2,251 matches
-
dragi; când citești o carte; când vezi jumătatea plină a paharului în orice situație, ș.a.m.d. STRESUL, SUPĂRAREA ȘI FRUSTRAREA Când suntem supărate, stresate, frustrate tindem să ne afundăm și mai mult în “prăpastie” și asta se datorează sentimentelor apăsătoare din cauza incapacității de a ieși din “infern”. Sentimente și stări negative care acționează, de cele mai multe ori, ca un feedback negativ asupra minții. Luăm ca exemplu o situație care reflectă ceea ce am spus: Când suntem supărate pe o persoană, de cele mai multe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
că poate avem noroc să scăpăm. Realizez că, într-un fel, ne-am dat foc la bagaje și noi, studenții, dar și profesorii care nu ne-au "instruit" ideologic suficient, ca să nu ne apucăm de manifestații. În cămin, atmosfera e apăsătoare...Suspectăm una dintre colege, pe Dxxx, care a trâmbițat că bulgărele de zăpadă s-a rostogolit din camera noastră... Suntem cenușii, viitorul nostru pare deja blocat în dosare compromițătoare și, dacă vom ajunge la strung, securistul se va îngriji să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a lungul străzilor principale pavate parțial și cu asfaltul șoselelor deseori răvășit, se plantaseră arbori tineri, care se alimentau cu apă sosită de undeva prin canale descoperite și de aceea evaporându-se în bună parte pe parcurs, sub o arșiță apăsătoare care pierdea în intensitate doar câteva grade de temperatură la umbra nopților fierbinți. În ce mă privește, dezbaterile din incinta congresului nu prezentau nicio umbră de interes. Ba mă și plictiseam de-a binelea, ascultând în ședințele plenare intervenții după
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și încep a visa sub imperiul creat de acest superb tablou oferit de natură, niciodată redat de pictori în toată măreția sa. Frînturi, surprinse de ochi ageri și talente minunate, reușesc uneori să ne scufunde într-un soi de visare apăsătoare, pe care doar o toamnă tîrzie o poate provoca prin ochii lui Bogdan Bîrleanu sau Constantin Tofan... Mașina se leagănă vioi, urmărind fidel drumul improvizat de pădurari. O barieră se ridică și continuăm prin umbra, deja întunecată, a codrului bîntuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost operat, dar eu? Dacă medicii din Iași ar fi găsit și boala mea din timp... Bănuiau că este un cancer de prostată și m-au tot chinuit vreo șase luni. Mașina înainta cu prudență pe drumurile Moldovei și tăcerea apăsătoare copleșea pe cei doi oameni necăjiți, nemilos loviți de jocul hazardului. Ancuța, eu zic că doctorul ăsta știe multe, dar nu poate prezice chiar așa..., doar ești și tu medic, nu? Da, tăticule. Alții au dus-o ani mulți, contrar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai suportabil. Nu știu ce să spun, mă codesc, toropit de căldură. Nu se poate, sînteți așteptat, devine Dimitri autoritar. Elada cea arsă de soare și scăldată de mări calde, curate. Cu vilele ei cochete, cu frumusețile ei șocante, cu căldura ei apăsătoare și cu oamenii ei, care sînt ca și ai noștri. Nici o țară din lume n-are mai împletită istoria ei cu a noastră. Pe deasupra, avem aceeași credință, care ne unește și mai mult. Drumul spre București este un adevărat chin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
uluit. Nu respir. Ea continuă. După, a început să plîngă, spunînd întruna: "Ce-am făcut, o, Doamne?''. Am început și eu să plîng. Dar nu-mi părea rău. Eram fericită și-mi asumam consecințele... Se lasă o tăcere grea, chiar apăsătoare, jenantă. Nu scot o vorbă mult timp. Apoi, rup vraja, aproape brutal. N-ai mai avut vești de la el? O, ba, da. Zilnic, în fiecare oră Domenique era în mine. Apoi cu mine. Scoate o fotografie cu un puști mulatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sculptarea“ sinelui în vederea unei desăvârșiri dătătoare de „măreție sufle tească“ și de noblețe iradiantă, înțelepciunea lumii greco romane suferă, de la o vreme, de un soi de inflație a eului. Preocuparea de sine riscă să instaureze, de jur împrejurul persoanei, un tot mai apăsător spațiu al singurătății. Sinele evacuează lumea. O pune între paranteze. Nu mai există decât sculptorul, modelul său ideal și materia primă a viitoarei statui. Avem de a face cu o titanomahie, care se consumă într-un pustiu. Instanța cu desăvârșire
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
