2,199 matches
-
pe locul 14, chiar și după televizor. Dar această politică mică este ceea ce face farmecul civilizației. Civilizația occidentală respectă acest climat politic familial, care are regulile și normele lui. Scrierile dumneavoastră sunt, de multe ori, la limita dintre dramă și anecdotă. Cum veghează „scriitorul de la ziar“ ca drama să nu treacă în anecdotă? În spațiul pe care îl am la dispoziție, de aproape o filă și jumătate, e fatal ca proza, povestirea să aducă a anecdotă. Ia să facem socoteala ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ceea ce face farmecul civilizației. Civilizația occidentală respectă acest climat politic familial, care are regulile și normele lui. Scrierile dumneavoastră sunt, de multe ori, la limita dintre dramă și anecdotă. Cum veghează „scriitorul de la ziar“ ca drama să nu treacă în anecdotă? În spațiul pe care îl am la dispoziție, de aproape o filă și jumătate, e fatal ca proza, povestirea să aducă a anecdotă. Ia să facem socoteala ce este o povestire de o filă jumate: trebuie să aibă început, mijloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
la limita dintre dramă și anecdotă. Cum veghează „scriitorul de la ziar“ ca drama să nu treacă în anecdotă? În spațiul pe care îl am la dispoziție, de aproape o filă și jumătate, e fatal ca proza, povestirea să aducă a anecdotă. Ia să facem socoteala ce este o povestire de o filă jumate: trebuie să aibă început, mijloc și sfârșit. Apoi, trebuie să aibă un subiect și un înțeles. Unii oameni explică fermecător, convingător, alții explică plicticos. Eu iubesc anecdota și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
a anecdotă. Ia să facem socoteala ce este o povestire de o filă jumate: trebuie să aibă început, mijloc și sfârșit. Apoi, trebuie să aibă un subiect și un înțeles. Unii oameni explică fermecător, convingător, alții explică plicticos. Eu iubesc anecdota și nu trebuie să o disprețuim. Toată înțelepciunea lumii pleacă de la Esop, de la Antichitate... Toate bancurile astea pe care le auzim cu Bulă și cu evrei, de fapt, dacă săpați în arheologia anecdotei și a vorbei de spirit, ajungeți tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fermecător, convingător, alții explică plicticos. Eu iubesc anecdota și nu trebuie să o disprețuim. Toată înțelepciunea lumii pleacă de la Esop, de la Antichitate... Toate bancurile astea pe care le auzim cu Bulă și cu evrei, de fapt, dacă săpați în arheologia anecdotei și a vorbei de spirit, ajungeți tot la Sumer și la Egiptul antic. Sunt pilde care au devenit datorită trecerii timpului anecdote, la fel cum orice dramă trece în comedie din același motiv. Charlie Chaplin spunea despre comediile sale că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Toate bancurile astea pe care le auzim cu Bulă și cu evrei, de fapt, dacă săpați în arheologia anecdotei și a vorbei de spirit, ajungeți tot la Sumer și la Egiptul antic. Sunt pilde care au devenit datorită trecerii timpului anecdote, la fel cum orice dramă trece în comedie din același motiv. Charlie Chaplin spunea despre comediile sale că sunt drame peste care a trecut suficient de mult timp, încât să nu mai fie percepute ca atare. Cum repară soldatul gramofonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
bătând ușor în roșu... Căci eritemulului, adică-mpurpurării incontrolabile și bruște la față a cuiva, tot astfel, anume pudic, i se spune. — Cum, oare, se roșesc la față negrii, încercă Nora Aron să deturneze discuția-n derizoriu. Aflasem, parcă, dintr-o anecdotă: un banc pe care, din păcate, l-am uitat. — Eu, de asemenea, făcu Vasile Elisav, care oricărei anamneze îi prefera, în ocurență, amnezia. — Știți, dom profesor, zise Carmen Carpen, cum își recruta Caesar combatanții? Îi punea-n situații-limită... Vorba lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
afective, motivaționale etc. (când locutorul simte că, afectiv, interlocutorul nu se simte confortabil discutând pe un anumit subiect, acesta este schimbat, cu mai multă sau mai puțină subtilitate; când gradul de atenție pare să scadă, locutorul poate povesti o istorioară/anecdotă care să capteze atenția interlocutorului), redimensionarea/restructurarea actului comunicativ prin raportare la factori de ordin contextual (interlocutorul are mai puțin timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual (interlocutorul se raportează la feedback
