2,157 matches
-
doar de populația sa eterogenă sau de scindarea sa politică și administrativă. Patriarhalitatea cartierelor, risipite confortabil Între păduri și lacuri, enclave pastorale, cărora bunăstarea le conferă aspectul de soliditate impunătoare și Înlesnirile civilizației. În contrast, pulsația boemă din centrul orașului alert. Pe berlinezi i-am Îndrăgit, Însă, global, În seara când i-am urmărit la un spectacol de circ. Deveneau, instantaneu, parteneri ideali de replică și pantomimă. Minunata seară Roncali cucerea și pe cel mai sceptic spectator. Îmi repetaseră de-atâtea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nou creată prin negocierile făcute cu guvernul; prin personalitatea sa și modul său concis și ferm de prezentare a situației, oamenii căpătau încredere și porneau la realizarea pacificării generale. Cum lucrurile nu puteau să se desfășoare într-un ritm prea alert, s-au prelungit până după alegerile din 1946. într-un periplu continuu, Nicolae Petrașcu a trecut pe rând la toate regionalele: Brașov, Arad, Sibiul său de suflet, București, Constanța, Iași, Suceava, etc. în această perioadă de luptă continuă, semnalăm totuși
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
circulație de la un volum la altul conferă scrierilor o unitate despre care, pe de o parte, ar fi greu să nu se vorbească, dar care, pe de altă parte, dă impresia de sărăcie imaginativă. Vacanța mea la București, roman scris alert, dezinvolt, narează avatarurile unui proaspăt absolvent de liceu în efortul de a se integra într-un colectiv de muncă. Birocrația, conformismul, carierismul unor funcționari rutinați provoacă revolta (e drept, doar verbală) a eroului, care ar fi intrat într-un conflict
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
romanele se constituie ca un fel de jurnal unde persoanele și ființele dragi (mama, sora Toia și nelipsitul său prieten credincios - cockerul Tom) se integrează firesc în narațiune, devenind ele însele personaje. Duioșia, umorul, ironia (niciodată împinsă spre sarcasm), dialogul alert sunt doar câteva dintre caracteristicile prozelor lui D. SCRIERI: Caii de la Voroneț, București, 1974; Ultima aventură a lui Nat Pinkerton, București, 1975; Insula nevăzută, București, 1976; Intrarea actorilor, București, 1977; Zeița de oricalc și Sferele verzi, București, 1977; Celula de
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
1999), roman rezultat din aceeași experiență a detenției comuniste, îmbină memorialul cu unele episoade ficționale. Sunt prezentate ca într-un film diferitele categorii de încarcerați politici, de la membrii partidelor istorice la legionari, fiecare cu opțiunile și argumentele sale. Textul e alert, dens și semnificativ prin chipuri și situații, de un real dramatism. SCRIERI: Cercelul domniței, București, 1970; Povestea unui steag tricolor, București, 1981; Acea noapte sfântă... Închis sub comuniști pentru Transilvania, București, 1996; Celula cu suflete, București, 1999. Repere bibliografice: Marian
DIACONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286756_a_288085]
-
literaturii polițiste de bună ținută și reconstituirea trecutului personajelor printr-o ingenioasă utilizare scenică a analepsei, preluată din lumea filmului. Astfel, conturarea personajelor depășește, cel puțin la nivelul spectacolului, clișeele epocii, introducând o nuanțare a viziunii maniheiste a momentului. Ritmul alert, marcat prin suspans, buna folosire a experienței directe pe care i-o oferea autorului stagiul său pe șantier și în uzină, inventivitatea în organizarea caracterelor și a elementelor unei intrigi nu atât complexe, cât uneori complicate prin fragmentare sau, mai
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
mânuitor al clișeelor de succes. Volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră (1970), introducând figura superdetectivului Teo Celan, secondat (după modelul romanelor lui Isaac Asimov) de un robot, include o paletă ingenioasă de opțiuni narative, bine realizate sub aspectul unui stil alert, condimentat cu subtile tușe de umor. După 1970, elaborează și câteva scenarii de film: Regăsire (1976, în colaborare cu Anca Arion și Gheorghe Robu) și Avaria (1980). O serie de piese într-un act și texte pentru spectacole de televiziune
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
componentele unui joc magic, cu volute de livresc (Focul e dincoace). Plăcerea de a povesti, sub un, mereu repetat, „îndemn la vorbă lungă”, se răsfață îndeosebi în romanele lui istorice. Înțesate de tot felul de întâmplări, ele au o desfășurare alertă, pe alocuri captivantă, mizând pe neprevăzutul suitei de aventuri, ca și pe un limbaj cu sugestii de vechime (Cetatea, 1972, Vremea lupilor, 1980, Lăpușneanu și Patrupăcate, 1984). Evocările, cu un aer de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
