1,902 matches
-
nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a unui elev) sau de a o contrazice (zâmbetul profesorului însoțit de mesajul verbal de avertizare); • substituie comunicarea verbală (deschiderea brațelor înlocuiește mesajul verbal de apreciere); • completează comunicarea verbală (aprecierea verbală a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbal de avertizare); • substituie comunicarea verbală (deschiderea brațelor înlocuiește mesajul verbal de apreciere); • completează comunicarea verbală (aprecierea verbală a unui elev poate fi însoțită de o bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
începutul sau la sfârșitul unei exprimări, în pauzele dintre conversații, substituind enunțul de cele mai multe ori din următoarele motive: a) rațiuni fizice: • distanța prea mare între profesor și elev (Văzând câțiva elevi gălăgioși în capătul coridorului, profesorul îi avertizează prin mișcarea arătătorului în plan vertical. Acest gest substituie mesajul verbal ,, Nu mai faceți gălăgie și intrați în sala de clasă!"); • zgomotul în clasă sau pe coridorul școlii (Profesorul își duce degetul arătător la buze și-și pune o mână pe frunte pentru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi gălăgioși în capătul coridorului, profesorul îi avertizează prin mișcarea arătătorului în plan vertical. Acest gest substituie mesajul verbal ,, Nu mai faceți gălăgie și intrați în sala de clasă!"); • zgomotul în clasă sau pe coridorul școlii (Profesorul își duce degetul arătător la buze și-și pune o mână pe frunte pentru a-i disciplina pe elevi, substituind astfel mesajul verbal ,, Faceți liniște pentru a începe activitatea!"); b) rațiuni psihologice: • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (Zâmbetul profesorului ca reacție la răspunsul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbal ,, Faceți liniște pentru a începe activitatea!"); b) rațiuni psihologice: • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (Zâmbetul profesorului ca reacție la răspunsul corect al unui elev substituie enunțul ,,Foarte bine"); c) rațiuni strategice: • economie de timp (Profesorul își îndreaptă degetul arătător spre elevul care urmează să vină la tablă sau în fața clasei, în loc să-i rostească numele); • trezirea interesului elevilor sau disciplinarea acestora ( Profesorul bate ușor din palme pentru a atrage atenția, în loc să spună ,,Nimeni nu mai vorbește din această clipă!"); • pregătirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea facilitării comunicării și construirii identității membrilor clasei. De exemplu, impresia favorabilă despre un profesor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea facilitării comunicării și construirii identității membrilor clasei. De exemplu, impresia favorabilă despre un profesor nou poate fi transmisă celorlalți cu ajutorul gestului ,,OK", substituind astfel mesajul verbal ,, Îmi place" și astfel decodificarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atenția elevilor asupra elementelor esențiale în comunicarea didactică, de a sublinia importanța anumitor cunoștințe sau de a puncta cuvintele cheie care trebuie reținute. 5) Mișcări deictice (deictic movements): gesturi care presupun indicarea obiectelor sau persoanelor folosind de cele mai multe ori degetul arătător. Nu se recomandă utilizarea frecventă a acestor gesturi, deoarece împungerea aerului cu degetul arătător reprezintă o variantă stilizată a amenințării cu săgeata/cuțitul 117. Profesorii, care prin intermediul acestui gest solicită elevii să răspundă sau îi avertizează, au un stil de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau de a puncta cuvintele cheie care trebuie reținute. 5) Mișcări deictice (deictic movements): gesturi care presupun indicarea obiectelor sau persoanelor folosind de cele mai multe ori degetul arătător. Nu se recomandă utilizarea frecventă a acestor gesturi, deoarece împungerea aerului cu degetul arătător reprezintă o variantă stilizată a amenințării cu săgeata/cuțitul 117. Profesorii, care prin intermediul acestui gest solicită elevii să răspundă sau îi avertizează, au un stil de comunicare agresiv (fiind considerați dominatori și autoritari). 6) Mișcări spațiale (spatial movements): gesturi care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este corelată cu ritmul: fiind executate lent, gesturile ample au patos și grandoare, în timp ce mișcările precipitate, exprimă impulsivitate și agresivitate. * După formă, observăm în comunicarea didactică: a) gesturi rectiline: de exemplu, atenționarea unui elev neatent se poate realiza cu degetul arătător prin mișcarea de translație de tip vertical de sus în jos și de jos în sus cu o amplitudine mai mare sau mai mică. b) gesturi curbiline: de exemplu, descrierea formei unui obiect rotund sau oval cu ajutorul mâinilor, presupune o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
esențial în lecțiile demonstrative, prilej cu care profesorul îmbină limbajul verbal cu cel nonverbal. * După viteza de execuție, putem remarca în comunicarea didactică: gesturi alerte (ridicarea din umeri pentru a indica lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă un profesor dorește să mențină un ritm alert al comunicării cu elevii poate alege gesturile rapide care nu consumă un volum considerabil de timp: de exemplu, o înclinare a capului spre un elev consumă mai puțin timp
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fără ca restul mâinii să-și aducă vreo contribuție. Utilizarea degetelor este foarte inegală, așa cum ne indică și proverbul ,, Sunt cinci degete la o mână, dar nici unul nu este egal cu celălalt". Cel mai expresiv dintre cele cinci degete este degetul arătător, care poate să fie în comunicarea didactică explorator, amenințător, îndrumător, născocitor, doveditor, dubitativ (când este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu celălalt". Cel mai expresiv dintre cele cinci degete este degetul arătător, care poate să fie în comunicarea didactică explorator, amenințător, îndrumător, născocitor, doveditor, dubitativ (când este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce ceva, căutarea ideilor și încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce ceva, căutarea ideilor și încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest vrea să-și impună autoritatea asupra elevilor sau să le demonstreze superioritatea. Gestul poate să fie valorificat pentru a sublinia o idee, pentru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
le demonstreze superioritatea. Gestul poate să fie valorificat pentru a sublinia o idee, pentru a atrage atenția, pentru a sugera reflecția etc. dacă profesorul ține cont de direcția, intensitatea și durata utilizării lui. În acest sens, după direcția orientării degetului arătător, putem spune că: dacă profesorul ridică degetul arătător în aer și îl menține nemișcat, gestul îndeplinește o funcție didactică, iar când îl îndreaptă insistent spre elevi, gestul exprimă personalitatea acestuia, tendința de a domina și de a avertiza. b) Analiza
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]