2,447 matches
-
Înfățișare, relații interpersonale, siguranță, accesibilitatea pentru satisfacerea nevoilor socio culturale, Împlinire spirituală etc. Până la un punct ar corespunde definiției OMS pentru sănătate, adică acea stare de bine fizic, psihic și social. 2. nivelul de competență În rolurile sociale. 3. factori ambientali fizici și valorici. Alții definesc calitatea vieții ca produsul dintre ansamblul caracteristicelor individuale, condițiilor obiective de viață și satisfacția pe care individul o resimte față de ele. Calitatea vieții În general apare ca o problemă extrem de dificilă, mai ales astăzi când
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Corolarul acestor preocupări, cu extensie atât de largă În rândul cercetătorilor, avea să-l constituie teoria lui Hans Selye cunoscută sub numele de sindromul general de adaptare, definit ca o reacție stereotipă (mereu aceeași) din partea organismului uman la orice agresiune ambientală, fizică, chimică, biologică sau psihică. Din acest punct de vedere stressul ar putea fi definit ca orice situație care solicită mecanismul de adaptare a organismului, indiferent sub ce formă. Fără Îndoială că răspunsul la stress, adică comportamentul individului În condițiile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sărbători sau cu ocazia diverselor evenimente din viața individului sau colectivității, frumusețea portului popular cu specificul său legat de vârstă și moment existențial, ornamentele caselor, porților, casa cea mică, casa cea mare, tinda, pridvorul și ceardacul, sunt tot atâtea componente ambientale menite să Înfrumusețeze viața individului și comunității. Arată În același timp Înclinația În a practica frumosul În viață, În muncă, În artă. Practicând asemenea frumuseți, trăind În atmosfera unor asemenea realități, fizionomia omului nu se putea să nu fie influențată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca rezultat nu numai conturarea profilului omului frumos, dar creează și premiza necesară de a trăi mult, cu alte cuvinte de a prelungi viața, ceea ce În termeni științifici ar putea Însemna a respecta regulile unei igiene fizice (corporală, vestimentară, alimentară, ambientală etc.) și psihice (fără conflicte, stress, suprasolicitări psihointelectuale, obsesii, vicii, patimi etc.), iar În termeni biblici ar Însemna o viață În curățenie, virtute, echilibru, fără excese, conviețuire pașnică, toate În spiritul iubirii aproapelui. Până la urmă toate acestea n-ar Însemna
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală, ce ține de percepția și reacția propriului sistem nervos la stimulii ambientali (vezi stressul și alimentația). Simplificând lucrurile putem spune că fiecare individ va avea un tip particular de răspuns după cum aparține unuia din cele 4 tipuri temperamentale clasice; melancolic, flegmatic, coleric și sangvin. Facem precizarea că ne-am oprit la această
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care grevează astăzi starea de sănătate a populației și care se pot repercuta deosebit de negativ asupra copilului, mai ales la vârsta mică. Factorii de mediu și influența lor asupra stării de sănătate Avem aici În vedere o serie de factori ambientali din proximitatea copilului În creștere, care pot influența creșterea și dezvoltarea copilului, din care selectăm pe cei considerați astăzi ca fiind de mare importanță. 1. Mediul urban și industrializarea, au determinat În ultimele două secole o migrare masivă a populației
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
editare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DEFINIȚIA DISCIPLINEI ARHITECTURA PEISAJULUI Din cele mai vechi timpuri s-a impus tendința tipic umană de a dori să modeleze natura înconjurătoare, inițial din dorința de asigurarea resurselor de hrană iar apoi pentru a crea un peisaj ambiental cât mai deosebit în preajma locuințelor. Fiecare popor a moștenit de-a lungul veacurilor de civilizație un „bagaj” vast de informații referitoare la prețuirea elementelor naturale, a pământului, apelor, a vegetației tipice fiecărei zone. Tradiția îndelungată în crearea grădinilor a dat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: 1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ, ș.a.; 2. spații verzi aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; 3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