deja existente. În genere însă, strada, magazinele, instituțiile, mijloacele de transport, scena politică, ziarele nu sunt locuri ale conflictului. Nu se vociferează, nu se schimbă injurii și îmbrânceli, nu se caută harțagul cu orice preț. În răsărit, dimpotrivă, aerul e apăsător, ca deasupra unui câmp de luptă. S-ar zice că toată lumea urăște pe toată lumea. Cearta este un mod de viață. Zgomotul de fond al conviețuirii noastre este bombăneala, recriminarea, scandalul. Trăim din resentiment. Lupta politică vizează exterminarea adversarului, gazetăria e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cine îl va putea despăgubi pentru suferințele îndurate și sănătatea vătămată? În ce privește primul caz, faptele însele sunt cele care decid, căci: a. Cauza confirmată a presupusei ipohondrii a fost extenuarea în serviciu; ca urmare, reducerea venitului a fost atât de apăsătoare, încât recuperarea acestuia și restituirea costurilor sunt chestiuni fundamentate pe drepturile naturii și ale echitabilității. b. Natura și cauzele presupusei ipohondrii ar fi necesitat cel mult o scurtă slăbire a intensității lucrului, îndepărtarea neplăcerilor și relaxare, așa cum au dovedit urmările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care să nu se fi dedat, cu adânci suspine și lacrimi, unei întregi liste de fapte contrabandist ice. El însuși, trebuind să-și aducă de peste graniță bunurile necesare deja îngustei subzistențe zilnice, nu poate face asta decât sub multe și apăsătoare dificultăți de graniță și vamale, și în condiții mult mai scumpe, mai anevoioase și adesea de contrabandă. Cu greu este posibil a găsi un echivalent dimensiunii acestui neajuns, în măsura în care judecăm situația Bucovinei și a frontierelor sale după cea a altor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cale de întoarcere, fie în străinătate, fie în provinciile din mijloc, și în același timp nu deține produse pe care țările învecinate să nu le aibă în exces și în calitate mai bună. Granițele ei sunt deopotrivă neregulate, nefirești și apăsătoare. Această Bucovină, săracă în bani, are singurul său mare comerț cu Moldova, fiind strâns legată de aceasta prin prisma granițelor, a asprimii cerului, a perimetrelor restrânse, a lipsei unei mulțimi de realizări, precum și prin cea a proprietăților, a limbii, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vitrege, țăranii au căzut și încă mai cad, cu toate necesitățile lor, în păcatul contrabandei, și aceasta din neștiință, care e mereu inocentă, din necaz, care nu cunoaște reguli, și din deznădejde, care se încumetă la orice. Această neobișnuită și apăsătoare constrângere în existența lor trudită și în treburile lor casnice a ajuns și mai penibilă din pricina comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care-și aveau garanția în istoria națiunii, în drepturile rangului și în străvechea constituție a țării. Acum, nu numai că este despuiat de aceste privilegii hotărâtoare, ci este și supus unor noi taxe. Subsemnatul plătește o contribuție deopotrivă arbitrară și apăsătoare, pentru ruinele domeniilor rămase de această parte a graniței și pentru supușii săi rămași acolo, care trebuie să se hrănească de partea cealaltă a proprietății împărțite după cum am explicat mai sus. El achită această taxă și pentru agricultorii săi, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bani, în caracterul economiei, pe scurt în situația țării, iar această situație poate fi ușor imaginată prin prisma a ceea ce am amintit, în treacăt, până aici. Totodată, petiționarul trebuie să achite pentru oi, porci și stupi de albine o taxă apăsătoare, atât pentru agricultură, cât și pentru el însuși, contribuție cunoscută sub numele de goștina și deseatina și care se ridică de la 5, până la 61/2 kr. pe bucată. Pe lângă acestea, el trebuie să plătească, pentru el și pentru agricultorii săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
catedra de Geografie n-a aflat o cât de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb, a intervenit detașarea, indiferența și anularea acelor principii de comunicare asertivă cu care eram obișnuiți până la momentul acela. Era însă mult prea apăsătoare răceala domnului profesor. Ne lipseau naturalețea și bonomia gesturilor sale, șarmul și cuvintele tihnite. Așadar trebuia să facem ceva. Ne-am adunat ambele grupe în speranța soluționării cât mai rapide și eficiente a acestui diferend ce aducea în prim plan
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
