1,984 matches
-
semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul epocii actuale caută adesea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în construcție, așa cum este folosit exclusiv lemnul pentru unele locuințe și biserici din zona Maramureșului; asocierea cu o legendă, ca în cazul Castelului Bran ș.a.. 3. unicitatea este, de asemenea, generatoarea unor fluxuri turistice importante. Simpla catalogare a unui obiectiv antropic cu această calitate atrage după sine atenția turiștilor. Unicitatea sau numărul mic de exemplare poate fi rezultatul deliberat al creatorului (de exemplu, Coloana fără sfârșit de la Târgu Jiu) sau consecința dispariției majorității exemplarelor, ca urmare a scurgerii timpului, așa cum este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fine ș.a.. 5. funcția îndeplinită de un edificiu, în trecut sau în zilele noastre, constituie, de asemenea, o sursă de interes turistic; de exemplu: Palatul Cotroceni - sediul președinției; Bojdeuca lui Creangă; Penitenciarul de la Sighet - temnița adversarilor comunismului ș.a.. Componentele patrimoniului antropic se pot grupa în următoarele categorii: obiective cultural-istorice, obiective cultural-artistice și științifice, obiective economice, manifestări sociale, elemente de etnografie. 3.2. Obiectivele cultural-istorice Obiective cultural-istorice reunesc elemente diverse, marcate de patina istoriei. Pot fi împărțite în: situri arheologice, construcții cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiective turistice. Pe lângă oficiali, se adaugă jurnaliști, consilieri, personal de pază, aceștia aducând venituri importante pentru serviciile de cazare, masă, transport, comerț etc.. De exemplu: Congresul francofoniei - 2007, Summit-ul N.A.T.O. - 2008. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic antropic. 2. Menționați obiectivele turistice antropice din țara noastră incluse în patrimoniul mondial UNESCO. 3. Localizați principalele obiective cu rol strategic din perioada feudală, construite în Transilvania, Moldova și Muntenia. 4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
adaugă jurnaliști, consilieri, personal de pază, aceștia aducând venituri importante pentru serviciile de cazare, masă, transport, comerț etc.. De exemplu: Congresul francofoniei - 2007, Summit-ul N.A.T.O. - 2008. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic antropic. 2. Menționați obiectivele turistice antropice din țara noastră incluse în patrimoniul mondial UNESCO. 3. Localizați principalele obiective cu rol strategic din perioada feudală, construite în Transilvania, Moldova și Muntenia. 4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei mânăstiri aflate pe teritoriul județului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
asemenea, ecoturismul poate spori nivelul de educație și conștiință al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști ai conservării mediului natural și cultural. Această formă de turism se practică, îndeosebi, în ariile protejate apreciate ca un mediu puțin afectat de presiunea antropică, optim pentru recreere. În România, posibilitățile de practicare sunt limitate datorită lipsei unor amenajări care să conserve desfășurarea naturală a vieții în zonele protejate. Pentru viitor, acest turism va trebui organizat conform cerințelor internaționale din domeniul mediului, cel puțin în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile cu biserici pictate în exterior: Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița și mânăstirile de mari dimensiuni, precum Putna (care adăpostește mormântul marelui domnitor Ștefan cel Mare) și Dragomirna; orașul Suceava, un adevărat „muzeu în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
special din capitală. În ultimele două decenii, s-a afirmat puternic agroturismul, mai ales în Culoarul Bran - Rucăr, ca o alternativă mai „liniștită”, față de amploarea fenomenului de pe Valea Prahovei. Regiunea se caracterizează printr-o mare varietate a condițiilor naturale și antropice, care au facilitat individualizarea mai multor elemente ce atrag un număr mare de turiști, atât pentru turismul montan, cât și pentru cel cultural-istoric. Delta Dunării constituie unul dintre puținele medii naturale europene păstrate aproape nealterate, care oferă turiștilor o mare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de artă plastică: Arcul de Triumf, Monumentul Eroilor Patriei, „Rondul scriitorilor” din Grădina Cișmigiu, statuile unor oameni de cultură sau domnitori (Mihai Viteazu, Gheorghe Lazăr, Mihail Kogălniceanu ș.a.). Relieful din jurul Bucureștilor este relativ uniform, însă rețeaua hidrografică bogată, mulțimea lacuri antropice și resturile vestiților codri ai Vlăsiei, îmbinate armonios cu o serie de obiective arhitecturale și mânăstiri, constituie elemente de mare atracție turistică pentru locuitorii capitalei, mai ales la sfârșit de săptămână. Se remarcă: Complexul Mogoșoaia cu Palatul Brâncovenesc, care găzduiește
