19,599 matches
-
disciplină progresivă? Surpriză! Oamenii nu fac ceea ce le spuneți să facă În general, oamenii nu fac ceea ce li se spune. Dacă am face întotdeauna ce ni se spune, am mânca numai alimente sănătoase, nu am consuma niciodată prea multe băuturi alcoolice și am face sport în mod regulat. Am pune întotdeauna „clientul pe primul loc, ne-am axa pe calitate, am lua inițiativa și am face lucrurile bine de prima dată”. Deși știm că oamenii nu fac ceea ce li se spune
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
fără a se putea preciza însă obiectiv care este „pragul” de excludere. Spre exemplu, fondul Domini, creatorul unui index special numit „Domini 400 Special Index”, asemănător cu S&P500, exclude din portofoliul său firmele ce fac afaceri în industriile băuturilor alcoolice, tutunului sau jocurilor de noroc (www.domini.org). În aceste circumstanțe, generate de aprecierea componentei sociale și etice a responsabilității sociale, realizarea unor indici generali agregați pentru o firmă reprezintă o chestiune discutabilă și riscantă, fără ca aceasta să însemne că
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
frivoli în ironie, superficiali și negativiști”. Prozaismul și fronda caustică, invazia obiectuală într-un citadinism alienant și fermecător deopotrivă, apoi clișeele suprarealiste, apetitul pentru mecanisme, spiritul publicitar, strălucirile cibernetice, manifestările „psihedelice” ca în textele Beatles-ilor, rockul, poza erotică dezabuzată, euforiile alcoolice, deprecierea lumii-kitsch, robotizarea atitudinală, alintările eului narcisiac, autoipostaziindu-se efervescent ca înger damnat, exaltarea ereziei și sensibilitatea ultragiată - sunt notele dominante ale debutului: „Aceleași nopți cu pisicile deschizând cutiile de conserve/în întunericul tandru al lăzilor cu gunoi./ Clack, din palme
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
Abuzul de substanțe psihoactive, comportamentele agresive sau disruptive și depresia sunt cei mai importanți factori de risc de suicid la copii și adolescenți. Cum în circa 50% din cazurile de sinucidere se constată abuz de substanțe psihoactivesau consum de băuturi alcoolice, s-a afirmat că creșterea ratelor de suicid la adolescenți ar putea avea legătură cu cea a ratelor de abuz de alcool (Brent, 1995). Lewinsohn, Clarke, Seeley și Rohde (1994) au constatat că adolescenții care au avut deja o tentativă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
studii cu privire la abuzul de alcool la gemeni au arătat că, dacă unul dintre frați abuzează de alcool, atunci riscul ca și celălalt să facă acest lucru este de 54% (Kaij, 1960). Informații importante oferă și cercetările asupra copiilor cu părinți alcoolici adoptați la naștere, în cazul cărora abuzul de alcool este mai frecvent decât la copiii ai căror părinți biologici nu sunt alcoolici (Cadoret, Yates, Troughton, Woodworth & Stewart, 1993). În urma studierii funcției de neurotransmitere și a transmiterii genetice, s-a evidențiat
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
să facă acest lucru este de 54% (Kaij, 1960). Informații importante oferă și cercetările asupra copiilor cu părinți alcoolici adoptați la naștere, în cazul cărora abuzul de alcool este mai frecvent decât la copiii ai căror părinți biologici nu sunt alcoolici (Cadoret, Yates, Troughton, Woodworth & Stewart, 1993). În urma studierii funcției de neurotransmitere și a transmiterii genetice, s-a evidențiat faptul că, la majoritatea persoanelor dependente de alcool și la cel puțin jumătate din dependenții de cocaină, există un receptor dopaminergic anormal
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
apelează la automedicație pentru a se liniști. Această afirmație este susținută și de studiile conform cărora persoanele care abuzează de substanțe psihoactive suferă de depresie și anxietate accentuate. Perspectiva socioculturală Tinerii ai căror familii și colegi aprobă consumul de băuturi alcoolice, precum și cei cu familii neafectuoase și stresante sunt mai expuși riscului de a deveni alcoolici. Într-un studiu longitudinal care urmărea evoluția a aproximativ 100 de copii de la grădiniță până la liceu, Shedler și Block (1990) au identificat trei categorii de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nefavorabili, stresul rezultat crește probabilitatea folosirii drogurilor ca automedicație și ca mijloc de protecție împotriva stresului. Factorii de risc și factorie de protecție Există mai mulți factori de risc, aceștia acționând la niveluri diferite. Pe plan personal, ereditatea (un părinte alcoolic) poate să sporească riscul de consum de substanțe psihoactive atunci când crește presiunea din mediu. De asemenea, s-a stabilit că există o legătură între stima de sine scăzută, depresie, anxietate și problemele de atenție și gradul de risc de abuz
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