literare și-și permite să discute mult mai nuanțat o temă tabu: libertatea de creație. Cei ce cunosc perioada înțeleg vicleniile prin care semnalizarea la stânga ascundea tentația, dacă nu chiar și intenția, virajului spre dreapta: după ce conturează un tablou întunecat, apăsător, sufocant, al vieții culturale românești, Ralea, spre a drege oarecum busuiocul, conchide că lipsurile n-ar fi de natură structurală, ci doar... funcțională. Aș! Scopul fusese atins iată, împăratul e gol! Plin de stângisme conjuncturale, dar mustind de semnalări grave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
minți cu pumnii și picioarele pe unde nimerea, zbierând că unde-s banii, cm altă treabă n-aș fi avut peste noapte decât să-l buzunăresc. Nu fusese un coșmar, ci asta era realitatea, tulbure și limpezindu-se dureros și apăsător, ca zorii acelei dimineți de decembrie pâlpâind la fereastră. Banii. — Lasă-i, am spus, nu mai răscoli ca idiotu’ că știi bine că nu i-ai pierdut prin casă. Banii noștri dispăruseră și odată cu ei și văru' Laur cu Steluța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai multe zile friguroase și umede, o geană palidă de soare se ivi printr-o spărtură de nori, și încet-încet începu să se lumineze. Soarele se suise la vreo două sulițe pe cer. Dimineața era călduță... dar tristă și puțin apăsătoare. În Grădină, la ora aceea aproape pustie, era o liniște ca de cimitir... Doar câțiva bărbați, cam la vârsta senectuții, să i numeri pe degetele de la o singură mână, în picioare sub „Teiul lui Eminescu”, stăteau abătuți și triști ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Moldova’n deal la cruce... prea stins, împrejurările brutale și cinice, în care școala noastră a fost desființată. „Șaizeci de ani, au trecut de-atunci..!” murmură el, abia auzit, cu glas tremurat. Tăcerea care a urmat, deveni parcă și mai apăsătoare... părea un moment de reculegere, în fața unui mormânt deschis... Doar copacii din jur, cu frunzele împuținate de toamnă, foșniră tainic, și, parcă anume, câteva crengi se frânseră cu un zgomot surd și dureros... căzând la pământ. Tresării... superstițios... „... Și, desigur
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așternuse o tăcere că-ți puteai număra bătăile inimii. ... Necazurile noastre, domnule, abia încep !..continuă tot el. Viața pe care am știut-o noi a pierit pe vecie. Niciodată, lumea nu va mai fi așa cum a fost... Tăcerea deveni mai apăsătoare. Poate.. se va încheie o pace mai îndelungată !.. rupse tăcerea cheferistul. Nu, nu domnule... nu cred !.. După ce omenirea se va elibera din încleștarea de azi, va pregăti condițiiile unei alte încleștări... Așa, cel puțin, o spun veacurile de până acum
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fierbinte de vară cu arșiță mare, ca în luna lui Cuptor.. Toropeala se așternuse peste sat încă de dimineață.. Soarele se înălța repede pe cer... La amiază, pământul și aerul dogoreau. În dimineața aceea de duminică, liniștea parcă era mai apăsătoare și mai tristă. Dinspre Biserica, ce strălucea în primele raze ale dimineții, refugiaților le veneau speranța, curajul și forța... curgându-le odată cu sângele prin vine... Biserica strălucea tot mai puternic, ca și cum ar fi luat toată lumina soarelui. Toți, nu-și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Armatei”: „..Trupele române au eliberat ultimul petic de pământ românesc...” Toamna înainta... soarele scădea treptat... Sub vata negurii și a norilor de octombrie, culorile toamnei se șterseră... ...Viața la Pesac, începând cu septembrie, de când au plecat șvabii, devenise tristă și apăsătoare. Ulițele aproape goale... lipsind nemții, unele chiar, de la un capăt la altul, erau pustii. Satul cu aproape jumătate din case părăsite, odată cu retragerea trupelor germane, părea un cimitir. Și pribegia noastră se apropia de sfârșit, urmând ca în primăvară să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste ei. „ Tovarăși, tovarăși !.. încercă vorbitorul să mai potolească vacarmul. Vânzătorii de țară și-au primit pedeapsa binemeritată, tovarăși !” Și, activistul dădu citire cumplitei sentințe de condamnare, publicată în ziarele apărute de dimineața... Prin gura lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
propriei sale plăceri. Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna, cât va fi lume... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor, și de neprevăzut al soartei. ... Ultimele ecouri ale Pieții se stinseră în văzduh... Liniște... O liniște apăsătoare coborî din cer. Înserarea a început a se lăsa peste Piața rămasă pustie... întunericul și noaptea de noiembrie veni repede, umedă și senină. Clopotul de la Mitropolie bătu cu sunet rar și adânc, de cinci ori la rând...Și clopotele bisericilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]