2,986 matches
-
a căror filiație patogenică este mai greu de explicat și acceptat. O mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale, se citează: dilatații ale rădăcinii aortice, anevrisme și disecții ale aortei toracice sau abdominale, anevrisme ale arterelor coronare. A) DIAGNOSTIC Afectarea valvulară Incidența afectării valvulare a fost inițial estimată a fi sub 10% de către Gabow et al. (1984), care își intitulau totuși sugestiv articolul: ADPKD more
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și Doppler-color) confirmă afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică a valvelor aortice (eventual, consecutiv unei afectări anulo-ectaziante a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a căror patogenie pot fi incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
asociată cu extrasistole ventriculare, aceasta ar putea fi un mecanism posibil al morții subite prin cord observată la unii bolnavi cu ADPKD. De aceea, evaluarea creșterii masei ventriculare este importantă la acești bolnavi, deoarece are o certă implicare prognostică. Afectarea aortică în afară de afectarea anulo-ectaziantă a rădăcinii aortei (10% din cazuri după Leier et al. 1984), la bolnavii cu ADPKD se pot dezvolta anevrisme ale aortei toracice sau abdominale datorită hipertensiunii și alterării țesutului conjunctiv. Incidența acestor anevrisme ar atinge un nivel
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
din cazuri (Chapman și Hilson, 1980). Torra et al. (1996) au realizat recent un studiu sonografic al aortei abdominale la 139 pacienți cu ADPKD și un lot martor comparabil. Autorii nu au găsit la bolnavii cu ADPKD nici creșterea diametrului aortic, și nici o prevalență mai mare a anevrismelor aortei abdominale comparativ cu lotul de control, la orice vârstă. Cazurile raportate de alți autori ar putea fi consecința faptului că pacienții vârstnici cu ADPKD au ateroscleroză, hipertensiune și sunt supuși terapiei de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pacienții vârstnici cu ADPKD au ateroscleroză, hipertensiune și sunt supuși terapiei de supleere renală 1 (la populația vârstnică, anevrismele de aortă abdominală au o prevalență de 4-5%). Cu toate că rezultatele studiului condus de Torra et al. pun în discuție prezența anevrismelor aortice ca o caracteristică frecventă ADPKD, autorii cred că numai un studiu multicentric amplu ar putea defini frecvența reală a acestei entități la pacienții cu ADPKD (13). După Torres (1998), anevrismele aortei toracice ar avea o agregare familială și este rezonabil
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
elementelor contractile compensator alterării interstițiului miocardic (Subra et al., cit. 12) sau activarea sistemului renină-angiotensină (11); mai probabilă pare ipoteza defectului matricei extracelulare care se întâlnește în ADPKD. 1. Pacienții cu ADPKD supuși terapiei de supleere renală au un diametru aortic mai mare decât persoanele martor de aceeași vârstă și sex, dar această diferență nu este semnificativ statistică (Torra et al., 1996). C) TRATAMENT ȘI PROFILAXIE Constatarea unor alterări structurale la nivelul valvelor cardiace și aortei pune problema oportunității unor măsuri
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Constatarea unor alterări structurale la nivelul valvelor cardiace și aortei pune problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
concluzii pertinente. Identificarea celor două forme de boală polichistică renală ADPKD și ARPKD și studiile detaliate, clinice și genetice ale ADPKD au permis fundamentarea noțiunii de boală sistemică, cu manifestări renale și extrarenale. După chiștii hepatici și afectarea valvulară și aortică, manifestările intracerebrale (îndeosebi anevrismele intracraniene) sunt prezente la bolnavii cu ADPKD. Evenimentele neurologice majore și acute ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și morbiditatea la pacientul cu ADPKD transplantat Riscul de evenimente cerebrovasculare este crescut la pacienții cu ADPKD transplantați (Florijn, 1994; Hadimeri, 1997). Mortalitatea cardiovasculară pare a fi crescută doar la pacienții care nu primesc ciclosporină. Cauze particulare de deces: anevrismele aortice și perforațiile intestinale prin diverticulită