2,440 matches
-
a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie Curie, și susținută la Facultatea de Științe de la Sorbona reprezintă o prelungire firească a unui traseu antropologic complex. Această lucrare, revoluționară în contextul interbelic, se structurează pe șapte capitole: noțiuni generale asupra absorbției razelor; studiul teoretic al absorbției razelor alfa; Dispozitivul experimental pentru încetinirea razelor alfa în gaze; discutarea metodei și precizarea rezultatelor; rezultate numerice și curbe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită. Este vorba de o formă sui generis a trupului sfințit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
inconștientului. Se știe că perioada contemporană este realmente invadată de domnia imaginii, de un reflex al imaginii simbolice, la nivelul mentalității colective, străduindu-se să surprindă mecanismul de asociere a imaginilor în simboluri și să găsească o hermeneutică adecvată. Perspectiva antropologică durandiană respinge teoria psihologiei clasice care concepe imaginea sub forma unui dublet al percepției, o copie în miniatură a lucrurilor obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât din convergența unei rețele de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să scape unei reificări, unde se întâlnesc elementele primordiale ale lui Bachelard, arhetipurile lui Jung, ambele având a priori semnificația lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și profunzimea sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a imaginii. A traduce imaginile, cu funcțiile sale cosmologice, antropologice și psihologice, în termeni concreți, este o operație lipsită de sens; acestea înglobează, desigur, toate aluziile concrete, evidențiate de Freud, dar realul pe care încearcă să-l semnifice nu lasă să se epuizeze prin asemenea referințe la concret 10. Mircea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
el este după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul este nemuritor, dar, ca urmare a păcatului originar, el a căzut sub influența morții. Toate aceste consecințe au fost anulate prin Învierea lui Hristos. Apologeții ruși prezintă caracteristicile care diferențiază concepția antropologică creștină de cea naturalistă. • Nemurirea sufletului. Respingând ipotezele raționaliste cu privire la suflet, apologeții demonstrează că acesta este o substanță spirituală deosebită, principiul independent al fenomenelor spirituale. Conștiința este factorul care subliniază adevărul nemuririi sufletului. Dacă sufletul nu este rezultatul organismului, ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vedea, de exemplu, modelele și mecanismele de migrație externă definitivă sau pendulatorie de la noi din țară, din trecut și prezent. Am dezvoltat în lucrare considerații de acest fel, inclusiv în contextul prezentării schimburilor intergeneraționale în familia lărgită (capitolul 8). Datele antropologice sunt însă semnificative pentru cultura noastră generală, pentru dobândirea necesarului coeficient de deschidere culturală, de înțelegere a varietății formelor de familie din lume. Necesitate care, în condițiile interacțiunii tot mai intense și complexe dintre populațiile lumii, nu mai reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
omogene (triburi, populații rurale), iar sociologia cu precădere de cele complexe, puternic stratificate - specialiștii americani în domeniu spun că deosebirea dintre sociologia americană și antropologie este că prima „ne studiază pe noi, iar cealaltă pe alții” -, în ultimele decenii studiile antropologice cuprind și societățile complexe, industrial-urbane. Analiza unor manuale sau alte texte de sinteză, tratate de sociologie și antropologie relevă că subzistă totuși onuanță marcantă între cele două discipline și în explorarea familiei: sociologia integrează parcă mai substanțial date ale altor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
arătat cu date concrete cum tehnologia de subzistență afectează organizarea socială în timp și spațiu (cultural). Comparațiile dintre muncă, stratificare și moștenire în societățile de culegători, vânători și agricultori sugerează explicații cauzale pentru diverse tipuri de mariaj și familie. Cercetările antropologice au arătat diferența dintre poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza diferențele și similitudinile culturale, ci și ca surse ideatice pentru propriile investigații. Analiza mai concretă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rețea (networks analysis), care formalizează și cuantifică, prin metoda grafurilor și cea matriceală, configurația și intensitatea raporturilor dintre diferite entități. Analiza sistemică rămâne dominantă în asistența și terapia familiei. Pe de altă parte, în spiritul unei tradiții consecvente, textele antropologice despre familie și rudenie folosesc din plin conceptul de funcție. Probabil și din motivul că pentru societățile simple, unde relația cu mediul geografic e mai directă și întreaga viață socială este bazată pe sistemul de rudenie, diferitele funcții ale organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bogat material comparativ. Desigur, preocupări și reflecții despre familie au existat înaintea unor cercetări sistematice subsumate specific sintagmei „sociologia familiei”. Să punctăm în continuare momentele mai importante în abordarea familiei, chiar dacă ele nu au fost în întregime cercetări sociologice sau antropologice (Damian, 1972). 1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilortc "1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor" Mai mulți etnografi, filologi, istorici și specialiști din alte domenii din secolul al XIX-lea au întreprins explorări
