2,792 matches
-
țîțele cu usturoi și să întoarcă gura cămeșii la spate. Cînd o femeie are copil mic, nu bagă usturoi în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de băiat bun. Ziua Crucii în Ziua Crucii, se strîng fel de fel de buruiene și poame
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din județul Mehedinți. În actuala sa organizare, comuna Cătunele cuprinde satele: -Valea Perilor-sat reședință de comună; -Cătunele; -Dealul Viilor; -Lupoaia; -Steic; -Valea MÎnăstirii. Satele Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Steic si Valea Perilor sunt străbătute de drumul județean D.J. B Motru-Baia de Aramă, fiind așezate În partea stîngă a rîului Motru, iar satele Cătunele si Dealul Viilor În partea dreapta a rîului Motru și fiind legate de centrul comunei printr-un drum comunal. În monografia județului Mehedinți, İon Zaharescu, directorul agenției Turnu Severin
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Pricipatelor, căci În timpul și după, le găsim ca unități administrative confirmate și numite În hrisoavele domnești. Primul deal Înspre răsărit coboară de la nord spre sud, din punctul numit „la altoi”, deasupra Roșiuței și care se oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce hotărnicește proprietatea satului, fostă Săvoiu, de satele Meriș, RÎpa, Zegujani. Această luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unghiuri de jos ale poienei se Întind tot spre sud, două dealuri: unul, din unghiul dinspre răsărit, care se numește, Dealul Radovanului, se Întinde cu o mică deviere tot spre răsărit, la locul numit „ curmătura ” pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă, terminîndu-se cu un cap, sprijinit spre șosea cu denumirea de „ Cuca ”. Între primul deal și dealul Radovanului se Întinde pînă la șosea, valea Cerveniei, cea mai fertilă vale a satului; din celălalt unghi al poienei Becherului, dinspre apus pleacă dealul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
matca Lupoița-Lupoaia. Ultimul deal ce Împrejmuiește terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un bot de deal, numit „Dealul Bisericii ”, pe care este construită biserica satului. Cealaltă ramură a bifurcației dealului, de la „ Groapa Lupilor ” se Întinde spre apus și se prelungește pe aproape 22 km., sprijinindu-se, cu poala
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
au o lungime de circa 5 km. Și de circa 2 km. Lățime fiecare vale. De la dealul Stoicanului ce este mai scurt decît celelalte, valea se lărgește și este cuprinsă numai Între dealuri ce merg pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă. Între dealul ce se termină cu „ Cuca ” și cel ce se termină cu „Dealul Bisericii”, este așezat satul Lupoaia, pe două linii. Linia de sus pe media pantei dealului Cervenia și linia de jos, pe poala dealului. Celelalte gospodării, sînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sus pe media pantei dealului Cervenia și linia de jos, pe poala dealului. Celelalte gospodării, sînt răspîndite În văile sus zise, iar o parte din sat, numită și linia Urdărarilor, pleacă de la biserică Înspre apus, pe marginea șoselei Motru-Baia de Aramă. În prezent șoseaua Lupoaia-Lupoița este betonată pînă la locul minei, În „ Valea Andreiului ” Zona noastră are Însă străvechi mărturii de istorie pe care le voi aminti mai departe. Neoliticul tîrziu, al culturii Sălcuța, a cuprins Valea Motrului pe la 2800-1900 Î
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor, lîngă șoseau națională Motru-Baia de Aramă, avînd la sud-est pîrÎul Chivădarul cu albia mult mai seacă, iar la sud-vest albia rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede din construcția sa la suprafața solului, sînt cele 4
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
1632-1654) la 1644 le dă lui Poznan, Stoian și Ghiura ( căpetenie-căpitan ) să exploteze minele de la Baia de Aramă. În acest document de Învoială se fixează suma de 1.000 de taleri pe an pentru exploatarea minelor și scutire de orice vămuire pentru arama exploatată și de orice vămuire pentru alimentele ce vor fi aduse de peste munți și de peste Dunăre. Pentru aceste scutiri ei vor mai plăti anual, Încă 300 de taleri. Din această condiție a Învoielii ,, că alimentele ce vor fi aduse
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Împrumuturile, trebuind să-și vîndă păminturile. Alții ca să-și completeze inventarul agricol, au Început să lucreze la oraș, unde cîștigau Însă puțin. Odată cu exploatarea cărbunelui În Lupoaia, au fost dărîmate casele vechi, construinduse altele mai mari pe șoseau Motru-Baia de Aramă. Împrejmuirile și curțile erau din ulucă, iar din 1968 se folosesc și materiale prefabricate. Datorită electrificării satului au Început să fie folosite aragaze, frigidere, mașini de spălat, fiare de călcat. Au Început să fie folosit mijloace de transport pentru mineri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
s-au Îndreptat spre fabrica de tricotaje din Motru și către artizanatul din Tismana. Acum o să trec În revistă cîteva caracteristici ale satului Valea MÎnăstirii. Valea MÎnăstirii se prelungește din satul Lupoaia prin linia Urdărarilor, Întinzîndu-se pe șoseaua Motru-Baia de Aramă, pînă În satul Steic. Satul și-a luat numele de la mînăstirea ce-a fost aici. Constatările referitoare la existența unei vechi mînăstiri sînt confirmate și de fostul preot C.Lupoianu, parohul bisericii din Valea MÎnăstirii, care În 1904 face un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cuvintele sunt luate în răspăr. Autorul joacă rolurile tuturor eroilor săi, se transpune în limbajul și comportamentul fiecăruia, degradează retorica "serioasă" până la un limbaj imaginar, coboară lumea la materialitate, la imaginea corporală a acesteia. De pildă, cearta din casa de aramă din Povestea lui Harap-Alb, dintre "monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
