9,641 matches
-
cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți să treacă anotimp dup-anotimp. Tolba ți-o umpli cu speranțe din cărțile legilor nescrise Te mângâie umbra toamnei pe pleoape adormite de vise! Referință Bibliografică: DE TOAMNĂ.... / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
Nica, Constantă Niță, Alexandru G. Șerban, Victor Știr și Iulian Ursachi -, Bibliotecă Haiku (de Marius Chelaru) etc. Eseuri în perimetrul macrotemelor, categoriilor estetice de urât și de frumos, notabile cronici, admirabile recenzii și semnale la cărțile de poezie din ultimele anotimpuri, semnează: Cassian Maria Spiridon («Poezia și „florile de mucigai“» / Poezia că întrupare a frumosului»), George Popa («Poezie și urât» / «Poezie și frumos»), Daniela Andronache («Nebănuitele fete ale uratului în Balada închisorii din Reading» / «O privire caleidoscopica asupra frumosului în poezia
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Când râde sufletul, fața mi se luminează. Pupila se dilată în orbită, trimițându-mă în primăvară. Aroma liliacului înflorit în alb și albastru, îmi cântă la geam. Ghioceii sparg pământul făcându-și prezența. Anotimpul se lungește numai pentru mine. Când mă încinge durerea în piept și sufletul nu mai poate duce, lacrimile și ochii vorbesc. (16.05.2016, Craiova) Referință Bibliografică: LUMINĂ ȘI ÎNTUNERIC / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963
LUMINĂ ȘI ÎNTUNERIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362790_a_364119]
-
cânte în re-major sfârșitul toamnei. • Trandafirul... crește plin de țepi ca un clopot mândru. Se desface arătându-și frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. • Deznodământ Câmpia lată în cârlig mă prinde în lanurile pline cu grâu. Timpul trage la război firul gros de lână aleasă, tuns, luat de la oi. Câinii latră și-s cu
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
stai pe pământurile străbunicii mele. Iarba încărunțește lângă tine, iar zidul gros cântă la pianul temeliei o melodie veche de leagăn în limba soarelui. Cheia succesului Bijuterie purtată în decolteu adânc de timp și lună, cu tine împart clipele unui anotimp răsfirat în fir gros din păr, tras din soare... împletesc șuvițe să nu se desprindă, le fixez în chei de succes. • Săgețile de lumină În spate ai multe anotimpuri prinse-n clame grele, iar dragostea nu are vârstă. Pe câmp
CETATEA ALBĂ de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362803_a_364132]
-
decolteu adânc de timp și lună, cu tine împart clipele unui anotimp răsfirat în fir gros din păr, tras din soare... împletesc șuvițe să nu se desprindă, le fixez în chei de succes. • Săgețile de lumină În spate ai multe anotimpuri prinse-n clame grele, iar dragostea nu are vârstă. Pe câmp ne-am pierdut pentru o clipă pe brazda iubirii. Ochiii mei să-i faci peruzele, buzele fructe coapte, râvnite de păsări migratoare. Norii de pe bolta cerească se îndrăgostesc... De
CETATEA ALBĂ de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362803_a_364132]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Tu ești iubită de milenii Te așteaptă cu nesaț sătenii Bunicii cu copiii, laolaltă Se simt de vîrsta ta ca altădată Ești hoața ce
PRIMĂVARA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362817_a_364146]
-
primăverii și a mărțișorului- deși mai aveam două invitații mai pe seară am acceptat cu plăcere să merg la acest eveniment. Ultima zi de februarie a debutat cu o vreme închisă, rece, ca și cum s-ar fi despărțit foarte greu de anotimpul iarnă, în ciuda faptului că peste tot: în piețe, pe trotuare, în stații- ostentativ- florile de primăvară zâmbeau trecătorilor, făcând să plutească în aer venirea primăverii. Străzile forfotau de lumea care era preocupată să cumpere flori, mărțișoare, cadouri pentru cei dragi
VASILICA ILIE DE MĂRŢIŞOR, LA CENACLU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362815_a_364144]
-
pești. Pe lângă diversitatea de pomi, mai întâlnim și o livadă de meri, în jurul căreia sunt plantați: pruni, nuci , corcoduși și aluni. Pe aleile grădinii sunt montate bănci, pe care omul de rând își odihnește sufletul, în mijlocul naturii. Fiecare zi, fiecare anotimp , are frumusețea lui! Cristina Mariana Bălășoiu 29.05.2017, Craiova Referință Bibliografică: Grădina Botanică-Izvor de inspirație / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristina Mariana Bălășoiu : Toate