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un viciu metodologic fundamental: concluziile sunt trase pe baza unui material cultural specific - irochez -, ridicându-se deci problema reprezentativității. De mai multă vreme, cercetări concrete antropologice au arătat că familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1975b, p. 350): „...studierea terminologiei relațiilor de rudenie ne oferă importante lecții despre relația dintre ideologie, structură socială și condițiile tehnoeconomice și tehnoenvironmentale”. Terminologia euro-americană (eschimosă). Sistemul terminologic cu care euro-americanii sunt cel mai bine familiarizați se numește în literatura antropologică terminologia eschimosă sau inuită (vezi figura 6). Două aspecte importante se remarcă din analiza acestei diagrame: nici unul dintre termenii aplicați familiei nucleare (1, 2, 5, 6) nu se aplică în afara ei; nu există distincție între linia maternală și cea paternală
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marea majoritate a persoanelor descoperirea unor atare legături produce adevărate dezastre psihice, pricinuind răni sufletești ce persistă toată viața. Viața amară a cuplului este generată și de gelozia unuia dintre soți, indiferent dacă are o bază reală sau nu. Cercetările antropologice arată că ea e prezentă în aproape toate culturile lumii. În mariajele poligamice, în particular în cele poliginice, gelozia ia forme acute mai ales atunci când bărbatul arată o preferință marcantă față de una dintre soții. Într-o asemenea societate funcționează în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor - refuzul „revoluției“ înseamnă și refuzul unei politici „revoluționare“, ce preferă seducția utopică și voluntarismul angajamentului pragmatic. Privită în această cheie occidentală, atitudinea junimistă față de „roșii“ munteni devine perfect inteligibilă. Respingerea Revoluției presupune și delimitarea de cel mai influent tipar antropologic pe care modernitatea îl inventează și îl impune, la debutul secolului XIX. Moderația junimistă este expresia unui univers care ajunge la capăt odată cu marele război mondial și cu revoluția rusă. Lecția evoluției va lăsa loc, în câțiva ani, pedagogiei carnagiului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
the Minds of Men. Origins of the Revolutionary Faith, Basic Books, New York, 1980, pp. 1-24.</ref> Promisiunile neîmplinite ale lui 1789 sunt magma din care se hrănește fascinația revoluționară. Precedentul iacobin oferă modelul de la care se revendică o nouă specie antropologică, fascinată de investigarea posibilităților schimbărilor sociale. Opoziția „reacțiunii“, severitatea represiunii, solitudinea insurgen ților sunt factorii care explică, încă de la finele secolului al XVIIIlea, fizionomia particulară care va marca sensibilitatea revoluționară. Conspirația lui Babeuf este retorta în care se topesc elementele
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Pentru toți aceștia, principiile marii revoluții franceze nu puteau însemna decât ca fiecare să poată ajunge la cele mai înalte funcții. Junimismul se va contura, doctrinar, în epoca de după 1866, ca un răspuns la provocarea ridicată de supraviețuirea acestui tip antropologic al revoluționarului în mediul românesc. Adaptând, ca urmare a unui proces de aculturație, ipotezele liberal conservatoare europene, junimiștii au rezistat cântecului de sirenă al radicalismului iacobin. Stigmatizarea formelor fără fond derivă, organic, din această suveranitate a rațiunii, suveranitate în numele căreia practica
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Educația occidentală a tinerilor dă naștere, în termeni eminescieni, unei generații care nu aspiră decât la reproducerea rapidă și definitivă a unui model de civilizație universal prin excelență. Atenția la con text este irelevantă, de vreme ce viitorul aparține unei noi specii antropologice, lipsită de rădăcini și capabilă de a întemeia comunități în afara oricărei memorii a locului. Timbrul lui Rosetti este cel al romantismului conservator, iar afinitatea cu filipicele lui Iorga de mai târziu nu poate fi negată. Nașterea formelor fără fond este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
venite din partea colegilor (competiția profesională și socială), care pot stimula sau inhiba afirmarea, constanța participativă ca lider. ► Cel mai evident este conflictul personalitate-rol în situații de divergență, între așteptările instituției (dimensiunea normativă), așteptările personale (dimensiunea psihologică) și valorile societății (dimensiunea antropologică). Rezolvarea, ponderea acordată unor dimensiuni sau consensul lor depinde de tipul acțiunii, de caracteristicile rolului concret, de personalitatea individuală, de percepția interpersonală, rezultând trei stiluri: normativ, personal sau de compromis. Conflictul intrarol, născut din divergența între pregătirea de bază, profesională
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2000; True 2003; Whitworth 2004; Stern 2005). Mult mai prudentă și mai precisă în utilizarea analitică a conceptului de gen și mult mai apropiată de evoluțiile din teoria critică internațională, constructivism, teoria economică post-marxistă, precum și de metodele feminismului istoric și antropologic, cea mai nouă generație de feminiști oferă suport empiric pentru provocările primei generații și în același timp generează noi intuiții teoretice asupra dimensiunii de gen a politicii globale, așa cum o ilustrează restul acestui capitol. Feminismul empiric Feminismul empiric ne îndreaptă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Fuhrmann, ELU, București, 1969. 37"Epoca modernă europeană a pus, în centrul ei, ca echivalență a eului, Ego affectus est, răsturnare de perspectivă evidentă, dacă ne gândim la îndelungata tradiție raționalistă, în definirea esenței umane, cu atâtea consecințe pentru științele antropologice." Vezi Hugo Friedrich, Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. În românește de Dieter Fuhrmann, ELU, București, 1969. 38Luiza Bratu, op. cit., p. 17; vezi și Eugen Negrici, Introducere în poezia contemporană, București
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui cuplu conjugal
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]