colonică. Alte particularități ale morbidității subiecților ADPKD transplantați: eritrocitoza. TA, ITU, afectarea hepatică și herniile sunt similare. în concluzie, în ADPKD sunt necesare condiții suplimentare pentru a crește eficiența TR: evaluare cardiacă mai aprofundată: ecocardiografie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ICA ce nu erau anticoagulați sau cu contraindicații la anticoagulante pentru a reduce riscul de tromboză venoasă profundă și de embolie pulmonară (indicație de clasa I, nivel de evi dențăA). Tratamente non-farmacologice utilizate în insuficiența cardiacă acută Balonul de contrapulsație aortică se utilizează în caz de șoc cardiogen, având avantajul de a crește fluxul coronarian, de a scădea postsarcina și de a crește perfuzia renală fără a crește consumul miocardic de oxigen. Dispozitivele de asistare ventriculară sunt utilizate ca „tratament punte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
populației la nivel global și creșterea dramatică a speranței de viață a determinat creșterea prevalenței bolilor valvulare, în particular a celor degenerative. Astfel, unul din opt vârstnici peste 75 de ani are o valvulopatie moderată sau severă (1). Alături de stenoza aortică, insuficiența mitrală (Im) și tricuspidiană ocupă procente semnificative (1). În consecință, diagnosticul și managementul bolilor valvulare la vârstnici se confruntă la ora actuală cu probleme de abordare, având în vedere riscurile chirurgiei cardiace. Cu toate acestea, numărul intervențiilor de chirurgie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
care este raportată creșterea prevalenței cu vârsta de la 0,7% la populația de 18 -44 ani la 13% la vârstnicul peste 75 de ani. Im se situează pe primul loc în această statistică, fără diferențe între sexe, urmată de stenoza aortică (1,2). Dacă datele studiilor americane ar fi raportate la populația Europei și la rata de creștere a populației vârstnice, rezultă că până în 2050 vor exista 6,5 milioane de cazuri noi de valvulopatii moderate și severe. Date echivalente pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
80 de ani și 8,3% peste 80 de ani. Ca și în studiul lui Nkomo, proporția bărbați -femei este aproximativ egală. Spre deosebire de SUA, în Europa Im se situează pe locul al doilea cu 31,5% din cazuri versus stenoza aortică cu 43% din cazuri. Interesant este că în acest studiu două treimi dintre cazurile de Im sunt raportate la populația cu vârsta sub 70 de ani. Aspectul ar putea fi explicat prin prevalența crescută a etiologiei reumatismale în țările în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Alți autori (85) propun utilizarea criteriilor Fried de standardizare a fenotipului individual de fragilitate, performanța fizică și teste paraclinice pentru ameliorarea evaluării riscului preoperator. De altfel, trialul PARTNER confirmă utilitatea acestor parametri de fragilitate pentru selecția pacienților inoperabili cu stenoză aortică severă (76). Foarte importantă rămâne și evaluarea comorbidităților. Studiul lui Seeburg și colaboratorii săi, pe o cohortă de 2.503 pacienți vârstnici, sprijină acest punct de vedere la pacientul cu Im. BPOC, DZ, hemodializa preoperatorie, endocardita, necesitatea corecției concomitente a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
cu DZ sunt supuși chirurgiei de bypass. Studiile arată o incidență mai mare a complicațiilor- postoperatorii la vârstnici, ca necesitatea pre- lungirii intubației orotraheale, insuficiență- renală, AVC, delir, necesitatea administrării prelungite- a suportului inotrop sau a plasării balonului de contrapulsație aortică, risc de sângerare, infecții sau tulburări de ritm (14). Vârstnicii cu cel mai mare risc de complicații sunt cei cu comorbidități de tipul insuficienței renale, a DZ, sau consecințe ale intervențiilor chirurgicale complexe sau efectuate în urgență (14). Din cauza complicațiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
afecțiuni (1) ( caseta 28.2). 28.2. Particularități fiziopatologice Modificările cardiovasculare fiziologice la subiecții peste 65 de ani asociază hipertrofia ventriculului stâng (HVS) cu scăderea umplerii ventriculare, augmentarea contribuției auri culare în umplerea atrială, creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