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai ales sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie și modifică esteticul din aproape toate locurile vizitate de turiști. 7.2. Impactul turismului asupra patrimoniului antropic Turismul este singura modalitatea de valorificare a patrimoniului antropic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere și educare a spiritului, dar, totodată, acest patrimoniu suportă și consecința „expunerii” publice. Efectele negative generate de acțiunile turiștilor sunt variate: extragerea unor fragmente în regim
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie și modifică esteticul din aproape toate locurile vizitate de turiști. 7.2. Impactul turismului asupra patrimoniului antropic Turismul este singura modalitatea de valorificare a patrimoniului antropic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere și educare a spiritului, dar, totodată, acest patrimoniu suportă și consecința „expunerii” publice. Efectele negative generate de acțiunile turiștilor sunt variate: extragerea unor fragmente în regim „de suvenir” din elementele de construcție a unor obiective
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Creați un material de promovare și publicitate turistică (pliant, poster, prezentare PowerPoint, broșură, spot publicitar etc.), pentru o stațiune sau un obiectiv turistic. 4. Pe baza hărții turistice a județului (sau a României), efectuați următoarele activități:identificați obiectivele naturale și antropice folosind legenda hărții; - calculați distanța între diferite localități cu importanță turistică;schițați un traseu rutier de la reședința de județ până la un important obiectiv turistic natural. 5. Realizați un portofoliu cu prezentarea unei stațiuni, având în vedere următoarea structură:tipul stațiunii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pentru întoarcere etc.. 7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind elementele de mai jos: - aspectele generale ale teritoriului caracterizat: așezare geografică, scurt istoric, nivel de dezvoltare social-economică;obiectivele turistice naturale; - obiectivele turistice antropice; - programele și itinerarii turistice care pot fi practicate în cadrul județului;ofertele de servicii ale unităților de primire turistică; - posibilitățile de agrement (sportive, cultural-artistice, discoteci ș.a.); - căile de acces spre diferite obiective turistice (străzi, localități ș.a.); - informații despre diferiți prestatori de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a albiei minore a Bahluiului, de modernizare a rețelei feroviare și a arterelor stradale, de instalare a rețelei de alimentare cu apă, precum și de construcție a locuințelor și a unor unități economice. În
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se află pe terasele inferioare și în albia majoră a Bahluiului, la altitudini de 40-100 metri. Lacurile sunt de origine antropică, formate prin bararea râurilor Ciric (L. Dorobanți, Ciric I, II și III), Cârlig, Podgoria Copou, Nicolina și au scopuri multiple: atenuarea viiturilor, agrement, piscicultură, activități sportivecanotaj. Apele subterane din Grădina Botanică sunt folosite ca ape minerale, iar cele din complexul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
instruire a populației. Capitolul VI. Geografia habitatului uman 1. Rețeaua de așezări din zona orașului; 2. Funcțiile așezărilor; 3. Tipologia așezărilor. Capitolul VII. Particularități etnografice 1. Ansamblul arhitectural; 2. Tradiții; 3. Ocupații specifice; 4. Particularități etnocomportamentale. Capitolul VIII. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. <reflist> 1. Coteț, P., Nedelcu, E. (1976), Principii,metode și tehnici moderne de lucru în geografie, Editura Didactică si Pedagogică, București. 2. Cucu, V. (1981), Geografia populației și a așezărilor umane, Editura Didactică și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
