2,537 matches
-
reprimat toate sentimentele, având grijă să ascundă tot ce ține de inima lor și să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii, evreii pot studia artele, dar n-au Învățat niciodată să creeze” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Publicistul antisemit Edouard Drumont (La France Juive, 1866) scria că „semiții nu au dat nici un geniu”, pentru că „omul de geniu este o ființă superioară, care oferă lumii ceva, or esența Însăși a evreului este de a nu oferi nimic” <endnote id="(560
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort fizic, adică fără să furnizeze nici un fel de muncă productivă”, se spune Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc”, apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și Nicolae Paulescu. „Astfel se poate explica fenomenul atât de curios că acest popor, [...] care tot timpul de când există s-a Îndeletnicit numai cu ocupații intelectuale, n-a produs nici un geniu” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai «arendași», «cârciumari», numai «paraziți», cum se crede și se afirmă de zeci de ani fără răspuns. [...] Trebuie să arătăm că nu suntem numai comercianți [...], ci și creatori de valori culturale” <endnote id=" (510, pp. 121 și 160)"/>. Pentru un antisemit ca Radu Theodoru, percepția a rămas aceeași și la sfârșitul anilor ’90 : fiind „talente speculative”, „evreii nu Înseamnă mai nimic În domeniul creației” <endnote id="(609, p. 250)"/>. „Acolo unde un jidan este implicat Într-o afacere, totul pute a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rămas aceeași și la sfârșitul anilor ’90 : fiind „talente speculative”, „evreii nu Înseamnă mai nimic În domeniul creației” <endnote id="(609, p. 250)"/>. „Acolo unde un jidan este implicat Într-o afacere, totul pute a necinste”, se decreta În revista antisemită Europa (nr. 119, 1993). La jumătatea anului 1997, Într-o publicație a Partidului România Mare - cerându-se demisia ministrului Afacerilor Externe, Adrian Severin, căruia i se atribuia vina de a fi (ce oroare !) evreu - se scriau următoarele : „Ca evreu - și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei să colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștin”, atât timp cât „e loc În țară Încă pentru multe mii de brațe În meserie” <endnote id="(754, II, pp. 144-145)"/>. Gheorghe Panu Își amintea despre discuțiile polemice de la „Junimea” privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra neobosit În dugheana sa „la 3 ore după miezul nopții”, În timp ce câțiva bețivani români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi fac și pe ceilalți oameni să se hrănească vampiric cu acest sânge financiar ( Despre esența banilor, 1843 ; <endnote id="cf. 810, p. 342"/>). Peste aproape un secol, scriind de pe o poziție declarat antimarxistă, Nichifor Crainic vehiculează totuși aceleași clișee antisemite : „Iudaismul Înseamnă cămătărism [...]. Forța evreului e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vă duceți la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și să credeți că nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi și oprește dela exercitarea acestei profesiuni la sate - și că otrăvitorii cu basamac [= rachiu inferior] nu sunt ei” <endnote id="(298, p. 282)"/>. În acei ani, principalii propovăduitori ai legendei otrăvirii băuturilor de către evrei au fost doi medici profund antisemiți : C. Șumuleanu și N. Paulescu. „Ovreii, ca niște duhuri rele - scria N. Paulescu -, falsifică băuturile și le otrăvesc cu diverse ingrediente.” Șumuleanu amintea În 1911 „acidul salicilic” printre ingredientele folosite de evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la propaganda antisemită”. Plecând de la acest text, un ziarist de la Cuvântul liber (nr. 7, din 8 martie 1924) comentează unele date statistice, din care „s-ar putea vedea că În satele noastre mulți cârciumari - foarte mulți - sunt creștini, țărani de-ai noștri, deprinși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
62-64)"/>. Când, În 1923, Liga Apărării Național-Creștine a cerut „exproprierea pământurilor ocupate de jidani” și „scoaterea lor din comunele rurale” <endnote id=""(611, p. 165)/>, parlamentarii evrei au protestat, considerând că această solicitare este ilogică „tocmai din punct de vedere antisemit” : „Ei [= antisemiții] ar trebui să aibă un interes ca evreii să se Îndeletnicească cu agricultura, pentru ca să nu inunde - după cum spun ei - comerțul și meseriile. Vreți să românizați orașele, atunci Încurajați emigrarea evreilor din orașe la sate. Dar dacă vreți să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1923, Liga Apărării Național-Creștine a cerut „exproprierea pământurilor ocupate de jidani” și „scoaterea lor din comunele rurale” <endnote id=""(611, p. 