masă (2-4) abundă într-o descriere plină de detalii asupra calității, cantității sau utilității fiecărui obiect. Duzina de linguri apare întotdeauna alături de cea de cuțite, ambele din argint, de cele șase talere de cositor și de cele șase tipsii de aramă cu capace sau fără, de căldări mari și mici, de pirostrii și sfeșnice de aramă sau argint. Nelipsite sunt ceștile de cafea, mașina de măcinat cafea, farfuriuța și lingurița din argint folosite numai pentru servitul dulceții, ligheanul și ibricul. De la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obiect. Duzina de linguri apare întotdeauna alături de cea de cuțite, ambele din argint, de cele șase talere de cositor și de cele șase tipsii de aramă cu capace sau fără, de căldări mari și mici, de pirostrii și sfeșnice de aramă sau argint. Nelipsite sunt ceștile de cafea, mașina de măcinat cafea, farfuriuța și lingurița din argint folosite numai pentru servitul dulceții, ligheanul și ibricul. De la căldare, la pirostrii și tingiri, toate aceste obiecte casnice au o legătură directă cu principala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe ață. Ele se poartă la gât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe ață. Ele se poartă la gât sau pe cap în ziua nunții și apoi la zilele de sărbătoare. Atribuțiile casnice sunt și ele marcate prin prezența căldărilor mari și mici, a cazanelor, pirostriilor, frigărilor, vă traiului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
batiste nu a primit decât patru, pentru argintăria mesei a trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă și le am făcut lighean și ibric“, din șase iepe una i se pare prea tânără, cei doi bivoli de jug sunt de fapt tauri. Scurte notițe de acest gen se re găsesc pe parcursul întregului manuscris, iar neînțelegerile dintre cei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din "Povestea lui Harap -Alb"-se comportă aidoma celor din Amintiri ...": craiul își ceartă ăcu vorbe humuleștene) feciorii fricoși, împăratul Roș este pișcat de purici, iar cei cinci tovarăși de drum ai lui Harap Alb, se ceartă în casa de aramă la fel ca învățăceii de la "fabrica de popi" din Fălticeni. Peste tot, vorbirea sau atitudinile personajelor sunt țărănești, plămădite fiind din aceeași realitate humuleșteană.Realismul lui Creangă se deosebește însă de realismul altor scriitori.În"Amintiri..", timpul copilăriei fiind magic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
elementare ale naturii. Socotind o mare îndrăzneală faptul că fata lui e cerută de niște golani venetici, împăratul Roș îi supune la probe în urma cărora ar trebui să piară, dar nu se întâmplă așa. Gerilă îi scapă din casa de aramă încinsă ca un cuptor, cu ajutorul lui Flămânzilă și Setilă dovedesc bucatele servite de împărat, aleg o mierță de semințe de mac de una de nisip mărunțel, cu ajutorul furnicilor, apoi trebuie să o păzească pe fata împăratului Roșu. Astfel, amenințările de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ce-au suferit o traumă au două căi: să se lase zdrobiți sau să-și revină, găsind o nouă cale în viață, reinventându-se149. Scrisul e doar o cale. MX: Chiar dacă n-ai public numeros, nici premii, decorații pe pieptul de aramă cu șapte vieți? DAK: Chiar și atunci (de nu cumva în primul rând atunci). MX: Nu te-nțeleg deloc. DAK: Când ai "succes de public" (dar cine mai are la noi așa ceva, dincolo de "divele" care-și etalează isprăvile în cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Sistolă diastolă/ după legea eternă a creșterii și descreșterii/ Materiei Puterii Neoplasmului" (Pastel). Sau: " Timpul/ vine de pretutindeni și mă sufocă!/... De pretutindeni/ vine timpul și poate din epiderma mea stacojie, pătată" (Încercare asupra Cuvântului). Și încă: "Amurguri de scrum, aramă pe ape sfârșitul vacanței/ ca o tristețe a cărnii.../ Desigur, iubito, totul se duce, spiritul/ numai pulsează în limburi./ Nisipul, pulpele lungi, vișina coaptă a catifelei,/ stelele cufundate în paharele de gheață./ Luna boală feroce și grea peste chipuri)./ ne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sacrului sunt din ce în ce mai vagi: "Dedesubtul fratelui Kiril e un alt frate Kiril. El stă într-un alt puț și scrie o altă psaltire. Scrie invers de cum scrie celălalt frate Kiril. Cu o mână scrie și cu alta numără bănuții de-aramă ce cad din buzunarul primului Kiril. Mai mult se chiorăște la lumina lunii și scrie cu propriul său sânge, atât e de zgârcit! Scrie foarte mărunt, abia poți desluși ce-a scris. Dedesubtul lui scrie fratele Atichin" (V. Celălalt Kiril
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
disperat îi ia locul un început de oboseală, de sfârșire tradusă într-o diminuare a energiei vitale a personajelor care mai reușesc să strecoare o lumină stranie în interstițiile "realului" poetic: "O singură femeie/ fierbe duminica într-un cazan de aramă/ hăinuțele celor o mie de copii orbi/ Le clătește apoi seara / în albia dulce a râului / le stoarce și le întinde / la uscat pe sârmă / în livada de vișini. // în locul fiecărui cârlig / cântă albastra privighetoare" (Peisaj cu îngeri orbi). Umbră
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]