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MISTER Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului În bob de rouă soarele zâmbește Pe florile înmiresmate, Un fluture cu aripi colorate A lăsat zborul și se odihnește. Un curcubeu se
MISTER de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362818_a_364147]
-
cuantificabil ”anii vieții sunt muncitorii/ care beau cu sete din ore și zile”, iar amfitrioana ”se desculță, mândră de tinerețe/ și alege numărul potrivit/ printre lentile și dioptrii/” (Microb genetic) pentru vreo ”făcătorie” magică, capabilă să-i descurce firele destinului. Anotimpurile curg într-o lentoare insesizabilă către iarna ființei unde ”pomii sunt îmbrăcați în gheață/ și iarba plânge cu lacrimi albe...... dinții de ferăstrău/ sub streșini/ lustruiesc cizmele albe ale dimineții”. (Corsetul iernii) Asistăm cumva nepăsători și abulici cum roata destinului
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
în acele poeme în care mă unește revolta, în care eul este tulburat de apele învolburate ale unei existențe tumultoase, și aici poate fi găsit filonul de aur al lirismului salvat ”in extremis”. Viforul strânge în corset/ luni trase prin anotimp,/ țurțurii mușcă din brazi/ în cercuri care desenează sănii albastre/ dansând cu girofarul aprins/ la trecerea dintre ani...”(Revelion). Alteori tensiunea poetică scade îngrijorător, metafora cade în clișeu, locul comun înlocuiește epitetul insolit și nu mai regăsim aceeași luptă teribilă
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
nu pot s-o pierd. Am pierdut-o demult. Ea nu mai este a mea de treisprezece ani. (O clipă rămâne pierdut cu ochii țintă spre toamna de afară.) E toamnă. Atâta culoare și lumină poartă în ființa-i acest anotimp. Niciun alt anotimp nu-i poate știrbi măiestria. Primăvara se laudă cu țesătura-i de verdeață și coroanele de flori. Vara etalează plinătatea verdelui obosit de soare și ploi. Iarna își aruncă haina-i albă peste natura înghețată. Toamna, regina
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
o pierd. Am pierdut-o demult. Ea nu mai este a mea de treisprezece ani. (O clipă rămâne pierdut cu ochii țintă spre toamna de afară.) E toamnă. Atâta culoare și lumină poartă în ființa-i acest anotimp. Niciun alt anotimp nu-i poate știrbi măiestria. Primăvara se laudă cu țesătura-i de verdeață și coroanele de flori. Vara etalează plinătatea verdelui obosit de soare și ploi. Iarna își aruncă haina-i albă peste natura înghețată. Toamna, regina culorilor, își țese
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
cânte în re-major sfârșitul toamnei. Trandafirul... crește plin de țepi ca un clopot mândru. Se desface arătându-și frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. Citește mai mult • Noiembrie Frunzele galben-arămiimi se înfig în toculpantofilor de culoarea buzelor.Foșnetul toamnei miroase a smirnăalbă, purificând aerul.Mă bate pe umăr o ploaiede culori desprinse din pomi
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
din pomi.Terra începe să cânteîn re-majorsfârșitul toamnei.• Trandafirul...crește plin de țepica un clopot mândru.Se desface arătându-și frumusețea.Aroma nările usucăînlăcrimând pe Zâna Toamnă.Cerul își apleacă privireacătre sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă.Trei anotimpuri stă în picioarepână dă bruma,protejat de zăpada moale.... VI. CETATEA ALBĂ, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. • Cetatea Albă Bogată ai fost, cu aur în lăcaș de cult, luptătoare cu norii negrii
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
stai pe pământurile străbunicii mele. Iarba încărunțește lângă tine, iar zidul gros cântă la pianul temeliei o melodie veche de leagăn în limba soarelui. Cheia succesului Bijuterie purtată în decolteu adânc de timp și lună, cu tine împart clipele unui anotimp răsfirat în fir gros din păr, tras din soare... Citește mai mult • Cetatea AlbăBogată ai fost, cu aurîn lăcaș de cult,luptătoare cu norii negriicare s-au abătut asupra ta!Mi-ai aruncat ramura în pădurepentru a mă ocroti,udându