înconjurător. Mediul puternic facilitator este acela în care copilul are părinți iubitori și sensibili, care-i oferă experiențe bogate și stimulatoare. S-ar putea spune că majoritatea consecințelor favorabile vor apărea în cazul copiilor plini de viață crescuți în medii ambientale cu caracter puternic facilitator. Cele mai puține consecințe favorabile vor apărea în cazul copiilor vulnerabili, crescuți în medii ambientale nefavorabile. Totuși , Horowitz sugerează faptul că un copil “plin de viață” se poate dezvolta din plin și într-un mediu sărac
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și stimulatoare. S-ar putea spune că majoritatea consecințelor favorabile vor apărea în cazul copiilor plini de viață crescuți în medii ambientale cu caracter puternic facilitator. Cele mai puține consecințe favorabile vor apărea în cazul copiilor vulnerabili, crescuți în medii ambientale nefavorabile. Totuși , Horowitz sugerează faptul că un copil “plin de viață” se poate dezvolta din plin și într-un mediu sărac. În mod similar, și un copil “vulnerabil” se poate dezvolta tot atât de bine într-un mediu ambiental facilitator. Potrivit modelului
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
crescuți în medii ambientale nefavorabile. Totuși , Horowitz sugerează faptul că un copil “plin de viață” se poate dezvolta din plin și într-un mediu sărac. În mod similar, și un copil “vulnerabil” se poate dezvolta tot atât de bine într-un mediu ambiental facilitator. Potrivit modelului lui Horowitz, reprezentativ sub aspectul prognosticului negativ al dezvoltării este doar copilul vulnerabil dintr-un mediu sărac, cel care trăiește un dezavantaj dublu extrem. Modelul lui Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mediu sărac, cel care trăiește un dezavantaj dublu extrem. Modelul lui Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii dintre ei vin cu o serie de remarci precum: “Psihologii încep să-și dea seama că același mediu ambiental poate avea efecte diferite asupra dezvoltării, depinzând și de caracteristicile înnăscute ale copilului”. <footnote Ann Birch, (2000), Psihologia dezvoltării, Ed. Științifică și Tehnică, București, p. 15 16 footnote> Ultimul factor al dezvoltării, însă nu cel din urmă ca importanță, este
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Concluzii Societatea informațională bazată pe cunoaștere Înseamnă mai mult decât progresul tehnologiei și aplicațiilor informaticii și comunicațiilor, ea integrând și dimensiunile socială (cu impact asupra Îngrijirii sănătății, solidarității și protecției sociale, muncii și pieței muncii, educației și formarii continue etc.), ambientală (cu impact asupra utilizării resurselor și protecției mediului), culturală (cu impact asupra conservării și dezvoltării patrimoniului cultural național și internațional, promovării pluralismului cultural, necesitații protecției minorilor, dezvoltării industriei multimedia și producției. Dacă dintotdeauna lumea și-a făurit bogățiile din resursele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
al XVIII-lea, bavarezul Senefelder descoperă proprietățile unei pietre calcaroase care absoarbe cu ușurință materia grasă și apa, în timp ce acestea se respingeau reciproc; bazîndu-se pe acest fenomen, el pune la punct litografia. Decorarea cărții în timpul Imperiului și Restaurației aparține neoclasicismul ambiental, așa cum o arată edițiile frumoase ale lui Didot, ilustrate în stil davidian. Ilustrația romantică folosește posibilitățile aduse de noile tehnici și se inspiră din spiritul care animă literatura epocii; stilul trubadur și goticizant se manifestă devreme, încă din 1803, în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de adăugat, alături de „efectuarea de alte activități”, și „prezența și reacțiile altora la mesaje”, precum și ambianța fizică a micromediului. b) Operarea medierii nu este greu de înțeles: dacă în momentul întâlnirii cu un mesaj persuasiv te afli într-un context ambiental (temperatură și lumină confortabilă, curățenie și frumusețe decorativă) și/sau psihosocial (persoane prețuite) plăcut, aceasta va induce o bună dispoziție, care, la rândul ei, va conta în schimbarea sau nu de atitudine. „Vârsta” acționează de asemenea mediat, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a ființei umane. Cetatea este, din punct de vedere psihologic și moral, replica simbolică sublimată a spațiului uman al persoanei. Un alt fel de „trup” al