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9.2.); discurs interactiv etc.; * structura întrebare răspuns feedback, a unor "strategii participative", respectiv unele "strategii de feedback din partea profesorului" (Pontefract & Hardman, 2005, p. 93, 97); * "perechi corelative" de tipul: "salut salut", "întrebare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Mihai Suțu, domnul Țării Românești, căci se opuse cu cerbicie la înlocuirea lui prin Mavroieni. Aceste împrejurări erau bine cunoscute de Afacerile Străine franceze, căci, într-o depeșă a lor, din 24 aprilie 1786, adresată lui Choiseul, găsim pasajul următor: „Anecdota despre dragomanul Mavroieni este destul de interesantă, dovedind că Curtea Rusiei se apucă să protejeze pe față pe domnii Moldovei și ai Țării Românești, ceea ce o va pune în stare să dispună de acele Principate și să-și atașeze familiile grecești
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
atmosfera creată de dialogul Clerides-Denktaș, amintind doar că ei fuseseră colegi buni la aceeași facultate de la Oxford, că, aproximativ o oră, înainte de trecerea la abordarea cu argumentele specifice celor două etnii a "problemei cipriote", au făcut aproape un concurs de anecdote, ceea ce a transformat prima parte a dejunului în momente de amuzament bazat pe "umorul englezesc". Când s-a trecut la cafea, am avut impresia că cei doi buni colegi se transformaseră în câteva minute în cei mai redutabili adversari, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
noapte de admiratori ăunii dintre ei adoptați sui-generis în alaiul care însoțește... I casti divi), printre câteva fete asiatice care fac yoga, Viorica... pregătește borcane cu peltea de fructe. Per offrire. E doar un alt episod din volumul plin cu anecdote al lui Walter Ricci. Cumva, fiind vorba de Viorica, pare absolut verosimil. Râde, firește. — Acolo, umiditatea e atroce. Vara te simți ca într-o căldare. Apoi, pe la unu-două noaptea, se face tare frig. Era însă o atmosferă foarte frumoasă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
un singur punct de vedere, al partidului unic, dezbaterile erau rezervate cercurilor restrânse, în care gradul de încredere era mare. Circulau, așa cum circulă astăzi pe Internet, producții virale, care nu intrau în circuitul public, oficial. Spre exemplu, bancurile politice și anecdotele despre Ceaușescu sau alți lideri comuniști. Un fel de Internet de peșteră - o încrengătură de grupuri, de rețele și comunități în interiorul cărora avea loc un schimb de informații și produse, o lume paralelă. Circuitul bunurilor culturale în natură pe stil
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și culmea, în loc să scadă, acțiunile lui Posteucă crescură în mod vertiginos în ochii celor prezenți. Despre el circula o anecdotă cam așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta l-a întrebat: Măi Posteucă, cum te cheamă pe tine de-adevărat? Posteâcă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
târziu, sperând că ritmul bombardamentelor ar putea încetini în timpul serii, permițându-le astfel o întoarcere mai liniștită. La masă eram obișnuit să-mi văd băieții veseli și mulțumiți chiar în momentele cele mai dramatice. Se purtau discuții însuflețite, se istoriseau anecdote, povestiri în care oamenii reușeau să râdă de suferințele lor cu umor. Or, în acea zi, la acea masă am avut impresia că nu-i mai recunosc. Cele 24 de ore pe care tocmai le trăisem, o schimbare de 180
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Federației Muncitorilor Socialiști (broussiștii și germaniștii). 1 Vezi Friedrich Engels, Problema locuinței, 1872. 2 Léon Bourgeois, Solidarité, Paris, Armand Colin, 1914 (ediția a 8-a, august); prima ediție 1896, p. 269. Citatele care urmează sunt extrase din această lucrare. 1 Anecdotă relatată de L. Houdeville, op. cit., 1969, p. 67. 1 Le Journal des Débats, 23 iunie 1894, citat de L. Houdeville, op. cit., p. 67 2 J. -P. Flamand, op.cit., 1989, p. 80. 3 Din punct de vedere politic, Frédéric Le Play
