2,594 matches
-
din strada Academiei - actualmente Liedertafel - joacă o trupă franceză de comedii. Se joacă L’ Etincelle și Une demoiselle en loterie. Claymoor scrie: „Les loges sont bien garnies. Quelques figures connues: Madame Elise Millo qui, malheureusement, va bientôt nous quitter; Madame Alexandrine Floresco, en capote duchesse, Madame Candiano, toujours gracieuse, M-me Charles Pherekyde, en bleu Minerve, coifée d’un chapeu empire à plumes blanches. M-me Pilat en merveileuse etc. Dans les fauteuils, la jeunesse dorée, la haute gomme, tout le high-life masculin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mărășești, Carol și Mihai au ieșit în fața bisericii, unde s-a oficiat parastasul pentru pomenirea eroilor primului război mondial de către episcopul Ciopron. Au rostit cuvântări episcopul N. Colan, ministrul Cultelor și Artelor, și gen. Gh. Argeșeanu, ministrul Apărării Naționale. Doamna Alexandrina Cantacuzino, președinta Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe și a Comitetului care a ridicat Mausoleul, le-a oferit lui Carol și lui Mihai câte o medalie comemorativă. Evenimentul a fost relatat și de presa străină. Joi, 6 octombrie. Carol și Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
XI-a, iar în nr.1718/1994 „Comunicatul Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române cu privire la limba română, sub titlul „Istoria nu poate fi ignorată, recapitulare din revista Academica.” Sunt prezenți în Plai Românesc: Mihai Cimpoi, Gr. Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu Arcadie Opaiț. * Plai Românesc, publicație
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și reviste, profesionale etc... Tipografia Mitropolitul Silvestru, Piața Unirii nr.3, Cernăuți. * Glasul Bucovinei, Cernăuți - București Glasul Bucovinei, revistă trimestrială de istorie și cultură, apărută la Cernăuți-București. Fundația Culturală Română, Aleea Alecsandri nr.38 București - România, redacția - Cernăuți, redactor șef Alexandrina Cernov, str.Kamarova nr.30, apart.38 Cernăuți, cod 274013 Ucraina. Din redacție mai fac parte: prof. dr. Alexandrina Cernov, Ștefan Hoștiug, Ilie Luceac, Vasile Tărâțeanu redactor șef - adjunct. Colegiul de redacție format din: prof. dr. Petru Ciobanu (Brașov), prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trimestrială de istorie și cultură, apărută la Cernăuți-București. Fundația Culturală Română, Aleea Alecsandri nr.38 București - România, redacția - Cernăuți, redactor șef Alexandrina Cernov, str.Kamarova nr.30, apart.38 Cernăuți, cod 274013 Ucraina. Din redacție mai fac parte: prof. dr. Alexandrina Cernov, Ștefan Hoștiug, Ilie Luceac, Vasile Tărâțeanu redactor șef - adjunct. Colegiul de redacție format din: prof. dr. Petru Ciobanu (Brașov), prof. dr. Mihai Iordache (Suceava), prof, dr. Ștefan Munteanu (Timișoara), prof. dr. Ion PopescuSireteanu (Iași), Z. Ornea (București), acad. Vladimir
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brașov), prof. dr. Mihai Iordache (Suceava), prof, dr. Ștefan Munteanu (Timișoara), prof. dr. Ion PopescuSireteanu (Iași), Z. Ornea (București), acad. Vladimir Trebiș (București)prof. dr. D. Vatamaniuc (București). În Glasul Bucovinei nr.1/1994, în cuvântul „La început de drum”, Alexandrina Cernov ne dezvăluie gândurile redacției: „Ne preocupă istoria Bucovinei, perspectiva ei. Stăpâniți de sentimentul haosului total ce domnește în noi și în afara noastră, de procesul anevoios de redresare economică, care este mai mult o dorință de a-l considera proces
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un secol iar românii bucovineni au rezistat atât perioadei „Homo sovieticus”, cât și astăzi, când naționaliștii ucraineni exacerbează exclusivitatea intereselor ucrainene... Când conștiința apartenenței naționale a românilor bucovineni continuă să fie pusă încă la grea încercare, revista de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fiind destinate să ducă lumină în întunericul neștiinței în care se zbate încă majoritatea țăranilor noștri. Revista cuprindea „Partea literară” - cu poezie (Ardealul de Lucreția Clocotici, Rugăciune și Fulgii de Natalia Cojocaru), proză (Trecutul istoric în opera lui Eminescu, de Alexandrina Cuciureanu, Legenda Mărțișorului, de Olga Jucan, Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la 50 lei obiectele fiind trecute în inventar". Un Proces-verbal întocmit azi, 17.IV.1959 prezintă o exemplară scoatere din uz a inventarului: "Subsemnații: Tocitu Paraschiv, revizor contabil la Uniunea Scriitorilor, Siclody Ștefan, secretar tehnic, Chirilă Adriana, dactilografă, și Oană Alexandrina, personal (sic!) de serviciu ultimii trei salariați la Filială -, am procedat la distrugerea obiectelor de inventar scoase din serviciu pe baza procesului-verbal nr. 5931 din 31.XII.1958 întocmit de Uniunea Scriitorilor, astfel: Nr. de inventar 2251 una bancă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
