă, București, 1974; Rămâne pururi vatra, București, 1974; Patrula de noapte, București, 1975; Țara amintirilor, București, 1976; Aurul regelui Midas, București, 1977; Dialog, București, 1977; Vă las ca frunza, Timișoara, 1978; Glasul pietrelor, București, 1978; Ajun de răscoală, București, 1979; Elegii, București, 1979; Lupta cu îngerul, București, 1980; Apele se revarsă în mare, București, 1982; 75 poeme, București, 1982; Filon de aur, București, 1984; Iarna magnoliei, București, 1984; Rugul poeziei, București, 1985; Horea, București, 1986; În
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
băiatul cu părul negru și lins care nu semăna cu nimeni din familie... Nu l-au arestat pe Fiodor nici în biroul lui, nici în zori, întrerupându-i somnul cu un ciocănit autoritar în ușă. Nu, era în seara de ajun. Se împopoțonase cu mantaua roșie a lui Moș Crăciun și, de nerecunoscut sub barba lungă, chipul lui îi fascina pe copii: pe băiatul de doisprezece ani și pe sora lui mai mică - mama mea. Charlotte aranja căciula mare pe capul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
voia să se închidă. Totuși, se cicatriza destul de bine; soldatul, calm și serios, stătea culcat, spre deosebire de ceilalți, care, abia operați, începeau să umble pe culoare. Medicul se apleca deasupra piciorului aceluia și clătina din cap. Sub pansamente, rana, acoperită în ajun cu o pojghiță subțire de piele, sângera din nou, buzele ei întunecate semănau cu o dantelă sfâșiată. „Ciudat!”, se mira medicul, dar nu putea zăbovi mult acolo. „Refaceți pansamentul!”, îi spunea el infirmierei de serviciu, strecurându-se printre paturile înghesuite
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o sfidare, o provocare în ochii celor care trăiau în prezent. Într-o zi, sătul de ocări, m-am prefăcut că mă interesează scorul ultimului meci și, amestecându-mă în conversația lor, am citat niște nume de fotbaliști învățate în ajun. Dar toată lumea a mirosit impostura. Discuția s-a întrerupt. Mini-societatea s-a împrăștiat. M-am pricopsit cu câteva priviri aproape compătimitoare. M-am simțit și mai disprețuit. După tentativa aceea jalnică, m-am cufundat și mai mult în căutările și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
destăinuit până în străfundul foarte intim al sufletului lor și, dimineața, se regăsesc la lumina cotidiană și sceptică. Rătăceam în jurul pistei de dans, încă închisă, era abia ora șase seara. Voiam cu orice preț să fiu primul partener al dansatoarei din ajun. Superstițios, speram că timpul va fi dat înapoi și voi putea să lipesc la loc ceașca spartă. Pașka a apărut pe neașteptate din hățișul parcului, m-a zărit, a ezitat o secundă, apoi a venit să mă salute. Era încărcat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
geamuri și bâzâitul febril al unei muște. Era prima zi de manevre, care aveau loc la câțiva kilometri de Saranza. Am mers mult. Mai întâi traversând orașul, apoi în stepă. Charlotte vorbea cu aceeași voce calmă și detașată ca în ajun, seara, pe balcon. Istorisirea ei se pierdea în vacarmul vesel al orchestrei, apoi, când înceta brusc vântul, vorbele ei sunau cu o stranie claritate în golul acela cu soare și cu liniște. Povestea despre scurta ei ședere la Moscova, la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o rochie foarte simplă de saten deschis la culoare, o femeie așezată pe jos în inima necuprinsului care se întinde de la Marea Neagră până în Mongolia și se numește „stepă”. Bunica mea... O vedeam de la distanța inexplicabilă pe care o luasem în ajun drept un fel de iluzie optică datorată tensiunii mele nervoase. Ghiceam parcă amețitoarea dezrădăcinare pe care trebuia să o simtă adesea Charlotte: o dezrădăcinare aproape cosmică. Ea era acolo, sub cerul violet, și părea complet singură pe planeta asta, în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]