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe unul dintre cei mai talentați propagandiști ai ideologiei pavilionare "care ar fi trebuit să contamineze toată clasa mijlocie" (p. 230) (R.-H. Guerrand, op. cit., 1992). 10 Citat de L. Houdeville, op.cit., 1969, p. 187. 11 Louis Houdeville povestește o anecdotă relatată în jurnalul Combat din 12 ianuarie 1952: "[...] Domnul Claudius-Petit, când i-a întrebat pe patronii care construiau locuințe pentru muncitorii lor: "De ce, în loc să prevadă în fiecare locuință un loc pentru mașina de spălat, nu se gândeau să înființeze o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
momentul când Pietro al meu a început să meargă, am răsfoit prima carte. Era de fapt un almanah, se numea Barbanera, un fel de manual al omului simplu: când se cultivă roșiile, cum va fi vremea în mai, rețete culinare, anecdote, curiozități... Pentru mine era bine, pentru că erau texte mici, deduceam ce nu știam. Concetta se mira: — Ce tot stai cu cartea aia în mână? — Citesc. — De ce? Crezi că te face mai deșteaptă? Nu-ți folosește. — Mie îmi place să citesc
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
prin admiterea lui în breslele și în burghezia câtorva orașe. Îmi vorbea de legăturile sale cu vestita Kaufman, al cărei talent pentru muzică nu-l lăuda mai puțin decât pe cel pentru pictură, și despre care mi-a povestit câteva anecdote interesante pe care nu le am dat uitării; îmi vorbea de succesele sale prodigioase în domeniul medicinei, atât de mari încât, la debutul său în Paris, i se plăteau treizeci și șase de franci pentru fiecare vizită, și că nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
îți dă deai seama în compania ei că justețea ideilor este tot atât de necesară glumei, cât poate fi rațiunii. Dar ceea ce o distingea chiar mai mult decât conversația erau scrisorile. Scria cu o extremă ușurință și îi plăcea să le scrie. Anecdotele, observațiile, reflecțiile pro funde, fericitele vorbe de spirit veneau sub pana ei fără efort, și totuși întotdeauna în ordinea cea mai potri vită pentru a le pune în valoare unele prin altele. Stilul ei era pur, precis, rapid și ușor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de la Rosa și femeile frumoase ale acestei societăți, nu cele de vânzare, ci cele galante și cele mândre, se adunau rând pe rând diminețile, adică pe la zece, și își arătau toaletele. Se broda pe canavaua întâmplărilor publice și se degustau anecdote, cu mai puțină fățărnicie și răutate decât în alte părți. Tonul conversației era excelent. Nu puteai auzi trăncăneală rece sau veninoasă, nici mecanisme de masacru social organizat împotriva lui cutare sau a lui cutare. Cei mai mulți ambasadori străini treceau prin acest
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
generală. Pe scurt, la toți oamenii, bărbați și femei, preocupați să-și facă o cultură generală. Am vrut să le oferim tuturor o carte simplă și clară și, în același timp, sigură și în acord cu cercetarea istorică actuală. În afară de anecdotă, în afară de imaginile pe care alte cărți și manualele școlare le oferă cu prisosință, ceea ce s-a dorit prezentat aici sînt cadrul de ansamblu, trama continuă, dar și liniile de forță ale unei istorii așa cum o înțelegem astăzi. Această Istorie a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
va trece din nou prin starea În care impulsul necontrolat l-a condus subconștient la aceasta În ceea ce privește distincția dintre artă naivă și artă profesionistă, e necesar să amintim că mișcările avangardiste subliniază importanța naivilor În evoluția artei moderne. Există o anecdotă faimoasă: prin 1907 (cu aproximație), la un dineu pe care Picasso l-a dat În onoarea lui Henri Rousseau, printre invitați erau Apollinaire, Jakob, Braque și bineînțeles RousseauVameșul. Picasso pictase cunoscuta sa lucrare denumită “Domnișoarele din Avignon”. Cine a văzut
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai multor durate: un ziar cotidian distinge cel puțin două etape de lectură ale unui articol: un simplu rezumat al elementelor scrise în bold și cu majuscule, urmat eventual de o adevărată lectură a textului; - o continuitate în desfășurare: o anecdotă trebuie povestită integral, în timp ce un roman este citit într-un număr nedeterminat de ședințe; - o durată de perimare prevăzută: se presupune că o revistă este actuală întreaga săptămînă, un ziar o zi, însă un text fondator (Biblia, Coranul etc.) pretinde
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]