regizor de film, Gheorghe Dinu, ziarist, Zaharia Stancu, ziarist și scriitor, Diana Vuiaș. Soluția oferită de Ana Pauker anticomuniștilor: Sinucideți-vă, că altă ieșire nu aveți. Vasile Luca, comandantul Securității, cerea ciracilor: Să dispară cuvîntul milă din vocabularul vostru! Despre Alexandrina Sidorovici, acuzatorul public, aflăm, tot de la Pan Vizirescu: "Eu nu am știut cine este; după nume, o socoteam că este rudă cu Teofil Sidorovici, care a fost comandantul străjii țării și într-un moment a fost și ministrul propagandei, bucovinean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Am început a ceti extrem de dramatica și interesanta "carte galbenă" a ministerului de externe francez. Ministrul bulgar Kioseivanov a prevăzut cu mult înainte alianța germano-rusă și împărțirea Poloniei. "Vulgata" sau "italica", veche traducere a Bibliei în latinește după "septanta" sau "Alexandrina" revăzută, împreună cu un Evreu, de către fericitul Ieronim. "Septanta" sau "Alexandrina", traducerea făcută în limba elină în insula Pharos de șaptezeci-și-doi de Evrei, din ordinul lui Ptolomeu Philadelphul la 283 înainte de Hristos. (Se zice traducerei sau "versiunea celor 70" sau "versiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a ministerului de externe francez. Ministrul bulgar Kioseivanov a prevăzut cu mult înainte alianța germano-rusă și împărțirea Poloniei. "Vulgata" sau "italica", veche traducere a Bibliei în latinește după "septanta" sau "Alexandrina" revăzută, împreună cu un Evreu, de către fericitul Ieronim. "Septanta" sau "Alexandrina", traducerea făcută în limba elină în insula Pharos de șaptezeci-și-doi de Evrei, din ordinul lui Ptolomeu Philadelphul la 283 înainte de Hristos. (Se zice traducerei sau "versiunea celor 70" sau "versiunea alexandrină"). Sfântul Ieronim, născut la Stridona (Dalmația) cătră 331 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
revăzută, împreună cu un Evreu, de către fericitul Ieronim. "Septanta" sau "Alexandrina", traducerea făcută în limba elină în insula Pharos de șaptezeci-și-doi de Evrei, din ordinul lui Ptolomeu Philadelphul la 283 înainte de Hristos. (Se zice traducerei sau "versiunea celor 70" sau "versiunea alexandrină"). Sfântul Ieronim, născut la Stridona (Dalmația) cătră 331 și mort la Betleem în 420,a tradus Biblia în limba latină. Și textul se cheamă "Vulgata". Am un băiat pe care l-am dat la școala urmală. Am văzut la O.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu numele terminat in ”escu Nicolae Ceaușescu s-a născut în ziua de 26 ianuarie 1918 în satul Tătărăi, din comuna Scornicești, judetul Olt. Provenea dintr-o familie de țărani, cu 11 copii. Tatăl său, se numea Andruță și mama Alexandrina. Nu vreau să fac nicio speculație referitor la intelectul lui Nicolae Ceaușescu, la notele proaste obținute în cele patru clase primare, efectuate la Scornicești. Vreau numai să arăt, cum a putut un fiu de țăran, plecat la vârsta de 1
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
făcut nici unui om proces că a tăiat în pădure și deși avea atâția ani, n-a înjurat nici de mamă. Dar în ziua de 11 august 1970, într-o poiană în Râșca a fost trăsnit el și cu nora sa Alexandrina care era o gospodină de mare vrednicie. Și la urmă a născut în 1900 pe Iosif, care trăiește și azi. Îi foarte deștept, dar mai smucit 14. Eu am fost cel dintâi copil născut la părinți. Eu i-am legănat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
