5,091 matches
-
în conformitate cu secțiunea 2.04 a Acordului de proiect; - entitatea Proiectului semnifică AND sau orice succesor al acesteia; - Legea fondului special al drumurilor semnifică o lege a fondului drumurilor bazată pe proiectul unei astfel de legi, acceptată de către Bancă, care, inter alia, asigură că veniturile de la utilizatorii de drumuri șunt destinate acoperirii costurilor de întreținere, reabilitare și dezvoltare a sectorului drumuri; - Programul de investiții în sectorul drumuri semnifică programul AND de investiții în sectorul drumuri pentru perioada 1995-2001, prezentat în anexa nr.
ACORD DE ÎMPRUMUT din 20 noiembrie 1996 (Proiectul privind restructurarea Administra��iei Naţionale a Drumurilor şi reabilitarea drumurilor) între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146175_a_147504]
-
toate condițiile precedente intrării lui în efectivitate sau dreptului Împrumutatului de a face trageri în cadrul acestuia, exceptînd doar intrarea în efectivitate a Acordului de împrumut, au fost îndeplinite; ... d) Legea fondului special al drumurilor a intrat în vigoare conținând, inter alia, o prevedere care reglementează nivelul taxei pe carburanți; ... e) toate avizele privind protecția mediului pentru prima licitație de lucrări civile în legătură cu Proiectul au fost obținute; ... f) Ministerul Transporturilor al Împrumutatului a aprobat programul AND de comercializare și privatizare a activității de
ACORD DE ÎMPRUMUT din 20 noiembrie 1996 (Proiectul privind restructurarea Administra��iei Naţionale a Drumurilor şi reabilitarea drumurilor) între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146175_a_147504]
-
9 de mai sus vor fi utilizate de către Bancă așa cum s-a prevăzut în secțiunea 3.07 d) (îi) din Termenii și condițiile standard. Anexă 4 TERMENII ȘI CONDIȚIILE ACORDULUI SUBSIDIAR DE ÎMPRUMUT Acordul subsidiar de împrumut va include, inter alia, următorii termeni și condiții: 1. Identificarea părților din proiect care vor fi finanțate în cadrul Acordului subsidiar de împrumut. 2. Suma împrumutului care va fi acordat în cadrul Acordului subsidiar de împrumut: 85.900.000 dolari S.U.A. (împrumutul subsidiar). 3. Împrumutul subsidiar
ACORD DE ÎMPRUMUT din 20 noiembrie 1996 (Proiectul privind restructurarea Administra��iei Naţionale a Drumurilor şi reabilitarea drumurilor) între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146175_a_147504]
-
este încorporat. De exemplu: un motor de la poziția tarifara nr. 8407, pentru care regulă prevede că valoarea materialelor neoriginare care pot fi folosite nu trebuie să depășească 40% din prețul de uzina, este fabricat din eboșe de forță din oteluri aliate de la poziția tarifara nr. 7224. Dacă aceasta eboșa a fost obținută în țara respectivă prin forjarea unui lingou neoriginar, atunci piesă forjata a dobândit caracterul de produs originar, în virtutea regulii din lista pentru produsele de la poziția tarifara nr. 7224. Această
PROTOCOL nr. 4 din 1 februarie 1993 la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146288_a_147617]
-
în virtutea acestei explorări și exploatări, și să reglementeze aspectele de mediu și de siguranță legate de o astfel de explorare, dezvoltare și redare a utilizării inițiale a terenului în aria să, precum și să participe la aceste explorări și exploatări, inter alia, prin participarea directă a guvernului său prin întreprinderi de stat. ... (4) Părțile contractante se angajează să faciliteze accesul la resursele energetice, inter alia, prin acordarea nediscriminatorie, pe bază de criterii care sunt făcute publice, de autorizații, licențe, concesionari și contracte
TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146576_a_147905]
-
a utilizării inițiale a terenului în aria să, precum și să participe la aceste explorări și exploatări, inter alia, prin participarea directă a guvernului său prin întreprinderi de stat. ... (4) Părțile contractante se angajează să faciliteze accesul la resursele energetice, inter alia, prin acordarea nediscriminatorie, pe bază de criterii care sunt făcute publice, de autorizații, licențe, concesionari și contracte de prospectare și explorare sau de exploatare și extragere a resurselor energetice. ... Articolul 19 Aspecte legate de mediu (1) Urmărind o dezvoltare durabilă
TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146576_a_147905]
-
contractante care nu este parte la AIE, un tratament preferențial aplicabil între părțile la acel AIE și care rezultă din calitatea lor de parte la acel AIE. (2) În sensul paragrafului (1), AIE înseamnă un acord care liberalizează substanțial, inter alia, comerțul și investițiile, asigurind absența sau eliminarea, în mod substanțial, a tuturor discriminărilor între părțile la acestă, prin eliminarea măsurilor discriminatorii existente și/sau interzicerea de măsuri noi sau mai discriminatorii, fie la intrarea în vigoare a acestui acord, fie
TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146576_a_147905]
-
sau de o declarație pe factura pot fi considerate că produse originare dintr-o Parte sau dintr-una din țările la care se face referire la articolele 3 și 4 și îndeplinesc celelalte condiții ale acestui protocol pot constă inter alia din următoarele: (a) dovadă directă a transformărilor realizate de către exportator sau furnizor pentru a obtine bunurile în cauză, conținute de exemplu în conturile sale sau în contabilitatea să internă. (b) documente care dovedesc caracterul originar al materialelor folosite, emise sau
PROTOCOL nr. 3 din 26 noiembrie 2001 la Acordul de comerţ liber între România şi Republica Lituania ratificat prin Legea 276/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147187_a_148516]
-
altă fabrică în Părți. Exemplu: Un motor de la poziția tarifara 8407, pentru care regulă prevede că valoarea materialelor neoriginare care pot fi folosite nu trebuie să depășească 40% din prețul de uzina este fabricat din eboșe de forja din oteluri aliate de la poziția tarifara 7224. Dacă aceasta eboșa a fost obținută într-o Parte prin forjarea unui lingou neoriginar, atunci piesă forjata a dobândit caracterul de produs originar, în virtutea regulii din lista pentru produsele de la poziția tarifara ex 7224. Această eboșa
PROTOCOL nr. 3 din 26 noiembrie 2001 la Acordul de comerţ liber între România şi Republica Lituania ratificat prin Legea 276/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147187_a_148516]
-
părți contractante în aria să, aceste programe pot fi supuse constringerilor în ceea ce privește participarea la ele. 10. Cu privire la art. 10 paragraful (4) Tratatul adițional va specifica condițiile pentru aplicarea tratamentului descris la art. 10 paragraful (3). Acele condiții vor include, inter alia, prevederi legate de vânzarea sau alt mod de înstrăinare a activelor statului (privatizarea) și la desființarea monopolurilor (demonopolizarea). 11. Cu privire la art. 10 paragraful (4) și la art. 29 paragraful (6) Părțile contractante pot ține seama de orice legătură între prevederile
PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI din 17 decembrie 1994 privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146577_a_147906]
-
Salwa, domiciliat în București, sos. Ștefan cel Mare nr. 25, bl. 28, sc. A, ap. 1, sectorul 2. 111. Al Aloul Azmi Abdel Qader, cetățean iordanian, născut la 19 octombrie 1968 în localitatea Nouba, Iordania, fiul lui Abdel Qader și Alia Salim, domiciliat în București, str. Mizil nr. 5, bl. G18, sc. 4, et. 2, ap. 35, sectorul 3. 112. Hessen Ihsan M. Said Mohammed, cetățean irakian, născut la 10 septembrie 1958 în localitatea Duhoc, Irak, fiul lui Mohammed Said și
HOTĂRÎRE Nr. 133 din 8 martie 1995 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112423_a_113752]
-
sprijin al aliatului (aliaților); interesele care stau la baza formării oricărei alianțe. Pentru Randall Schweller, alianța nu are în mod necesar un temei formal, ci are la bază, în mod fundamental, o sumă de interese ale statelor de a se alia, interese ce depind de poziția lor în sistemul internațional, de capacitățile lor militare relative, gravitatea amenințărilor la adresa lor sau chiar absența acestora, polaritatea sistemică etc. Pentru Stephen M. Walt, alianța reprezintă relația de cooperare în materie de securitate formală sau
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
parte, organizațiile de securitate colectivă nu specifică în mod clar și contribuția efectivă a fiecărei părți în cazul unei intervenții, așa cum este ea specificată în mod obligatoriu în cadrul alianțelor. Aceste aspecte ale alianței sunt subiectul negocierii între părțile care se aliază și, având în vedere faptul că acestea acționează în calitate de actori raționali ce urmăresc să-și maximizeze securitatea cu riscuri și costuri minime, ele sunt specificate în mod formal și cunoscute de către toți aliații. În plus, dacă organizațiile de securitate colectivă
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
avea deja în a apăra un alt stat, chiar și în absența respectivului tratat de alianță; pe de altă parte, există modelul procurării de ajutor, care presupune că necesitatea de a atrage ajutorul unui alt stat determină statele să se alieze și să-și promită ajutorul celorlalți aliați ai lor, pe care, în absența respectivului tratat de asociere, nu ar avea nici un interes să-i apere. În schimb, pentru Walt, patternurile de alianță ale statelor urmează două mari modele: balansarea, care
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
