2,954 matches
-
profilul „Energetic”. Profilul electric conținea specializările: "Electrotehnică" cu direcțiile de aprofundare - acționări electrice, aparate electrice, mașini electrice, utilizări ale energiei electrice; "Electronică și telecomunicații" cu direcții de aprofundare - radiotehnică, electronică aplicată, telefonie si telegrafie; "Automatizări și calculatoare" cu direcțiile de aprofundare - automatizări industriale, conducerea proceselor industriale cu calculator, construcția echipamentelor de calcul. Profilul energetic avea inițial o singură specializare „Energetică”, cu direcția de aprofundare „electroenergetică”, iar, din 1977, apare și „Energetică industrială”. Priviți din perspectiva timpului, cei peste 90 de ani
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
telecomunicații" cu direcții de aprofundare - radiotehnică, electronică aplicată, telefonie si telegrafie; "Automatizări și calculatoare" cu direcțiile de aprofundare - automatizări industriale, conducerea proceselor industriale cu calculator, construcția echipamentelor de calcul. Profilul energetic avea inițial o singură specializare „Energetică”, cu direcția de aprofundare „electroenergetică”, iar, din 1977, apare și „Energetică industrială”. Priviți din perspectiva timpului, cei peste 90 de ani de la înființarea Școlii de electricitate industrială s-au caracterizat printr-o dinamică deosebită a dezvoltării, diversificării și, în același timp, consolidării unei anumite
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
Frontul Românesc" afirma că programul georgiștilor primise un caracter naționalist datorită presiunilor făcute de "grupul naționalist" din partid, reprezentat de C.C. Giurescu și Victor Papacostea 705. Considerăm că, prin caracteristicile deja enumerate ale naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea conceptului de românism, delimitarea clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
teatrului, care implică în mod necesar o muncă de reflecție: este real, dar un real construit, un artefact. Această pendulare între receptarea pasivă și distanțarea critică este, pentru spectator, în același timp, sursa plăcerii sale estetice și a posibilităților de aprofundare mentală. Cele șase funcții ale limbajului stabilite de Jakobson pot fi ușor decelate și în discursul teatral, adaptate fiind și nuanțate în funcție de specificul acestuia. Funcția emotivă trimite la emițător, fiind gestionată pe de o parte de scriptor (autor), care imaginează
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
dezvoltării "egalității condițiilor", identifică în progresia individualismului, nu oboseala democrației, ci o nouă afirmare a indivizilor care trudesc, un "anume grad de conștiință"1 a complexității funcționării democratice a societății. Spre deosebire de Paul Yonnet, nu percepem în societatea de consum [...] o aprofundare, o extindere a procesului de democratizare"2. Asimilarea dezvoltării democratice cu democratizarea moravurilor duce, cu siguranță, la o "creștere a insignifianței"3 acesteia, la triumful conformismului generalizat asupra "întoarcerii subiectului". Sigur, democratizarea moravurilor reprezintă o etapă necesară pentru democrația politică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestei chestiuni pare restrâns în Franța. Mai mult, aceste studii sunt adesea făcute de cercetători aflați în umbra marilor grupuri private ale serviciilor urbane. Cu toate acestea, pertinența economică a gestionării delegate nu pare să fie contestată de nimeni (pentru aprofundarea acestei chestiuni, vezi F. Rachline, op. cit., 1996). 475 F. Rachline, op. cit., 1996, p. 58. 476 Ibid., p. 79. 477 Ibid. 478 Pentru o prezentare detaliată a diverselor cadre participative, a se vedea Denys Lamarzelle, Stratégie et démocratie territoriales, Montreuil, Éditions
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
face trecerea de la general la particular, de la analiza globală a fenomenului schimbării, la efectele sale reale asupra dinamicii școlii ca organizație. Autoarea demonstrează cu acest prilej o deosebită maturitate receptivă și spirit dubitativ-corectiv, spirit analitic și de sinteză, putere de aprofundare și resemnificare epistemologică. Prin felul cum vizează și semnifică lucrurile reiese o platformă implicită de poziționare activă față de procesul transformațional inovativ în câmpul educației. Chiar dacă tema este complexă și ramificată, iar discursul pe această direcție devine politizat la alți autori