acesteia. Cetatea s-a edificat În timp, neavând numai un caracter formal de structură ambientală, ci reprezentând și dimensiunea sufletească, spirituală și morală a omului. Cetatea este locul construit de el, În care omul se recunoaște pe sine și cu care se identifică. Spațiul și timpul În cetate sunt corespunzătoare imaginii spațiale pe care omul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este de fapt binomul cale‑scop. Altfel spus, subordonații vor fi motivați de comportamentul și stilul liderului în măsura în care acestea le influențează expectațiile și valențele. Teoria „cale‑scop” conține trei categorii de elemente: stilurile de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri de conducere: # - directiv (tinde să lase subordonatul să afle ce se așteaptă de la el); - suportiv (îi tratează pe subordonați ca egali); - participativ (se consultă cu subordonații, folosește ideile și sugestiile lor înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
percep că dispun de abilități mai înalte, cu atât acceptă mai puțin un stil directiv) și locul controlului (cei cu locul controlului intern vor fi mai satisfăcuți de stilul participativ, pe când cei cu locul controlului extern - de stilul directiv). Variabilele ambientale includ natura sarcinii, structura autorității formale, grupul de muncă, fiecare dintre ele putând stimula sau constrânge subordonații. De exemplu, subordonații vor fi satisfăcuți dacă sunt acceptați de colegi sau vor fi constrânși de normele grupului să producă la un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în acest domeniu există un ușor declin, din cauza concedierilor masive ale personalului managerial mijlociu și superior din organizații. Pentru a se stabili generalizări mai ferme cu privire la rolul diferiților factori de satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a se stabili generalizări mai ferme cu privire la rolul diferiților factori de satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii (statutele și rolurile angajaților, caracteristicile sarcinii și postului de muncă, relațiile cu colegii și superiorii, salarizarea, metodele de conducere
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri realiste - cei care o posedă având șanse mai mari de a fi satisfăcuți −, dar și a unei gândiri disfuncționale ce caracterizează gândirea depresivă, conform căreia cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îngrijorare etc. (Organ, Bateman, 1986, pp. 234-235). Cunoscând toate aceste lucruri, un manager ar putea anticipa într-o oarecare măsură reacțiile unei persoane caracterizate printr-o asemenea trăsătură la sisteme motivațional sau de conducere diferite sau la factori de stres ambientali, fără a-și pune prea multe întrebări referitoare la caracterul ei înnăscut sau dobândit. Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că cei înclinați spre satisfacție vor fi neapărat eficienți, iar cei predispuși spre insatisfacție vor fi ineficienți. Până în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupului dacă va simți că aparține acestuia, că este dorit, că aici poate experimenta fără a fi ridiculizat. Atunci relaționarea cu grupul va fi pozitivă, copilul își va menține un echilibru stabil cu sine însuși și cu mediul social și ambiental. În învățământul frontal, relația principală dintre educatoare și fiecare copil în parte este una asimetrică. Posibilitățile de informare ale copiilor asupra activității colegilor lor sunt mai mult verbale și se rezumă la răspunsurile copiilor și la aprecierile făcute de educatoare
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
oferirii unor servicii de calitate. O dispunere cât mai rațională a acestor instalații auxiliare și a dotărilor aferente va duce la o folosire eficientă a spațiului disponibil, cât și la o funcționare optimă a acestora. Spațiile, dotările, instalațiile și condițiile ambientale ale unui complex de fitness trebuie să stea permanent în atenția managerului, având în vedere că atingerea obiectivelor beneficiarilor acestor servicii depinde de calitatea și nivelul lor cât mai ridicat. Improvizațiile la instalațiile sportive, materialele ieftine și de proastă calitate
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea sa psihopatologică (referitoare la dezvoltare) și prin includerea în cadrul ei a antecedentelor primei copilării. În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]