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
apă de ploaiepentru a supraviețui.Azi stai pe pământurile străbunicii mele.Iarba încărunțește lângă tine,iar zidul gros cântăla pianul temelieio melodie veche de leagănîn limba soarelui.• Cheia succesuluiBijuterie purtată în decolteu adâncde timp și lună,cu tine împart clipeleunui anotimp răsfiratîn fir gros din păr,tras din soare...... VII. TOAMNA..., de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. Toamna... în asfaltul răcit bine se aud tocuri. În pantofi de lac, negrii flecurile cântă rapsodii în
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016. Când râde sufletul, fața mi se luminează. Pupila se dilată în orbită, trimițându-mă în primăvară. Aroma liliacului înflorit în alb și albastru, îmi cântă la geam. Ghioceii sparg pământul făcându-și prezența. Anotimpul se lungește numai pentru mine. Când mă încinge durerea în piept și sufletul nu mai poate duce, lacrimile și ochii vorbesc. (16.05.2016, Craiova) Citește mai mult Când râde sufletul,fața mi se luminează.Pupila se dilată în orbită
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
și ochii vorbesc. (16.05.2016, Craiova) Citește mai mult Când râde sufletul,fața mi se luminează.Pupila se dilată în orbită,trimițându-mă în primăvară.Aroma liliacului înflorit în albși albastru, îmi cântă la geam.Ghioceii sparg pământulfăcându-și prezența.Anotimpul se lungeștenumai pentru mine. Când mă încinge durereaîn piept și sufletul nu mai poate duce,lacrimile și ochii vorbesc.( 16.05.2016, Craiova)... XVI. , de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016. Cristina Mariana BĂLĂȘOIU
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
inimii bilețele fine din piatra de râu ascunse printre fisurile zidului răstălmăcesc stările starea își lasă coatele paralel pe masa rotundă a tăcerii în contemplare ființa se răzvrătește adună colbul fir cu fir desfășoară a infinita oară poveștile dorului în anotimpul nașterii e în așteptarea banalului care vine mereu cu lăzile pline de comori amorfe și iar se prind în horă jocuri curse întreceri în spații largi în jocul undelor spre centrul vâltorii de trăiri devin redevin strâmte porțile alergării printre
ÎNFLORESC CRINII MAICII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362877_a_364206]
-
a pielii cu aspect de coajă de portocală și a mărcilor chirurgicale. Așadar, pielea trebuie să-și conserve pentru o cât mai lungă perioadă frumusețea, adică textura catifelată, aspectul curat și lucios, elasticitatea perfectă, nuanțele calde care pot varia cu anotimpurile, mai deschise sau mai bronzate, după gust. O cerință la modă provine din oroarea de pilozități și poate merge până la epilarea completă a trunchiului și membrelor, făcând ca oamenii să sufere un regres, nu doar vizual, un fel de întoarcere
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
viselor (Armonii Culturale, 2012). Este prezentă în mai multe antologii naționale și internaționale: COMORI DE VISE - Povești, povestiri amintiri - 2012, POIANA VISELOR (Antologia prieteniei) - 2013. Este câștigătoarea Premiului special al editurii Ema, Orăștie, pentru cea mai frumoasă ilustrație de carte (Anotimpul viselor de George Nicolae Stroia - 2012) și Premiul I al Concursului Internațional de creație literară VISUL - Orăștie, 2012, pentru volumul de poezie Pastel de Borangic. „Maricica Stroia, dedicată trup și suflet copiilor proprii și, prin profesiune, tuturor copiilor, și-a
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
scrie cu sufletul său : blând, smerit și plin de dragoste pentru copii. Retrăiește, alături de minunatele ființe, magia iernii, colorând pașii copilăriei. Poeziile sunt pline de tandrețe, armonie, sunt scrise în limbajul copiilor, al iubirii de frumos și de firesc. Prezintă anotimpul iernii, îmbrăcat în alb. Casele, pomii, grădinile colorate în albul curat, „alb e cerul și pământul ... ”, „numai bradul bucuros/ este verde și frumos,/ ba e dus chiar și în casă/ și-mbrăcat cu haină groasă” sub crengile căruia se vor lasă
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]