1,698 matches
-
ajunge la ținta sa. Tânărul ajuns în vârful copacului, își recuperează săgeata. Coboară, socotind că "este sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
gospodărit (a tors, a țesut) în casa boierului "văduvoi". Eroul pornește în căutarea soției. Găsește pe drum semnele lăsate de femeie, ajunge la boier; după moartea acestuia, averea le rămâne celor doi. Fata se hotărăște să-și viziteze tatăl. Bogăția alaiului care-i însoțește pe cei doi îmbrăcați numai în aur, îl impresionează pe tatăl fetei. Împăratul i-a întâmpinat și, când și-a dat seama că-i fata lui, "a fost la culme de fericit". A ajuns "nenorocitul prin norocul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
religioase, unii nuntași mai bine dispuși Îi șoptesc mirelui: ,, Vezi să nu te calce mireasa pe picior. Există credința că dacă mireasa, În timpul cununiei religioase, calcă bărbatul pe picior, acesta va fi toată viața sub papucul ei. De la biserică, alaiul nunții se Îndreaptă spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
où nous sommes immergés" [acest ocean al vieții, în care ne cufundam], cum îl identifica, metaforic, la rândul lui, Bergson 4 și a afla, astfel, realitatea primară, absolută: Dincolo de tronul occidental, căzut pe marile Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desăvârșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigentă o faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer solidar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpe a Ușerilor, înnodatelor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
avariție decât o abordare de astre, pentru determinarea sau provocarea Versului Jubilator, Consistentă și Nedeterminare unite, tehnicile oamenilor abia ajung [s.n.]22. Pentru a putea exprimă, cât mai deplin, chintesența acestei experiențe, pentru a vedea dincolo de datele realității materiale imediate ("alaiul strident, străveziu, dens desăvârșit al zidurilor universului" - imagine "împrumutata" din "Puterea Cuvintelor"23 de Edgar Poe - ce-i stau în cale, actul creației poetice presupune, - ca niște condiții obligatorii, necesare ("rituale"), pe lângă înstrăinarea voita, întoarcere spre sine, si simplitatea, laconicitatea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ne face să acceptăm scurtimea existenței". Poetul latin poate fi considerat drept cântărețul zeului vinului. Mai bine de o treime din scrierile sale (37 de ode, 3 epode, 7 epistole în versuri, 5 satire) este consacrată lui Bacchus, faptelor și alaiurilor sale. În poezia bahică a lui Horațiu a luat naștere amatorul de vin bun căruia îi place să sărbătorească evenimentul scoțând din pivniță o amforă și care cere vinului să-i alunge singurătatea: Îmi place vinul de Massica, cel care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
era încurajată, acceptată chiar, până într-atât încât fratele mai mare, cuprins de o gelozie extremă, vru să pună capăt acestei situații echivoce printr-o căsătorie. Făcu cererea familiei și fu acceptat. În ziua stabilită, logodnica merge la biserică cu alaiul de rude; minutele se scurg, trece o oră și pretendentul nu ajunge; apare în sfârșit fratele mai mic, anunțând că viitorul soț renunță la căsătorie și că el se prezintă în locul și poziția acestuia. E acceptat, preotul care slujește ca să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de sentințe evanghelice și de naive picturi bizantine. Această biserică are privilegiul de a primi nunțile de neam mare. În acea zi, arhiepiscopul coboară din mitropolie cu numerosul său cler, dascălii și capela sa de copii de cor. Oficiantul și alaiul său se adună sub cupola transeptului, în jurul unei mese rotunde acoperite de un covor cu flori de aur; pe covor se află vasele sacre, pâinea (sub formă de pișcoturi) și vinul de împărtășanie, lumânări legate cu noduri de panglică roz