165)/>, parlamentarii evrei au protestat, considerând că această solicitare este ilogică „tocmai din punct de vedere antisemit” : „Ei [= antisemiții] ar trebui să aibă un interes ca evreii să se Îndeletnicească cu agricultura, pentru ca să nu inunde - după cum spun ei - comerțul și meseriile. Vreți să românizați orașele, atunci Încurajați emigrarea evreilor din orașe la sate. Dar dacă vreți să excludeți pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excludeți pe evrei de la posesiunea terenurilor rurale, atunci continuați sistemul din Evul Mediu, care ne-a adunat În orașe, făcându-ne comercianți”. Acest discurs al deputatului Mayer Ebner, ținut la 15 decembrie 1926, a fost mereu Întrerupt zgomotos de parlamentarii antisemiți A.C. Cuza, C. Șumuleanu ș.a. <endnote id="(603, p. 105)"/>. Exproprierea evreilor de loturile de pământ deținute În spațiul rural a devenit o obsesie politică a ultranaționaliștilor interbelici. În 1937, de exemplu, Nichifor Crainic sublinia În mod expres faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
elemente ale societății dedate la Înșelăciune, Întotdeauna prefăcute și viclene ; ei flatează vanitatea și viciile societății, Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și Nicolae Paulescu) se spunea că „inteligența jidanului e curat materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort fizic, adică fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cât mai periculoși -, dar chiar de bieții evrei Înșiși” <endnote id="(510, p. 119)"/>. Clișeul pozitiv basculează În contrariul său, păstrându-și totuși caracterul stereotip. Inteligența evreului, se crede, Îi face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai pentru că este un adversar valoros” <endnote id="(424, p. 120)"/>. Așa cum observă Leon Volovici, Emil Cioran Îl elogiază pe evreu ca fiind un „adversar detestabil tocmai pentru forța și calitățile sale excepționale și unice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Galați, care a luptat voluntar, ca dorobanț, În Războiul de Independență al României (1877-1878). „Cu dragoste de locul unde s-a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
servi În armată. [...] Evreii au dovedit patriotism pe toate câmpurile de luptă” <endnote id="(603, p. 105)"/>. „Trădător și vânzător de țară” Cu toate aceste dovezi de eroism și loialitate, În timpul primului război mondial s-a declanșat o adevărată isterie antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
loialitatea de care au dat dovadă militarii evrei : „Cine a văzut, ca mine, cum au luptat și au suferit soldații evrei alături de cei români În armata română, cum au fost răniți și uciși ca și ceilalți, acela nu poate fi antisemit” (general de corp de armată N. Petala) ; sau : „Stimăm și iubim pe cetățenii evrei Întrucât au contribuit la mărirea Patriei și și-au făcut cu prisosință datoria, soldații evrei luptând În aprigile lupte cot la cot cu soldații români” (ministru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mărirea Patriei și și-au făcut cu prisosință datoria, soldații evrei luptând În aprigile lupte cot la cot cu soldații români” (ministru de Război, general Rășcanu) <endnote id="(448, p. 24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei mai buni prieteni ai mei sunt...[evrei, negri, țigani]»” <endnote id="(423, p. 214)"/>. În 1902, Dimitrie Sturdza (ministru de Externe și președinte al Partidului Național Liberal) spunea că „posedă prieteni evrei” pentru a-și Îmbunătăți imaginea de „năprasnic antisemit” și de „faimos mâncător de evrei”, cum Îl caracteriza Adolphe Stern, liderul comunității evreiești din România <endnote id="(754, II, pp. 46 și 146)"/>. Adolf Eichmann Însuși, În timp ce organiza Holocaustul În Europa Centrală, se lăuda cu „prietenii mei evrei” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prietenii mei evrei” <endnote id=" (268, p. 336)"/>. După publicarea În revista Săptămâna (5 septembrie 1980) a unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu există nici un evreu” (desigur că au existat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu există nici un evreu” (desigur că au existat). Și apoi, fără ironie : „Dar ce-i drept nici antisemiți” <endnote id="(598, p. 216)"/>. Dar În loc ca membrii individuali (percepuți ca „pozitivi”) ai unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu există nici un evreu” (desigur că au existat). Și apoi, fără ironie : „Dar ce-i drept nici antisemiți” <endnote id="(598, p. 216)"/>. Dar În loc ca membrii individuali (percepuți ca „pozitivi”) ai unei colectivități etnice (percepută ca „negativă”) „să invalideze credința, așa cum logica ar impune-o - scrie M.N. Marger -, ei servesc numai ca «excepții care Întăresc regula»” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]