unei terapii chirurgicale ulterioare. În cazul pacienților cu interesarea coronarei descendente anterioare (LAD) sau trivasculară semnificativă în prezența IC severe ce nu beneficiază de angioplastie coronariană cu plasare de stent, se impune intervenția chirurgicală imediată. Inserția unui balon de contrapulsație aortică este utilă în asigurarea asistenței mecanice a cordului și creșterii fluxului coronar în cazurile temporizate în vederea revascularizării coronariene. Balonul de contrapulsație reduce consumul de oxigen miocardic, dimensiunea zonei infarctizate, scade necesarul de suport inotrop și, implicit, riscul de aritmii ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
asistenței mecanice a cordului și creșterii fluxului coronar în cazurile temporizate în vederea revascularizării coronariene. Balonul de contrapulsație reduce consumul de oxigen miocardic, dimensiunea zonei infarctizate, scade necesarul de suport inotrop și, implicit, riscul de aritmii ventriculare. Contraindicațiile includ insuficien ă aortică (IA) moderată sau severă și patologia aortică. Pacienții care se prezintă în șoc cardiogen au rate crescute de mortalitate și necesită monitorizare atentă, suport inotrop și evaluarea acidozei și funcției renale. Se indică plasarea unui cateter în artera pulmonară, monitorizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
coronar în cazurile temporizate în vederea revascularizării coronariene. Balonul de contrapulsație reduce consumul de oxigen miocardic, dimensiunea zonei infarctizate, scade necesarul de suport inotrop și, implicit, riscul de aritmii ventriculare. Contraindicațiile includ insuficien ă aortică (IA) moderată sau severă și patologia aortică. Pacienții care se prezintă în șoc cardiogen au rate crescute de mortalitate și necesită monitorizare atentă, suport inotrop și evaluarea acidozei și funcției renale. Se indică plasarea unui cateter în artera pulmonară, monitorizarea output-ului cardiac prin determinarea concentrației gazelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
VS este un predictor negativ al prognosticului chirurgiei cardiace, dar selecția atentă a pacienților fără comorbidități majore determină un prognostic echivalent cu cel întâlnit la pacienții mai tineri. 28.3.3.1. Tehnici chirurgicale a) Plastia sau protezarea valvulară Stenoza aortică (SA) reprezintă o patologie comună vârstei a treia și constituie indicație de bioprotezare valvulară. SA determină hipertrofie ventriculară care crește necesarul miocardic de oxigen și accentuează ischemia la pacienții cu afectare coronariană care prezintă output cardiac fix secundar valvei stenozate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
de IC. Probleme de abord chirurgical se ridică la pacienții cu bypass aortocoronarian (BAC) care prezintă SA moderată. SA este lent progresivă, deci pare rezonabilă înlocuirea valvei și acceptarea unui risc operator minim. Reinternarea pacienților cu simptome de patologie valvulară aortică impune reintervenția ce este grevată de risc operator crescut în contextul asocierii unor multiple comorbidități prin rata complicațiilor, morbidității și mortalității. Supraviețuirea pacienților de peste 70 de ani este de 95% cu ameliorarea semnificativă a calității vieții (1). Stenoza mitrală (SM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Comisurotomia elimină stenoza. Dacă valva este sever afectată de boala reumatismală sau de prezența semnificativă a regurgitării mitrale în conjuncție cu stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu cele aortice. Boala mitrală la pacienții vârstnici cu IC este secundară regurgitării mitrale ischemice după un infarct miocardic (IM) în teritoriul arterei circumflexe sau dilatării inelului valvular atribuabilă cardiomegalieiasociate. Pacienții cu reflux mitral primitiv sau secundar cardiomiopatiei dilatative beneficiază de plasarea unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
inel mitral calcificat și risc de disfuncție atrioventriculară, complicație adesea fatală, ceea ce face ca păstrarea valvei mitrale originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
adesea fatală, ceea ce face ca păstrarea valvei mitrale originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]