1,931 matches
-
în somn nu ne poate face nimeni nici un rău, ascultând de învățătura zurlie a unuia dintre înțelepții din Așa grăit-a...: „Nu-i lucru neînsemnat să știi să dormi: spre-a reuși, este nevoie să stai treaz o zi întreagă“? Alegorie și demonstrație Ana-Maria Onisei Important personaj al cinematografiei mondiale, Pier Paolo Pasolini a provocat dispută și revoltă prin filmele sale (de exemplu, Teorema a fost interzis de către Biserică, până în 1970, motivul invocat fiind pornografia) și, mai ales, prin simpla exprimare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cadre largi, fantastice, unde, ca într-o joacă nebună, se deschid orizonturi, iar imaginația o ia razna înspre lumi-limită. Pe de o parte, teza pe care o propune Teorema ține de orientarea lui Pasolini către „valorile“ comunismului. Scrierea e o alegorie a demistificării burgheziei, clasă socială anacronică, lipsită de miez și de viață, într-un context politic nou. Nu întâmplător, personajul responsabil cu seducerea fiecăruia dintre „burghezi“ are o apartenență socială incertă. „Altceva - umanitatea, lumea, clasa lui socială - este palid în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și el din Itaca locul acestei înfruntări. Știm că Molteni încearcă să regăsească în Odiseea cheia scurtei sale vieți conjugale, fiindcă "toate miturile grecești nu sunt decât reprezentări ale dramelor omenești fără loc și fără timp, eterne [...] miturile grecești sunt alegorii ale vieții umane... acum ce ar trebui să facem noi ăștia moderni pentru a reînvia aceste mituri atât de antice și de obscure? Înainte de orice să regăsim sensul pe care pot să-l aibă pentru noi, oamenii de astăzi și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
istorică, catastrofa și consecințele ei, războiul, care rupe definitiv, s-ar părea (ca și tânăra fată care a rupt definitiv cu vârsta de aur a copilăriei sale zburdalnice) cu simplitatea moravurilor și absența legilor. Putem să vedem aici și o alegorie care semnalează impunerea sensului și violența sa letală. Dezmembrarea ca imagine a scrisului este foarte obsesivă la Rousseau. Judith Still amintește foarte nimerit pe această temă că în Visări Rousseau exprimă angoasa senzației de a fi sfâșiat în bucăți și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
consecință, literatura românească nu a jucat același rol pe care l-a avut cea din celelalte țări est europene. Așa a început liberalizarea - tardiv - în România. Printr-o literatură de evaziune, respectând tabuurile esențiale: procesele, închisoarea, colectivizarea, canalul. Răul devenea alegorie și simbol, însă evazionismul a fost suspectat și a sfârșit prin a fi condamnat”. Analizând liberalizarea în ansamblul ei, Monica Lovinescu apreciază că s-a înregistrat un progres întrucât o nouă critică literară discută despre „literatura noastră dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este partea a Ii-a a "Organon"-ului. Pentru Aristotel, hermeneutică nu înseamnă deci că gândul poate fi interpretat prin analiza expresiei. Nici în momentul stoic, hermeneutica nu e prezentă, deși se recurge la interpretarea mitului, considerat a fi o alegorie. Stoicii nu mai acceptă sensul literal, pentru că interpretarea literală a mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fi o alegorie. Stoicii nu mai acceptă sensul literal, pentru că interpretarea literală a mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două sensuri - un sens obișnuit, comun și unul spiritual. In context creștin, părinții bisericii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca la orfici, celor aleși: numai ei pot întrevedea invizibilul pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la Philon, Origene eleborează teoria celor trei sensuri ale Sfintei Scripturi, care pregătește calea pentru teoria celor patru sensuri. In elaborarea acestei formule a alegoriei, Origene se sprijină atât pe un verset din Cartea Proverbelor din Vechiul Testament, cât și pe doctrina platoniciană care distinge în om corpul, sufletul și spiritul. Spre exemplu, cuvântul "Paște" înseamnă: 1. In sensul literal, efectiv, corespunzător "corpului": sărbătoare iudaică; 2
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
stînga, pe fundal, vedem și niște stînci în echilibru destul de precar (să fie oare o anticipare a Turnului Babel?), în vîrful cărora se leagănă în vînt multiple conifere care par cam instabile. În mare - și simplificînd destul de mult simboluri și alegorii - acesta ar fi rezumatul panoului din stînga sus. Rămîne cel din dreapta. Dar nu și al drepților sau al căii celei drepte. E drept că, în extrema dreaptă, îl vedem (cum am mai spus) minuscul, pe Dumnezeu creîndu-l pe Adam. Crearea
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
epifanie. Cu cît mai livrescă - biblică, originar - cu atît mai completă, mai desăvîrșită. Tautologic - paradiziacă. Paradisul este incomprehensibil. Noi sîntem aceia ce, zadarnic, disperați, îi căutăm un sens. Poate că aceasta e, de fapt, după o jumătate de mileniu, morala alegoriei lui Cranach, Bătrînul. Vaugham a scris, precum se știe, sute de nuvele. Una dintre ele are ca obiect un paradis terestru. Plasat - unde altundeva?! - la Capri. Pînă aici, sînt de acord. Și eu am fost în Arcadia, și am simțit
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
adâncește acest punct de vedere, verificându-l cu sagacitate la diferitele intersecții și paliere ale unei opere atât de diverse. Astfel, schematismul nuvelei Bivolițele, caracterul ei abstract și demonstrativ indică apartenența la o literatură a absurdului în care ,parabola, simbolul, alegoria iau locul obișnuitelor convenții realiste; meditația asupra destinului, asupra condiției umane implică impunerea altor strategii retorice, care nu trebuie să mai aibă ca finalitate crearea iluziei vieții, ci reflecția asupra acesteia" (p. 132). În prozele anti-utopice ale lui Ion D.
