7,003 matches
-
hidrometeorologie, care s-a desfășurat la Haieu, în perioada 4-8 martie 2024, experții Părții române au prezentat noile fișiere cu date meteorologice conform modificărilor propuse în anexa 1.a (o zi completă cu date orare), precum și conform anexei nr. 2 (alertele create pe luna februarie 2024) la Regulament. De asemenea, expertul Părții ungare de la OMSZ a informat despre modificările survenite ca urmare a reorganizării Serviciului Meteorologic din Ungaria, respectiv preluarea tuturor sarcinilor și atribuțiilor acestuia de către HugaroMet Nonprofit Zrt
PROTOCOL din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288096]
-
privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, care examinează proiectele de acte normative privind apărarea țării, ordinea publică și siguranța națională, inclusiv securitatea și apărarea cibernetică a României, regimul juridic al stării de asediu, stării de urgență și stării de alertă, statutul cadrelor militare și statutul polițistului, regimul armelor și munițiilor, evidența populației și protecția datelor cu caracter personal; ... 7. Sectorul de legislație privind relațiile internaționale și legislație europeană în domeniul dreptului public, care examinează proiectele de acte normative din domeniile
REGULAMENT din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288889]
-
cu dotările aferente, ambarcațiunile și motoarele atașabile acestora, intrate în proprietatea privată a statului, pentru care organele de valorificare constată îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: Pentru autovehicule și ambulanțe sanitare cu dotările aferente: sunt înmatriculate în România, nu figurează cu alerte de furt sau interdicții în bazele de date naționale și internaționale, sunt încadrate în norma de poluare de minimum EURO 4, dețin documentele necesare pentru a fi puse în circulație, prevăzute de actele normative în vigoare, iar vechimea, calculată ca
HOTĂRÂRE nr. 1.127 din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288332]
-
constitui temei în prezenta cauză, deoarece această dispoziție se interpretează distinct, fără a se corobora cu dispozițiile art. 4 alin. (1); aceasta ar însemna că, oricând, orice minister, orice C.N.S.S.U., orice DSU ș.a.m.d., ar putea să propună prelungirea stării de alertă și atunci norma de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55 ar fi golită de conținut în contradictoriu cu orice principiu din teoria generală a dreptului. Referitor la critica avizului Consiliului Legislativ, prin nesocotirea avizului prin adrese, pare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a fi motivat principiul nediscriminării, însă singura critică care mai rămâne în picioare, dintre cele invocate prin cererea de intervenție, ar fi faptul că nu sa propus printr-o notă justificativă. Referitor la condițiile legale de prelungire a stării de alertă, solicită a se observa că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2021, s-a stabilit clar că prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, care trebuie analizate cumulativ, nefiind îndeplinită una dintre cele 5 condiții, iar starea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ar fi faptul că nu sa propus printr-o notă justificativă. Referitor la condițiile legale de prelungire a stării de alertă, solicită a se observa că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2021, s-a stabilit clar că prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, care trebuie analizate cumulativ, nefiind îndeplinită una dintre cele 5 condiții, iar starea de alertă este nulă. Învederează că nu poate fi primită critica M.A.I. conform căreia instanța de judecată nu poate analiza, din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
solicită a se observa că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2021, s-a stabilit clar că prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, care trebuie analizate cumulativ, nefiind îndeplinită una dintre cele 5 condiții, iar starea de alertă este nulă. Învederează că nu poate fi primită critica M.A.I. conform căreia instanța de judecată nu poate analiza, din moment ce Curtea Constituțională a stabilit clar că nici amploarea situației de urgență nu este îndeplinită deoarece cazurile au fost în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fondului. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii pentru argumentele expuse pe larg prin întâmpinare. În ceea ce privește măsurile propuse de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență pe durata stării de alertă, solicită a se observa că hotărârile comitetului au fost emise cu respectarea condițiilor de legalitate și oportunitate, indicând în acest sens, în cuprinsul întâmpinării formulate, la pagina 2, practică judiciară. Referitor la constatarea pandemiei de COVID-19, respectiv H.C. N.S.S.U. nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3.979 din 16.09.2021. În ceea ce privește recunoașterea certificării pandemiei, solicită a se avea în vedere dosarele nr. 4.657/2/2021 și nr. 4.781/2/2021. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 55, starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară. Consideră că nu există discriminare, întrucât ținerea sub control a numărului de cazuri și sprijinirea unor măsuri care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la diverse activități numai persoanelor vaccinate/imunizate/testate; ... 4. obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru. ... În motivare, reclamantul a afirmat următoarele: Prin Hotărârea nr. 112/2021, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a propus prelungirea stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, hotărâre în baza căreia a fost adoptată Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Situații de Urgență a propus prelungirea stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, hotărâre în baza căreia a fost adoptată Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 decembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Astfel, starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile, începând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fost adoptată Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 decembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Astfel, starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile, începând cu 9 decembrie 2021. În ceea ce privește interesul reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, arată că reclamantul nu este vaccinat și nici nu deține un certificat COVID-19 ca urmare a trecerii prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
României și Comitetul Național pentru Situații de Urgență înțeleg să adopte numai și numai aceleași măsuri, de restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale? Apreciază că amenințarea nu este iminentă și, pe cale de consecință, hotărârea de prelungire a stării de alertă nu are suport nici măcar în Legea nr. 55/2020, invocată în preambulul hotărârii ca temei legal. În concluzie, actele contestate nu îndeplinesc condițiile de legalitate și de oportunitate și se impun a fi anulate. ... II. Invocă și Decizia Curții Constituționale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