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sistemului școlar și alfabetizarea inițială; * Ciclul de dezvoltare (clasele III VI) care își propune formarea capacităților de bază necesare continuării studiilor; * Ciclul de observare și orientare (clasele VII IX) urmărește orientarea în vederea optimizării opțiunii școlare și profesionale ulterioare; * Ciclul de aprofundare (clasele X XI) are ca obiectiv aprofundarea studiului în profilul și specializarea aleasă; * Ciclul de specializare (clasele XII XIII) are ca obiectiv prespecializarea în vederea integrării eficiente în învățământul universitar de profil sau pe piața muncii. 4. Delimitarea trunchiului comun de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dezvoltare (clasele III VI) care își propune formarea capacităților de bază necesare continuării studiilor; * Ciclul de observare și orientare (clasele VII IX) urmărește orientarea în vederea optimizării opțiunii școlare și profesionale ulterioare; * Ciclul de aprofundare (clasele X XI) are ca obiectiv aprofundarea studiului în profilul și specializarea aleasă; * Ciclul de specializare (clasele XII XIII) are ca obiectiv prespecializarea în vederea integrării eficiente în învățământul universitar de profil sau pe piața muncii. 4. Delimitarea trunchiului comun de cunoștințe de curriculum-ul la decizia școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la studiile de diagnoză a învățământului, elaborate de specialiști în Științele Educației și de sociologi -, precum și a gradului de acceptare a acesteia la nivelul școlii ca organizație sau a promovării elementelor sale la nivelul procesului de învățământ, va evidenția necesitatea aprofundării subiectului sau a revizuirii strategiilor schimbării. Nu e mai puțin adevărat că, deși mai persistă unele disfuncții, școala românească a reușit să facă față acceptabil noilor solicitări și să-și asume responsabilitatea demultiplicării schimbării în toate palierele acesteia, de la curriculum
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adesea până la/și chiar sub limita de existență decentă a localnicilor. Am considerat necesară această sumară prezentare introductivă a naturii Colinelor Tutovei pentru o mai ușoară înțelegere a nivelului de viață al majorității populației locale. Pentru detalii, și îndeosebi pentru aprofundarea reliefului regiunii, poate fi consultată o frumoasă teză de doctorat, publicată chiar sub titlul "Relieful Colinelor Tutovei" (1968), de cunoscutul profesor universitar ieșean Ioan Hârjoabă, și, mai recent, un articol complementar, "Contribuții la studiul geomorfologic al bazinului văii Tutova" (1992
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
catedre, grupe de specializare) sau a unor cadre provenite de la alte universități din țară, unele refractare atmosferei de respect reciproc și solidaritate, fără a reuși însă a provoca sciziuni majore în sânul ei. III. Etapa specializărilor în geografie, constă în aprofundarea pe ramuri (la nivel de discipline) a geografiei, atât în învățământul universitar cât și în cercetarea științifică de teren și laborator pentru necesități de aprofundare dar revenindu-se la caracterul unitar al geografiei, unitatea fiind dată de intima interacțiune geosistemică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
însă a provoca sciziuni majore în sânul ei. III. Etapa specializărilor în geografie, constă în aprofundarea pe ramuri (la nivel de discipline) a geografiei, atât în învățământul universitar cât și în cercetarea științifică de teren și laborator pentru necesități de aprofundare dar revenindu-se la caracterul unitar al geografiei, unitatea fiind dată de intima interacțiune geosistemică între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-se la caracterul unitar al geografiei, unitatea fiind dată de intima interacțiune geosistemică între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
asupra vieții lui sociale, a relațiilor interumane și l-au interesat mai puțin fenomenele naturale. Deosebit însă de sofiști, dialogul socratic stă sub însemnele dictonului cunoaște-te pe tine însuți Aceasta reprezenta o invitație nu la speculația sterilă, ci la aprofundarea problemelor legate de condiția umană, la cunoașterea persoanei, realizată ca raportare la sine. În mod diferit față de vechile concepții asupra sufletului care au apelat la elementele primare de reprezentare din natură, la Socrate accentul cade pe omul înțeles ca o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
alături de gândire și rațiune, acestea din urmă proprii doar omului. El a făcut considerații asupra însemnătății vieții culturale, spunând că știința și artele, politica și literatura pot fi lucruri bune și rele în același timp. Important este ca ele, prin aprofundare spirituală, să se finalizeze în erudiție. El a făcut deosebire între rațiunile superioare și cele inferioare, primele bătătorind calea spre înălțarea contemplativă, spre ideile eterne. Se ajunge la acest nivel prin intrarea în funcțiune a ceea ce în suflet asigură înălțarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