care-și distruge opera scrisă pentru a fi cunoscută de un singur cititor; naratoarea însăși, cu inteligența ei mereu vie și refuzul ironic al oricărui patetism. D. are darul conturării unui personaj dintr-un gest și o replică, o scriitură alertă și o știință a construcției care ar fi trebuit să-i asigure în fața criticii literare un loc mai însemnat. SCRIERI: Iliada, din nou, București, 1969; Amnios, București, 1977; Mater priensis, București, 1987; Profil pierdut, București, 1987; De ce dracu’ plângi?, București
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
scurtmetraj pentru Studioul Armatei, și un lungmetraj, destul de izbutit, în colaborare cu Elefterie Voiculescu (Fata morgana, 1981). Atunci când uită să fie obedient față de comandamentele ideologice, G. dovedește că are talent, pe care știe să-l pună la lucru în romane alerte, de divertisment, Profesorul de dans fiind, între acestea, cel mai reușit. SCRIERI: Candidat la însurătoare, București, 1958; Noaptea albă, București, 1958; Născut a doua oară, București, 1960; Santinela din schimbul doi, București, 1962; Însemnările unui adolescent, București, 1967; Enigma de la
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
de o cu totul altă factură, Vasile Caia. În povestirile din 1984, „un debut remarcabil” (Valeriu Cristea), și în cele care i-au urmat, Povestiri cu oameni și sălbăticiuni (1991), G. propune formula unei proze fantastice și parabolice necomplicate, scrisă alert, cu dezinvoltură, într-un stil colocvial, apropiat uneori de atmosfera basmului cult sau popular. Narațiunile sunt construite, în general, pe tehnica mozaicului, a asamblării de fragmente eteroclite, ceea ce conduce la un joc și la o metamorfoză continue ale „lumilor” ficționale
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
de aceste forme degradate. Teatru. Comedii la microfon (2001) reia trei piese mai vechi, difuzate între timp radiofonic. Adunând în placheta Acvariul cu rechini (1992) fantezii și mirări genuine, ironice și autoironice, poetul G. își dramatizează cu vădită plăcere rimele alerte, așa cum în piesele sale frenezia logoreică a personajelor îi trădează temperamentul de poet care, cu ușurință și luciditate ludică, gesticulează retoric în mijlocul jocului de cuvinte. Mici evenimente ale cotidianului, dar și întâmplări onirice, impresii de călătorie (geografie sentimentală), reverii și
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
lirici. Cu Poeme scrise pe un geamantan (1995) se definește mai pronunțat un stil: „O atmosferă ireală - / De bal, / Un carnaval / Senzațional! / Al măștilor, / Cuvintelor - / Și-un claun adus / Cu mari eforturi din Apus. Cuvinte fără dop - / Limbajul pop.” Prozodia alertă, adecvată, care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental și ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
deci, pînă acum, cincisprezece. Este cea mai cunsocută romncieră franceză, cea mai citită, Cărțile ei se scriu pentru a celebra un deznodământ care rămâne Înscris În piatră imortalizând câte un moment care frânge, definitiv uneori, traseul unei vieți. Propozițiile scurte, alerte, Încadrate de aforisme edificatoare sau glosate de cugetări revelatoare bine plasate, Înlănțuite cu un desăvârșit simț diegetic, constituie o armată disciplinată care Înaintează spre inamic și care, În clipa ridicării săbiilor, Își trage răsuflarea, privește obiectivul, pentru a-și Închide
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de propus publicului amator de literatură? O parte a răspunsului se regăsește În exigențele cărora trebuie să se conformeze o carte premiabilă. O alta s-ar putea formula astfel: pentru că astăzi scriitorii cei mai traduși trebuie să fie agreabili, simpatici, alerți, ca niște regizori de sitcom (vezi Amélie Nothomb sau Daniel Pennac), unii scriitori francezi propun ficțiuni inventive, săltărețe, folosindu-se din plin de tehnicile narative recent vulgarizate. Nu e, Însă, suficient. Mai există ceva, de negăsit aiurea, deși poartă un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
persiflării de narator. Capacitatea de a fixa o psihologie și de a reface discursul interior al personajului, care conține comentarii mute ale întâmplărilor vizibile, umorul inteligent și proaspăt, alimentat cu observații și calificative proprii registrului comic, produc o narațiune modernă, alertă, cu fraze scurte și adecvate, care mențin textul viu. Meditația asupra forței (oarbe, nocive) a iubirii este continuată în romanul Buruieni de dragoste (1936), o prelucrare a unui episod autobiografic notoriu în epocă - o relație, eșuată în scandal public, cu