prietenii care să îi ajute să depășească criza. Din cauză că participanții sunt anonimi, pentru majoritatea programelor în 12 etape, nu există dovezi empirice privind eficiența. Cu toate acestea, Brown (1993) a arătat că grupurile implicate în astfel de acțiuni (de pildă Alcoolicii Anonimi sau Narcomanii Anonimi) sunt susținute și frecventate în mare măsură de tineri recuperați. Studiile cu privire la modelul de tratament în 12 etape „Minnesota” au arătat că tinerii care urmaseră acel program au avut rezultate mai bune decât cei netratați (Kassel
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
80). Factorii ambientali În cursul dezvoltării prenatale, factorii ambientali pot cauza anomalii congenitale. Toxinele din mediu, numite substanțe teratogene, pot avea efecte negative grave asupra fătului. Aproximativ 33% dintre copii ai căror mame consumă mult alcool se nasc cu sindrom alcoolic fetal (SAF). Manifestările clinice ale acestei afecțiuni sunt dezvoltarea încetinită și disfuncția sistemului nervos central (retardare mintală, hiperactivitate, iritabilitate), la acestea adăugându-se trăsăturile faciale neobișnuite (buză inferioară subdezvoltată, nas turtit, distanță mare între ochi) care devin mai puțin pronunțate
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sensul de a lăsa pe medic să suporte tot greul tratamentului. Dacă sunt fideli, constanți și ascultători, acest fapt este legat mai mult de un anumit simț al datoriei,decât de participarea afectivă la propria dramă. Flegmaticii nu fac intoxicație alcoolică sau tabagică. Reamintim că dintre ei se recoltează cei ce fac schizofrenie de tip „raționalism morbid”. Amorfii sunt „pasivi față de momentul actual” și „relativ independenți față de trecut” - (La Senne). Torris a separat familia „amorfilor paranervoși”, cu o emotivitate exprimată - dar
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sau chiar cu bună știință cafea, tutun și alcool, otrăvuri care le distrug sănătatea, îi fac să-și piardă prietenii, familia și nu în ultimul rând calitatea de a fi “om”. Din păcate, avem exemple de oameni dependenți de băuturi alcoolice și tutun chiar și în comuna noastră. Oamenii sunt inconștienți că aceste obiceiuri le pot aduce chiar decesul, îmbolnăvindu-se de cancer la plămâni, gât și alte boli incurabile. Eu personal cred, că dacă ai o familie unită și cu
Tu ce alegi?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ilieş Alexandra Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1905]
-
și folosire a plantei. Toate trăsăturile caracteristice ale acestui scenariu - așa cum au fost degajate de Mircea Eliade - se regăsesc în studiul etnobotanic al lui Simeon Fl. Marian : circumambulațiunea și nuditatea rituale, mimarea actului sexual, aducerea ofrandelor specifice (făină, miere, băutură alcoolică), recitarea invocațiilor și a formulelor magice, diferite condiționări magice de loc, timp, îmbrăcă minte, comporta ment, gestică etc., considerarea mătrăgunei ca „iarbă sfântă” (se pune la icoane, sub pragul bisericii ș.a.), folosirea ei ca afrodiziac, medicament (panaceu chiar), halucinogen, porte-bonheur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cârciumari „jidovi”, contribuind semnificativ la răspândirea legendei privind otrăvirea băuturilor de către aceștia. Un personaj antisemit dintr-un roman al lui Umberto Eco îi acuză pe evreii cârciumari că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, puneau în băuturile alcoolice pe care le vindeau „o substanță toxică ce conține opium și cantaridă” (266, p. 352). Nu mai insist acum. Am demontat mecanismul acestei legende cu alt prilej, într-o carte privind imaginea evreului în cultura română, în capi- tolul „Legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plante psihotrope, diferența dintre leac și otravă (ambele numite în greacă pharmacon) este dată de doza folosită. Se pare că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a macera anumite plante psihotrope în băuturi alcoolice, pentru a le face „mai tari”. Cârciumarii din zona Munților Apuseni, consemna Gheorghe Pavelescu, „obișnuiesc să pună în butea cu vin o bucată de mătrăgună [...], că atunci omul care bea nu mai pleacă până termină banii”. Pentru găsirea și aducerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în vedere că și acesta este o substanță psihotropă de origine vegetală, o licoare care a jucat un rol esențial în desfășurarea unor practici rituale și manifestări religioase. În plus, așa cum se va vedea, cu ajutorul vinului și al altor băuturi alcoolice (rachiu) se ingerau alte substanțe propriu-zis narcotice și halucinogene. Ca și tutunul, în folclorul mitic românesc vița-de-vie este considerată „Iarba Dracului”. Mai mult decât atât, legendele originii celor două plante sunt foarte asemănătoare. Atât tutunul, cât și vița-de-vie au răsărit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