cu realitatea unui stat revizionist care se ridică în sistem contestându-l, celelalte state au două posibilități: fie îl contracarează, balansându-l, fie i se alătură, aliniindu-se. În cazul în care statele aleg să l balanseze, ele se vor alia împotriva lui, astfel încât puterea lor relativă cumulată să echilibreze balanța de putere în sistem, dar până în momentul în care ultimul stat care intră în alianță aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
teorie ia în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare nu și pe ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic , precum și pe ale celor care nu sunt direct amenințate, dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
confruntă cu o amenințare nu și pe ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic , precum și pe ale celor care nu sunt direct amenințate, dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste state să se alieze cu dușmanul. În concluzie, Schweller susține că, în ultimă instanță, interesele sunt cele care determină comportamentul de alianță și alegerile pe care statele le fac din acest punct de vedere. Astfel că există o balanță a intereselor care funcționează la
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de-a treia direcții de studiu în teoria alianțelor este Glenn Snyder care, în lucrarea sa Alliance Politics (1997), construiește o teorie a alianțelor și a formării lor care are la bază, în ultimă instanță, tocmai interesele statelor care se aliază, alături de o serie de alți factori determinanți, precum puterile lor relative, gradul de compatibilitate al intereselor lor, probabilitatea ca unul dintre ele să fie atacat, existența unei amenințări comune etc. Spre deosebire de Schweller însă, Snyder este mai degrabă interesat de procesul
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
propriu-zis alianțe, ci simple angajamente ale unor state puternice de a apăra statele slabe, chiar și în absența unui tratat de alianță; b. alianțe bilaterale sunt în general alianțe între două state în care angajamentele sunt împărtășite de ambele state aliate; este cazul celor mai multor alianțe cunoscute; c. alianțe multilaterale sunt mai degrabă coaliții, la care participă un număr relativ mare de membri, fiecare asumându și angajamente față de toți ceilalți într-o anumită măsură. Putem vorbi în acest caz și
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
în acest caz și despre alianțe cu pact mutual, în care toți membrii au exact aceleași obligații față de toți ceilalți membri ai alianței. 4. Puterea relativă a statelor aliate se referă la tipul de puteri cu posibilitatea de a se alia; se identifică în acest caz două mari tipuri de alianțe: a. alianțe simetrice sunt cele care reunesc două sau mai multe state cu puteri relativ egale; acestea generează de obicei angajamente egale ca pondere și așteptări de sprijin militar și
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
dispariția amenințării comune; un exemplu este alianța SUA-Marea Britanie-URSS din timpul celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de alianțe se realizează între state care, în mod normal, nu s-ar alia, dar care aleg să se alieze pentru a combate o amenințare externă comună; scopul lor este extrem de precis și de punctual. 8. Momentul în care se constituie alianța din acest punct de vedere, distingem două mari tipuri de alianțe: a
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
alianța SUA-Marea Britanie-URSS din timpul celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de alianțe se realizează între state care, în mod normal, nu s-ar alia, dar care aleg să se alieze pentru a combate o amenințare externă comună; scopul lor este extrem de precis și de punctual. 8. Momentul în care se constituie alianța din acest punct de vedere, distingem două mari tipuri de alianțe: a. alianțe formate în timp de pace
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
război au devenit din ce în ce mai încordate, liniile militare de demarcație au devenit în cele din urmă granițe de facto ale țărilor. Țările Europei Occidentale au devenit în mare parte membre ale NATO, în timp ce multe dintre statele din Europa Răsăriteană s-au aliat în Pactul de la Varșovia, aceste două alianțe militaro politice fiind cele care au alimentat Războiul Rece. În Asia, ocupația militară a Japoniei a deschis calea democratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui de-al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atare, dezamăgiți de Iliescu, acești oameni pot - pur și simplu - să nu se mai prezinte la urne. Și, totuși, dacă Alianța Civică își exprimă în mod absurd neîncrederea în candidatul propriului său partid și dacă partidele din Convenția Democratică se aliază cu fostul tovarăș de luptă împotriva țării al lui Iliescu, e greu de prevăzut unde se va ajunge. A idealiza un compromis politic de neadmis mi se pare de aceea un nonsens. Chiar dacă trăim în plin Caragiale, nu trebuie să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]