efectuează studii asupra populației primitive a acelor locuri. Surpriza sa a fost reprezentată de numeroasele analogii pe care le-a găsit între conținutul inconștientului acestor popoare și cel al europenilor moderni. Aceste constatări au constituit un punct de plecare pentru aprofundarea studiilor sale în domeniul etnologiei, în cel al psihologiei religioase a simbolurilor. Prin antiteză la teoria freudiană, Jung a denumit linia sa de gândire ca analitică. Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dinților cu funcțiile respective, dar și aspectul estetic înalt. Această în mare măsura a condiționat utilizarea ceramicei și a compozitelor. În restaurările ocluzale o mare importantă o are reproducerea 191 reliefului ocluzal a dinților lezați sau absenți. Această problemă necesită aprofundarea cercetărilor privind diverse aspecte ale tehnologiilor de restaurare morfofuncționala directăși indirectă în dereglările ocluzale Așadar, restabilirea morfologica a ariilor ocluzale ale arcadelor dentare integre sau întrerupte, având ca concept refacerea echilibrului și funcției ocluzale, prevede selectarea tehnologiilor optimale de imobilizare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
PREFAȚĂ Tema demersului științific realizat de doamna Liliana Creangă pare la prima vedere a nu fi prea generoasă, datorită dimensiunilor modeste ale unității geografice alese pentru analiză, dar această trăsătură invită în mod deosebit la aprofundare, la înțelegerea fenomenelor în totalitatea lor și la evidențierea caracteristicilor specifice structurii sociale și economice ale comunei Șipote. Ceea ce este demn de remarcat în lucrarea de față este abordarea realității geografice atât din punct de vedere al geografiei fizice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
conferința ținută de Werner Heisenberg (1901-1976) În cadrul sesiunii Academiei bavareze de arte frumoase la 17.11.1953 spunea: „tehnica a fost În mod permanent condiție și consecință a științelor naturii. Ea este o condiție a științelor naturii Întrucât extinderea și aprofundarea științei nu se pot produce decât prin perfecționarea mijloacelor de observație [...].Tehnica este, pe de altă parte, consecință a științelor naturii, Întrucât exploatarea tehnică a forțelor naturii nu devine, În general, posibilă decât datorită unei cunoașteri aprofundate a domeniului de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
conferința ținută de Werner Heisenberg (1901-1976) În cadrul sesiunii Academiei bavareze de arte frumoase la 17.11.1953 spunea: „tehnica a fost În mod permanent condiție și consecință a științelor naturii. Ea este o condiție a științelor naturii Întrucât extinderea și aprofundarea științei nu se pot produce decât prin perfecționarea mijloacelor de observație [...].Tehnica este, pe de altă parte, consecință a științelor naturii, Întrucât exploatarea tehnică a forțelor naturii nu devine, În general, posibilă decât datorită unei cunoașteri aprofundate a domeniului de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care pot fi orientate exclusiv asupra rafinării proceselor de comunicare (redactarea de scrisori, cereri, descrieri, exerciții de ascultare activă, exerciții de citire rapidă etc.) sau pot fi complinite prin acțiuni în care actele de comunicare vizează extinderea cunoștințelor și mediază aprofundarea unor texte literare și non-literare sau facilitează învățarea unor noi concepte lingvistice, textuale sau de teorie literară. - a comunica pentru a învăța, atunci când comunicarea depășește stadiul de obiect al învățării și devine mijloc și mediu al proceselor de asimilare și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
-se de aprecierea deosebită a șefului său de catedră, Prof. A. Myller, acesta i-a obținut o bursă de studii de perfecționare la Universitatea din Neapole, unde s-a și prezentat în anul 1930 și unde își continuă activitatea de aprofundare a cunoștințelor. Dovedind aceeași putere de muncă ieșită din comun și bucurându-se de sprijinul direct și neprecupețit al profesorului Mauro Picone - omul pe care Prof. D.I. Mangeron avea să-l considere mentorul sau spiritual și căruia avea să-i
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Date fiind diversitatea subiectelor abordate și numărul considerabil de autori care lucrează în acest domeniu, nu se pune problema de a da o bibliografie detaliată. Ni se pare mai potrivit să indicăm un număr limitat de lecturi care să permită aprofundarea principalelor axe ale prezentării noastre. I. Generalități despre discurs și analiza discursului ADAM J.-M., Linguistique Textuelle. Des genres de discours aux textes, Paris, Nathan, 1999. BAKHTINE M., Esthétique de la création verbale, Paris, Gallimard, 1984. BRONCKART J.-P., Activité langagière
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de 435 de studenți (de la toate facultățile de stat din Iași), cu o marjă de eroare de plus/minus 3%. Într-o a doua etapă, s-au organizat două focus-grupuri cu studenți din Iași, scopul acestor acțiuni fiind reprezentat de aprofundarea informațiilor obținute în urma aplicării chestionarelor și pentru a se identifica răspunsuri legate de atitudini și comportamente cu privire la consumul de droguri. (Cojocaru, Șt. și colab., 2009). Figura 16: Structura pe clase a eșantionului Analizând repartiția respondeților (elevi de liceu din Municipiul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]