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dintre cele mai sonore; ne-a dovedit-o la botezul său. Copiii de casă bună își au privilegiile lor la naștere. Arhiepiscopul vine să îi boteze în casa părintească; e înzestrat, ca la biserică, cu podoabe splendide, înconjurat de un alai numeros, cu mitra pe cap și cârja episcopală în mână. Ritul bisericii din Orient nu cere decât o nașă; ea ține copilul în timpul ceremoniei și îl dă gol oficiantului, care îl cufundă în trei rânduri până la fundul cristelniței. Apa e
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
alta în smintita farandolă a flirtului se degradează într-un mod vrednic de plâns". Ca să nu mai vorbim de faptul că "ceva care începe ca un joc se poate uneori sfârși cu o tragedie; tragedia unei iubiri neîmpărtășite cu tot alaiul ei de suferințe"189. O mulțime de mame, preoți și educatori rostesc încă discursuri moralizatoare de felul acesta, sau măcar cred cu tărie în adevărul lor. Însă vremurile se schimbaseră, iar acum adulții, chiar dacă sunt în dezacord cu adolescenții, nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de piatra de pe prag. O dată trecut "pragul", mirele "o primea cu triumf și o poftea să împartă cu dânsul focul și apa, simbolurile vieții în comun."217 În Bucovina, ca și în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma "orației" rostite, "colăcerii" intră călare și merg până în fața ușii unde gazda îi așteaptă cu un colac împlântat într-o suliță, o cană cu apă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
flăcări, cu un picior ridicat gata să zdrobească un demon. Mișcarea sa fără încetare simbolizează forța creatoare a naturii, în ritmul dansului său cosmic, creația evoluează, se dezvoltă și se regenerează succesiv.151 Forța regeneratoare a naturii este simbolizată, în cadrul alaiului de Anul Nou, de capră care, prin intermediul portretului alegoric, ca recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ei pîngărita Arată-a han chefliu: epicurism, beții Îl fac mai mult taverna ori bordel, Decît palat slăvit. Rușinea însăși vrea Iute-ndreptare. Lasă-mă s-o cer, Eu, care pot să iau ce-acum implor, Să-ți micșorezi puțin alaiul tău, Iar servitorii care mai rămîn Să fie potriviți cu vîrsta ta, Știind ce sînt, ce ești. LEAR: Beznă și demoni! Șaua pe cai! Să-mi adunați suita! Bastarda hîda, nu-ți mai fac necaz; Îmi mai rămîne-o față. GONERIL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
th' stocks? CORNWALL: What trumpet's that? REGAN: I know't my sister's. This approves her letter, That she would soon be here. Enter Oswald. Întoarce-te la sora-mi. LEAR: Nicicînd, Regan: Ea mi-a luat jumate din alai, M-a privit sumbru, m-a împuns cu limba ei Că cea de șarpe, -n inima adînc. Toate-adunate-n ceruri, răzbunări Să-i cadă-n capu-ingrat! Lovește-i oasele, Aer infect, cu-nțepenire! CORNWALL: Pfui, șir, pfui! LEAR: Fulgere iuți, foc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vii și emoționante, ca aceea din triumfala galerie de la Versailles, unde privitorul își croiește drum printre marile bătălii din istoria Franței, unde fiece sabie pare un crîmpei din aurora boreală și unde regii și împărații înarmați se perindă ca un alai de centauri cu capetele încoronate. Aceste scene de bătălie pe mare ale lui Garnery ar fi vrednice să figureze într-o asemenea galerie. Aptitudinea naturală a francezilor de a surprinde pitorescul lucrurilor se vădește îndeosebi în acele picturi și gravuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apăra împotriva lăcomiei acaparatoare a lumii occidentale. Țărmurile strîmtorii Sund sînt lipsite de cetățuile impunătoare care apără intrările în Mediterana, în Marea Baltică și în Hellespont. Spre deosebire de danezi, acești orientali nu cer niciodată omagiul slugarnic al coborîrii velei gabier, din partea nesfîrșitului alai de corăbii care, de cîteva secole încoace, trec zi și noapte printre insulele Sumatra și Iava, purtînd în cală încărcături grele și scumpe, aduse din Orient. Dar, deși renunță la acest ceremonial, nu renunță cîtuși de puțin la un tribut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ca să nu mai vorbim despre faptul că, potrivit anumitor învățături canonice, unele bucurii firești nu dau naștere nici unei bucurii în lumea de apoi, ci dimpotrivă, sînt urmate de toate chinurile iadului; pe cînd nefericirile unor păcătoși dau naștere unui nesfîrșit alai de suferințe, pînă dincolo de mormînt. Dar chiar și fără asta, o analiză cît de cît profundă a lucrurilor te duce la încheierea că există o mare inegalitate la mijloc. Căci, își spunea Ahab, în timp ce pînă și cele mai sublime fericiri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