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
îi alină zilele din urmă și îl convinge încă o dată că a ales calea potrivită. Mulți comentatori au subliniat calitățile scenice ale teatrului lui H., capacitatea de a dinamiza banalul cotidian structurându-l în jurul unor nuclee dramatice, cozeria inteligentă, dialogurile alerte și spirituale, presărate cu jocuri de cuvinte, umorul, comicul unor situații, ingeniozitatea de a inventa întâmplări spectaculoase, atmosfera destinsă, încărcată de ilaritate, care se țese din mai toate elementele. La lectură apar și aspecte mai de substanță, ca afirmarea implicită
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
ca variantă a limbii române, I. încercând, cu apel la un limbaj comun, să explice rațiunile abaterilor de la normă (origini, mobiluri, scopuri). Italia posibilă (1977), culegere de note de călătorie, relatează în scurte texte portretistice și mici narațiuni sau dialoguri alerte impresiile profesorului aflat într-un prelungit sejur torinez. În comparație cu dialogurile vii din aceste pagini, povestirile din volumul Întrebări în asfințit (1983) sunt infuzate de o ironie ascunsă (poate voluntar) în cutele limbajului greoi, impregnat de poncifele politice ale anilor ’80
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în stăpânirea meșteșugului de prozator, un spor cert de autenticitate, o modulare
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
reîntineresc și nu se revitalizează spiritual. Cele câteva încercări dramatice ale lui C. (Cireșică și visele, cea mai semnificativă) nu au vigoarea necesară confruntării cu publicul. O anume înzestrare dramaturgică persistă totuși în mai toate prozele sale, unde limbajul e alert, dialogul abundă, iar spiritul colocvial e dominant. Caracteristici stilistice permanente sunt umorul, satira, șarja, ambiguitatea expresiei. C. a tradus din lirica slovacă (în colaborare) și e prezent în numeroase volume colective și antologii publicate în țară și în străinătate. SCRIERI
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
tip uman excepțional, pe care îl pune în situații considerate reprezentative pentru o anumită epocă. Indiferent cum se numește acesta, Alexandru Severin, Crișan, Ion Mușat, drumul său e unul singur - în slujba clasei muncitoare. Romantismul sincer și naiv și scriitura alertă salvează aceste texte mediocre de la ridicol. C. reprezintă însă cazul acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu de succes, Cireșarii, cu suita de narațiuni
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
o credea susținută de câteva aspecte. Ideile de mai jos sunt iluziile sale pedagogice. 1. Mașina este un schimb constant între program și student. Spre deosebire de prelegeri, cărți și ajutoarele audiovizuale obișnuite, mașina induce o activitate susținută. Studentul este întotdeauna în alertă și ocupat. 2. Ca un bun tutor, mașina insistă ca un punct dat să fie bine înțeles, pas cu pas, înainte ca studentul să meargă mai departe. Prelegerile, cărțile și echivalentele lor mecanizate, pe de o parte, continuă fără a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
spații publice naționale. În România spațiul public dă expresie mentalităților și comportamentelor românilor. Datorită spațiului public organizarea raporturilor dintre oameni sau dintre grupurile sociale a cunoscut forma națională în societatea modernă. Spațiul public național s-a format într-un ritm alert, după 1859 și s-a extins după 1918. Se uită adesea procesele ce au avut loc după Unirea din 1859 însoțite de evenimente, unele destul de complicate, care afectau puternic unitatea națională și noul stat național. Să amintim de româno-scepticii din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
caval (1880), orientări și motive diverse, curente în epocă. Același mixtum compositum și în romanele cu intrigă foiletonistică: Viața lui Onufriu, Ai carte, ai parte (1878), Babeta (1883), Bei, Vodă, Domn ș.a. Lucrările dramatice, foarte numeroase, apărute într-un ritm alert, fuseseră contractate, prin intermediul Societății pentru fond de teatru român, cu Editura Ciurcu din Brașov și reprezintă, poate, segmentul cel mai util al activității lui A. Țesând pe subiecte locale ori prelucrând texte străine (Zăpăciții, după Aug. von Kotzebue, Casierul, după
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
la care se vor raporta și I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Eugen Barbu ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]