scriu despre Nae Jindiceanu am 87 ani și 6 luni. Și în toată viața mea bună sau rea, eu n-am întâlnit un om cu suflet nobil ca Nae Jindiceanu. Pe tatăl său îl chema Ion, iar pe mama sa Alexandrina, pe care am cunoscut-o la Paștile din 1937, când Nae Jindiceanu a venit la Bogata cu mașina sa, cu Anica soția lui și cu mama sa Alexandrina. El a mai avut o soră Victorica, dar care n-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Nae Jindiceanu. Pe tatăl său îl chema Ion, iar pe mama sa Alexandrina, pe care am cunoscut-o la Paștile din 1937, când Nae Jindiceanu a venit la Bogata cu mașina sa, cu Anica soția lui și cu mama sa Alexandrina. El a mai avut o soră Victorica, dar care n-a vorbit cu el 6 ani. Și la moartea sa a venit și l-a bocit. Și a mai avut 3 frați cu care nu s-a putut înțelege și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și alte cărți, cel puțin de talia acestei Istorii ori a Martirajului... ! Prezenta Istorie, apărută în minunate condiții grafice, vede lumina tiparului prin grija deosebită a reputatei Case Editoriale Demiurg din Iași, condusă cu profesionalism și devoțiune exemplară de Doamna Alexandrina Ioniță. Și, în finalul acestor rânduri introductive, ce altceva am putea consemna decât cele mai sincere felicitări destinate Cititorului, mulțumindu-i pentru alegerea făcută, din momentul în care a optat pentru această inegalabilă Istorie a Hușilor, menită, incontestabil, să constituie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
modelul multor profesori din generația mea, a binevoit să încurajeze încă o dată munca unui istoric hușean și să aprecieze rezultatele ei într-un mod foarte stimulator. Mulțumirile speciale ale autorului se adrezează directorului Casei Editoriale Demiurg și prietenei noastre, dr. Alexandrina Ioniță, pentru sugestiile pertinente, fără de care cercetarea istorică de față nu ar fi atins stadiul actual. Devotamentul ei față de actul de editare, răbdarea și competența ei profesională mi-au fost alături în ultima vreme și mi-au spulberat numeroase îndoieli
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
p. 59. ) Czernin și von dem Bussche au devenit miniștri de afaceri străine în țările lor. Doi vrăjmași îndârjiți prin eșecul ce au avut în misiunea lor la noi, pe primul îl credeam, mai ales, vindicativ și pornit. arestarea doamnei alexandrina cantacuzino În dimineața de 22 decembrie mă pomenii cu Hartenstein, șeful poliției, însoțit de doi agenți civili. Înalt, gras și roșu, într-o uniformă care-l strângea la gât. Îl băgai în sala de biliard și amândoi stând în picioare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
curte; untul, asemenea. Citind toate aceste amănunte din scrisoarea lui Gheorghiu, ni se părea că asistăm la profanarea unei ființe iubite, dar ne mulțumeam să nu distrugă biblioteca, căci prin vecini se purtaseră și mai sălbatic și devastaseră sistematic: la Alexandrina, o țărancă vecină, au prăpădit tot; la Mihai Vlădescu, vinul curgea din gârliciul pivniței; la Leurdeni n-a mai rămas nimic, ca și la Furduești-Rătești. Țăranii au luat ce nu voiseră germanii, care îi îndemnau spunându-le că stăpânii nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
istoveau puterile și mi se umpleau orele disponibile. La mama, spre seară, veneau prietenii cei mai intimi rămași la București, ne spuneam știrile aflate și păsurile. Una din singurele persoane la care m-am dus a fost doamna Ion Ghica, [Alexandrina Ghica]. Biata femeie, de 80 de ani trecuți, venise în grabă de la Ghergani când era să-l ocupe germanii și trăsese la nepoata crescută de dânsa, Natalia Balș. Acolo a stat până la moarte, cu durerea de a ști scumpul ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Constantin căs. cu Elena Iorgulescu Constantin, Florica, Ion Ion Brătianu Pepina căs. cu C. Miculescu Victoria căs. cu Căpitan Buzoianu Maria Comșa Viorica Gerero Nicolae Păianu casătorit cu Maria Giurgea Elena căs. cu Păianu † Toma magistrat căs. cu Maria Solacolu Alexandrina Pleșoianu † Sultana soția paharn. Costache Tigveanu † Marele clucer Constantin deputat în Obșteasca Adunare, ispravnic de Argeș, căs. cu Ana Tigveanu; mort în 1844 † Teodor maior, de două ori prefect 1844-1865, de două ori deputat, căs. de două ori - cu Lința
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu Safta, fiica clucerului Balotă 1-a căs. 2-a căs. † Eftimie, pitarul din Brătieni † Florica † IonSabina căs. cu dr. † C. Cantacuzino Constantin căs. cu D-ra Alexandrina Costinescu căs. 1-a oară cu Maria Moruzi căs. a 2-a oară cu Eliza Știrbey Gheorge căsătorit cu Elena Sturza Maria, Ion, Ioana Ion, Constantin, Dan logofătului Oprea Șuiceanu din Rativoești † Grigore † Polcovnicul Toma exilat cu prilejul conspirației în contra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]