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
avertizată asupra unor pericole majore, o dată mai mult înțelese în epoca globalizării intens programate. Este un roman cu substanță densă, vizând acțiunea de cultivare a unui fenomen ce devine agentul dezagregării celui care l-a cultivat. întrucât romanul e o alegorie, se ivește întrebarea: Cine sunt salamandrele care tind să înece pământul, ce figurează ele? Timpul expansiunii lor a trecut sau privește și viitorul? Interpretarea reducționistă de până acum, că ar fi fost figurat doar pericolul fascismului, trebuie luată ca definitivă
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
de militarizarea lor etc. în mod excepțional, romanul acesta al lui Capek propune, în secțiuni succesive, delirul utopiei construite pe potențe necunoscute, urmată de spaima de această himeră care impune căutarea soluției de a se debarasa de ea prin renegare. Alegoria politică poate ține de istoria momentului, dar și de cea imediat următoare, întrucâtva anticipată. Discursul romanului a mult mai general. E și anamneză și anticipație. Autorul plusează mereu ostentativ și atunci când discută în exces ironic despre viața sexuală a salamandrelor
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
cu perioada de la ieșirea din Egipt și până la sfârșitul vieții fiecărui iudeu, când se eliberează de suferințele pământești, unindu-se cu Iahve. Exegeții evrei ai Cântării, până la nivelul Evului Mediu, considerau această cântare sau acest poem de dragoste fie o alegorie a relației istorice dintre Dumnezeu și Mireasa sa, poporul lui Israel (această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap. 5, 24-26 și 7, 26, apoi în 2 Cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor este una
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în termeni fățiș erotici, a devenit în mâinile harnice ale Părinților, o alegorie a relației lui Hristos cu sufletul și cu Biserica. Exegeza Cântării constituie apogeul înțelegerii spirituale și doctrinare, după cum explică pe larg Sfântul Grigorie, urmându-l pe Origen, în prima omilie 14. Exegeza patristică s-a avântat spre sublime înălțimi odată cu
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
29). În două parabole, Iisus compară împărăția Sa cu un ospăț de nuntă (Matei 20, 1-10 și 19, 79; 21, 2-9). (...) La explicarea alegorică a Cântării trebuie observate regulile pe care poeții, de obicei, le urmează în dezvoltarea și împodobirea alegoriilor. Nu toate cuvintele mirelui și ale miresei trebuie aplicate direct și imediat la Hristos și Biserica Sa. Să nu se creadă că în toate frazele și cuvintele se cuprind misterii”; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pe sub mînă/ la vreun colț de stradă/ numai bun de-naripat cai/ nu e/ la Consignații - doar cenușă/ și-aia sintetică/ nimeni nu mai știe/ cîți copii cretini are împăratul/ și la al cîtelea se va opri" (Vîrstă ratată). Sau această alegorie a unei morți atît de declasate, încît apare ca o momîie caraghioasă, avînd în colțul gurii un chiștoc: "Să-i dăm acestei morți un nume cît mai viu/ să-i tragem peste moacă un colorat chipiu// Să-i țină umbră
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar. Metaforele, imaginile pline de candoare și de plasticitate, licențele poetice și rezervele de oximoroane, de antonomaze, de hiperbole și de alegorii, de comparații zglobii și de epitete fandosite au fost adunate cu multă grijă de către deținuții care prestează activități în folosul comunității, încărcate în vagoane de marfă și împinse de locomotiva aceea cu aburi, pe care s-au fotografiat în secolul
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
obiecte decorative sau de a amplifica efectul ornamental al acestora, de exemplu: 1) Statuile, statuetele, busturile, basoreliefurile și alte motive similare pentru decorațiuni interioare sau exterioare; motivele de șemineuri, de pendule sau etajere (reproducții de animale, de figuri simbolice, de alegorii etc.); trofeele oferite cu ocazia manifestărilor sportive sau artistice; ornamentele murale, ca plăci, platouri, tăvi, farfurii etc. care au un dispozitiv de agățare; medalioanele, ecranele pentru șeminee; florile, fructele și frunzele artificiale etc.; coroanele și ornamentele similare pentru morminte; bibelourile
ANEXĂ nr. 69 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CERAMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166459_a_167788]
-
persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul poetic: conotație și denotație; Cele mai frecvente figuri retorice: - aliterația - repetiția - metaforă - hiperbola - comparația - alegoria - ironia - metonimia - oximoronul Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezenței programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]