condițiile de legalitate și de oportunitate și se impun a fi anulate. ... II. Invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 457 din 25.06.2020, care a arătat că: Or, premisa este aceea că statul de drept, chiar și în perioada stării de alertă, consacră o serie de garanții menite să asigure respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor, respectiv încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului, impunând ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Legea fundamentală în beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
asociere și întrunire, drepturile minorităților, precum și regula majorității în luarea deciziilor politice. Statul de drept înseamnă că agențiile guvernamentale trebuie să funcționeze în cadrul legii și acțiunile lor trebuie să fie supuse controlului de către instanțele independente. Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății“ - art. 2 din Legea nr. 55/2020. Prin urmare, starea de alertă trebuie să aibă caracter temporar, iar măsurile restrictive trebuie să aibă caracter temporar, să fie graduale, proporționale cu nivelul de gravitate și necesare pentru înlăturarea unor amenințări iminente. Or, folosind argumentele aduse în prezenta cauză cu privire la cerința legalității
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
actului administrativ nu este conform cu conținutul legii în baza căreia este emis fiindcă măsurile nu sunt nici proporționale și nici necesare pentru prevenirea și înlăturarea unei amenințări iminente. Invocă și faptul că hotărârea Parlamentului României pentru încuviințarea stării de alertă este lipsită de fundament constituțional, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 672/2021. Pe cale de consecință, cum se poate prelungi o stare de alertă dacă hotărârea prin care, inițial, starea de alertă a fost încuviințată a fost declarată neconstituțională
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
înlăturarea unei amenințări iminente. Invocă și faptul că hotărârea Parlamentului României pentru încuviințarea stării de alertă este lipsită de fundament constituțional, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 672/2021. Pe cale de consecință, cum se poate prelungi o stare de alertă dacă hotărârea prin care, inițial, starea de alertă a fost încuviințată a fost declarată neconstituțională? Aceste argumente sunt coroborate cu cele expuse în cererea modificatoare privind legalitatea existenței stării de alertă pe teritoriul României. Adoptându-se această decizie prin raportare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
hotărârea Parlamentului României pentru încuviințarea stării de alertă este lipsită de fundament constituțional, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 672/2021. Pe cale de consecință, cum se poate prelungi o stare de alertă dacă hotărârea prin care, inițial, starea de alertă a fost încuviințată a fost declarată neconstituțională? Aceste argumente sunt coroborate cu cele expuse în cererea modificatoare privind legalitatea existenței stării de alertă pe teritoriul României. Adoptându-se această decizie prin raportare la Legea nr. 55/2020, Curtea Constituțională a arătat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de consecință, cum se poate prelungi o stare de alertă dacă hotărârea prin care, inițial, starea de alertă a fost încuviințată a fost declarată neconstituțională? Aceste argumente sunt coroborate cu cele expuse în cererea modificatoare privind legalitatea existenței stării de alertă pe teritoriul României. Adoptându-se această decizie prin raportare la Legea nr. 55/2020, Curtea Constituțională a arătat că nu se permite eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat și condițiile restrângerii unor drepturi și libertăți. ... III. Scopul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
juridice“. În consecință, dreptul comunitar și considerentele pentru care a fost adoptat certificatul COVID-19 au prioritate, iar autoritățile române nu ar trebui să se abată de la considerentele regulamentului atunci când adoptă măsuri prin hotărârile de prelungire a stării de alertă. ... IV. Admisibilitatea cererii și suspendarea hotărârii Guvernului Supune atenției instanței de judecată Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, prin care Curtea Constituțională a decis: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de X în Dosarul nr. 664/33/2020 al Curții de Apel
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din Legea nr. 55/2020, potrivit căreia dispozițiile acestei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie în ceea ce privește soluționarea acțiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau se încetează starea de alertă, precum și a ordinelor și a instrucțiunilor prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, sunt neconstituționale. Prin această decizie Curtea Constituțională a declarat ca fiind contrare Constituției României dispozițiile din Legea nr. 55/2020 prin care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în ceea ce privește soluționarea acțiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau se încetează starea de alertă, precum și a ordinelor și a instrucțiunilor prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, sunt neconstituționale. Prin această decizie Curtea Constituțională a declarat ca fiind contrare Constituției României dispozițiile din Legea nr. 55/2020 prin care legiuitorul român a decis să aplice reglementările de drept comun incidente în materie în ceea ce privește soluționarea acțiunilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din Legea nr. 55/2020 prin care legiuitorul român a decis să aplice reglementările de drept comun incidente în materie în ceea ce privește soluționarea acțiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau se încetează starea de alertă. Face trimitere la paragrafele 46, 55, 56 ale acestei decizii. Precizează că, în lipsa unor asemenea proceduri, se impunea aplicarea dreptului comunitar, mai exact a Recomandării nr. 8 din 1989, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care garantează
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
art. 5 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 se poate constata că proiectele de acte normative pot fi inițiate numai de autoritatea competentă potrivit legii să le inițieze. Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020: „Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne. “ Având în vedere că, conform preambulului H.G.-ului, inițiatorul este Comitetul Național pentru Situații de Urgență și nu Ministrul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]