urmări dezastruoase: pregătirea și prevestirea unei veritabile bulversări cosmice. În Visul..., totul se petrece ca și cum noaptea de aici ar închide în ea amintirea nopților din Hamlet, Iuliu Cezar sau, de ce nu, a aceleia din Macbeth. Titania adoarme legănată de cântecul alaiului ei de zâne, menit să-i aducă un somn netulburat de vise urâte și să alunge din preajmă-i toate animalele nefaste (animalele prezente în ritualurile vrăjitorești, animalele de care sunt însoțite și vrăjitoarele din Macbeth). Cu toate acestea, nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lor, în fața acestor făpturi telurice care amintesc de primele generații mitologice, „ai zice”, observă Cromo, „că asiști la năvala unei hoarde barbare”. Cum am putea să nu apropiem tabloul final din Uriașii munților de scena defilării Îngerului călare, urmat de alaiul sufletelor din Purgatoriu? Uriașii sunt, desigur, niște tenebroase creaturi subpământene, dar nu evocă ei oare acea La Mesnie Hellequin 1 și tărăboiul pe care îl făceau toți membrii macabrei corporații, deseori prezentă în reprezentarea misterelor populare ale Evului Mediu francez
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
matrice firavă pentru ce trebuia să Însemne o exhortație. A urmat atunci, dintr-o nevoie firească de pattern, de model cu totul bărbătesc, un alt catalog. De data aceasta, nu Închipuiri, ființe de hârtie, ci oameni În carne și oase: alaiul scriitorilor-oșteni și, deopotrivă, al oștenilor scriitori. Le-am urmărit viețile și i-am Înșirat ca la defilare pe bravii Înarmați ai literelor, În ordinea numelor: Alain, Alceu, Alfonso el Sabio, Ammian, Apollinaire, Aragon, von Arnim, Arhiloh, Arrian, Ariosto, d’Aubigné
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la altul, de comisii peste comisii, construc- ția începută încă din 1922, după ideea micuțului arc de lemn ridicat la 1878, la Parada Independenței, și desfăcut tot atunci, din motive financiare, în sfârșit era terminată. La Șosea a venit cu alai tot orașul. Familia regală și miniștri, tot soiul de politicieni, reprezentanți ai armatei, invitați de onoare din toată țara, dar și din străinătate, artiști, vedete, jurnaliști, oameni de cultură și mai ales cetățenii simpli ai Bucureștiului s-au bucurat de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
stătea Întotdeauna deoparte, Întotdeauna În picioarele goale, frecându-și partea din interior a tălpii strângi de glezna piciorului drept sau scărpinându-și cu degetul inelar cărarea din părul castaniu, În timp ce calul meu era Înșeuat lângă trunchiul unui copac, când tot alaiul servitorilor noștri de la țară ne conducea Într-o dimineață răcoroasă de septembrie spre oraș, unde ne stabileam iarna. De fiecare dată, pieptul ei părea ceva mai plin, antebrațele ei ceva mai puternice și o dată sau de două ori, am deslușit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe la legația austro-ungară unde huiduiră și aruncară cu pietre. Poliția alergă în grabă, în cap cu prefectul Radu Mihai. Prefectul intră în mijlocul studențimii căutând s-o potolească cu vorbe bune. Spre a se putea face înțelegerea prefectul intră cu tot alaiul după el în grădina de petrecere Souvenir, pe strada Colții colț cu strada Batiște. Bineînțeles, s-au rostit discursuri patriotice, prefectul ținând, pe de o parte, să potolească pe studenți, iar pe de altă parte să-i asigure că el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]