zona orașului. 2. Funcțiile așezărilor. 3. Tipologia așezărilor. 4 S24-S27 Evaluare 1 S28 Test 6. Particularități etnografice. Ansamblul arhitectural. 2. Tradiții. 3. Ocupații specifice. 4. Particularități etnocomportamentale. 4 S29-S32 Observarea sistematică a elevilor 7. Caracteristici ale mediului înconjurător. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. 1 S33 8. Recapitulare 2 S34-S35 Evaluare pe bază de portofoliu 1.2. Metode si procedee specifice predării-învățării geografiei locale În sprijinul profesorilor de geografie care întocmesc opționale vin numeroase lucrări de specialitate, între
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu o durată de cel puțin o zi, fiind efectuată în afara localității de reședință cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, studierea etc. Excursiile dezvoltă simțul de observație al elevilor, trezesc interesul pentru cunoașterea cadrului natural și antropic al țării și facilitează realizarea legăturii dintre teorie și practică. La fel ca în cazul drumeției, și în pregătirea excursiei se deosebesc câteva etape distincte: etapa de organizare, etapa de desfășurare și cea de evaluare. În cadrul evaluării se va urmări
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
teologia, în relația ei apropiată cu metafizica, ci sociologia, în raportul ei strâns cu etica, este domeniul intelectual privilegiat, în interiorul căruia se transferă și se recontextualizează dezbaterile religioase din trecut, având ca finalitate locul și rolul omului în univers. De vreme ce antropicul a devenit, de la Renaștere încoace, valoarea supremă prin excelență, este legitim să te întrebi cum se mai poate justifica, măcar în țările dezvoltate, uciderea semenilor. Există două contradicții frapante: pe de o parte, menținerea pedepsei cu moartea (cazul infamant al
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ani mai târziu, când, realizând că oamenii se măcelăresc între ei cu pasiune atât de Sărbători, cât și în restul anului și că tot mai mulți indivizi ajung să prefere mirosul de napalm parfumului cozonacului cu stafide, încrederea în rațiunea antropică mi s-a șubrezit considerabil. Astfel, am decis că este infinit mai comod să reaprind flacăra credinței în grăsani joviali care se strecoară pe coș decât să-mi fac iluzii în privința bunătății naturii umane. Cu toții știm că sărbătorile de iarnă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și chiar în soteriologic. Să nu uităm, așadar, că ritualul elaborat al ceremoniei ceaiului provine din doctrina complexă a budismului zen, al cărei comandament central vizează contemplarea naturii interioare și armonizarea acesteia din urmă cu esența universală: integrarea perfectă a antropicului în cosmos. Epura insolitei simbioze chanoyu-zen este surprinsă în întreaga ei splendoare de unul dintre cei mai cunoscuți filosofi japonezi moderni, D. T. Suzuki, în eseul intitulat "Pictura, meșteșugul săbiilor, ceremonia ceaiului": "Acum, ascultăm sunetul apei care fierbe în ceainic
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
legată de zombie a fost că aceștia aveau prea puțină personalitate și că se clătinau încolo și încoace, mânați de alți oameni". Viziunea terifiantă a lui Romero alterează însă complet peisajul, impunând, o dată pentru totdeauna, ideea mortului viu ca Doppelgänger antropic, acesta continuând să "funcționeze" la un nivel pur instinctual (mânat de porniri primare, precum dorința de a mânca) și menținând chiar idiosincrasiile persoanei în viață. Pe scurt, regizorul american acreditează și impune perspectiva potrivit căreia morții care se întorc din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în inima omului și melancolie, și plăcere (liber la batiste, vă rog, n. m.)". În ambele extrase, prezența umană este mai mult sau mai puțin implicată (firește, ca insolit recipient emoțional al parfumului naturii), însă doar în primul caz este antropicul descris convingător și cu talent estetic. La Filimon, omul nu este decât o prezență generică, obiect al unui truism oximoronic, de un gust îndoielnic. Dar să nu ne pierdem cumpătul; poate că, totuși, episoadele familial-sentimentale, precum cele care transcriu dragostea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
altfel, și finalitatea propriu-zisă a artei ludice. Dacă suntem dispuși să admitem că, ideal, orice activitate umană are la capătul ei integrarea în ordinea sacră a naturii, japonezii, cu intuiția lor sensibilă, au realizat că jocul, ca epură a actelor antropice, trebuie să înglobeze substanța estetică și, prin transgresarea acesteia, să se sfârșească pur și simplu pe tărâmul salvării spirituale, dincolo de bine și de rău. Partea a treia OGLINDA Shiki sau cele patru anotimpuri Anotimpurile înfloresc și pier. Alfred Lord Tennyson
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]