târziu, la poetul simbolist Mircea Demetriade, de exemplu, în „melopeea” Renegatul (1893) : „Dar văz întinsă masă, și vinul ce te’mbată,/ Și’n porc oricând te schimbă beția-i blestemată” (262, p. 7). După cum se vede, legătura mitologică dintre beția alcoolică și Diavol este trainică. Știm că Dionysos și daimonii din cortegiul său (Satiri, Sileni, Fauni, Priap etc.) au fost prototipurile Diavolului din imaginarul colectiv european (jumătate om - jumătate țap, pervers, lubric etc.). Paradoxal, imaginea diavolului creștin nu vine din mitologia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anul 139 î.e.n. au fost expulzați din peninsulă și propovăduitorii cultului orgiastic al zeului traco-frigian Sabazios - „un alt Dionysos”, cum îl definește Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, IV, 4, 1). Adoratorii zeului Sabazios își provocau extazul bând vin sau licori alcoolice făcute ex ordeo vel frumento („din orz sau grâu”) (101). Reacții similare, de respingere a orgiilor dionisiace, sunt atestate și în Grecia, fie prin legi instaurate de un Diagondas din Teba, fie prin comediile lui Aristofan, care expulza din cetate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acel furor religiosus de care pomenesc autorii antici și dacă nu cumva era amestecat cu sau dublat de alte substanțe halucinogene. Erwin Rohde (Psyché, 1894) crede că tracii își sporeau „starea de exaltare” din timpul ceremoniilor dionisiace folosind, pe lângă băuturi alcoolice, „fumul unor plante [canabis, e convins autorul] care, ca și sciților și masageților, le erau cunoscute [tracilor] ca narcotice” (70, p. 223, n. 1). E posibil ca savantul german să aibă dreptate, dar, din păcate, el nu a adus argumente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cristos unde e udat cu vin alb și uită lumea albă” (140, p. 520) ; sau : „Sufletu’ din el ieșea,/ Da’ mumă-sa sărmana/ Lua spirtu’ de-l spirtuia” (219). Când oamenii beau la masă, varsă în mod ritual puțină băutură alcoolică pe jos, ca ofrandă „pentru sufletul morților”. „Când bei primul pahar, trebuie să verși puțin jos, ca să beie morții”, se crede în Ialomița (223, p. 48). Un gest antic de libație rituală. La intrarea în lumea de dincolo se află
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sugeau ca niște vițeluși cuminți. Îi priveam cum se moleșesc de la un minut la altul, cum închid ochii și cum, transpirați, cu obrajii aproape stacojii, adorm (153). Uneori, pentru a-i liniști, pruncilor li se dădea să soarbă vreo băutură alcoolică. Pe la începutul secolului al XIX-lea, medicul Bucureștilor, Constantin Caracaș, se plângea că româncele de la țară sau mahala „îi adapă [pe copii] cu vin, cu rachiu, uneori, chiar când încă sug” (290, pp. 93, 96). Acest obicei malign îl găsim
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Carpați” (132, pp. 250-252). Cam la fel făcuse înaintea lui și Mircea Eliade, chiar dacă la sfârșitul titlului său a simțit nevoia unui dubitativ semn de întrebare : „«Șamanism» la români ?” (31, pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci și băuturile alcoolice erau folosite de hasizi pentru provocarea extazului. În unele legende hagiografice se spune că, în nordul Moldovei, Baal Șem Tov obișnuia să bea un vin foarte, foarte tare al localnicilor. O băutură care se numea „vin închegat”, susține Moshe Idel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tare prin înghețare. O tehnică a geților de la Tomis, descrisă de Ovidiu în Tristele și care a supraviețuit la țăranii români. Amfora/butoiul de vin se scotea iarna afară. Apa din vin îngheța, gheața se arunca și rămânea o băutură alcoolică foarte tare, mai vârtoasă. Poate că acesta era „vinul închegat”. Contemporan cu întemeietorul hasidismului, Israel Zamosc (mort în 1772) scria că Baal Șem Tov și discipolii săi „înotau în vin și se îmbătau cu rachiu”. Fiind vorba de un adept
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un adept al Ilumi- nismului evreiesc (Hascala), deci opozant al hasidismului, am putea crede că Israel Zamosc exagera, în încercarea de a-i discre- dita pe hasizi. Totuși, mai toate documentele, inclusiv cele redactate de hasizi, vorbesc despre folosirea băuturilor alcoolice tari în viața de zi cu zi a acestora. Alcoolul făcea parte, chiar dacă anecdotic, din ecuația escato- logică a unor rabini hasizi. Se povestește, de exemplu, că, la începutul secolului al XIX-lea, rabinul Iacob Isaac a promis în sinagoga
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
act de „strășnicie” din partea domnitorului, vinul-pelin fiind o băutură ușoară și uzuală în spațiul românesc. Pe de altă parte, cronicarul ar fi numit băutura așa cum este cunoscută : „vin-pelin”. Mai degrabă, Racoviță Cehan Vodă consuma un fel de absint, o băutură alcoolică tare, preparată din uleiuri eterice psihoactive, extrase din planta amintită. Cu toate că vodă „mânca afion” (probabil „magiun de opium”) și „bea pelin”, conchide cronicarul, „trebile și le căuta cu toată rândueala” (155, p. 325). În 1899, G.I. Ionescu-Gion îl considera pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]