1,898 matches
-
Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Se recoltează următoarele specii: ghebe (Armillaria mella), gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulus), vinețica (Russula vesca). Cantitatea recoltată variază de la un an la altul, media fiind de 4-6 tone. Dintre celelalte resurse naturale, cele melifere dețin o importanță deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cât și în zonele învecinate, astfel, la o distanță de 30-60 m de la lizieră în interiorul unei păduri, viteza vântului scade cu 30-60%, iar la 120-200 m în interior, atmosfera devine calmă. Aceste valori variază în funcție de speciile sau specia componentă, vârsta arboretului, structură pe verticală, consistență, elagaj și anotimp. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
după Palade, L., 1979) S-a dovedit prin studii îndelungate că vegetația reține pe frunze și crengi poluanți atmosferici și că neutralizează în parte efectele unor gaze toxice (oxizii de sulf, azot, carbon, hidrocarburi gazoase etc.). Cercetările au demonstrat că arboretele de conifere (pin și molid) pot reține anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
poluanți atmosferici și că neutralizează în parte efectele unor gaze toxice (oxizii de sulf, azot, carbon, hidrocarburi gazoase etc.). Cercetările au demonstrat că arboretele de conifere (pin și molid) pot reține anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare a impurităților se reînnoiește permanent. Frunzișul arborilor și arbuștilor reduce viteza de cădere a picăturilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sud cu Stulpicani, iar la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru industrie (cherestea, binale,mobilă, celuloză, hârtie, produse chimice etc.), construcții, combustibil și alte sectoare ale economiei. Pădurile furnizează mari cantități de fructe (afine, merișoare, coacăze, fragi, mure, zmeură), ciuperci valorificate îndeosebi cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
durat câteva sute de ani, până când stăpânirea habsburgică a interzis defrișarea pădurii. Toate suprafețele eliberate de pădure, care se văd astăzi pe raza comunei Vama, au fost obținute până în prima jumătate a secolului al XIX-lea și păstrate prin îndepărtarea arboretelor în fiecare an. Mai întâi, defrișarea s-a făcut de-a lungul apelor principale, Moldova și Moldovița, apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
diferite intensități, ca o consecință a acțiunii componentei-cheie care este nivelul de bază. La rândul lui, este controlat de un colector de ordin hidrografic mai mare, subordonat nivelului de bază general. Pădurea este un ecosistem care controlează, ca unități subordonate, arborete tinere, poieni cu pajiști rezultate prin despădurire și într-o oarecare măsură sectoare de râu, lacuri, mlaștini aflate în spațiul forestier. În relațiile interactive de subordonare, pădurea este controlată de complexul morfo-climatic și de intervențiile antropice. Un oraș este un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suprafață de 106 000 ha, se realizează conservarea unui ecosistem de pădure temperată de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de Est, Gran Paradiso din Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de monumente ale naturii. Pentru unele arborete și arbori izolați, asociații floristice, asociații faunistice, forme de relief (dune, chei, creste alpine, poduri naturale), gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghețari ș.a. se asigură atât conservarea elementului principal cât și a habitatelor specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
biodiversității, o serie de genuri și specii fiind amenințate de dispariție (teckul, ș.a.)20, sporirea cantității de aluviuni, modificarea climatului și creșterea riscului răspândirii unor maladii. Aceeași conduită excesivă în exploatare a dezgolit versanți întregi și pune în pericol puținele arborete rămase în ținuturile subtropicale circummediteraneene. Pădurea boreală a intrat și ea mai demult în exploatare, la latitudini temperate fiind excesiv utilizat chiar lemnul unor arbori extrem de rari, ca Sequoia. În ultimul secol această pădure este afectată puternic, până la limita cu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Iași Ciceu Brașov, soare greu groapa de gunoi Bacău arde pe tăcute, Valea Seacă mustața impiegatului, pentru fauna arboricolă din ea mai bine lupa, "Halta Siretu" scris în fugă, două hale catolice, pe cîmpuri taluzul acumulării de apă și hidrocentrala, arboreturi, buruieniș, Faraoani cu două biserici de rit latin, turlă în capătul de sud al navei, teribilă încrîncenare, numai în înghesuiala buruienilor ce lupte, clipă de clipă! pe lîngă pădure șoseaua, ai de trăit mai mult în lupta lor, soarele reduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fundul în sus balena spațiu și i-a înțărcat răsufletul timp! spațiul vale echilibrat, îl urcă mii de puncte, concentrat în creștere pînă la explozia de sine, condiția de viață nu era omul, copaci sumeși deasupra de buruienile de mal, arborete sensurile întoarse spre noi pe înălțimi, schemă de fier turnul de observație de la Puișor, berze pereche, în sfîrșit! în tovărășie intrînd în contact cu strămoșii, nu cu aceia actuali, pe limba lor tracă, în mitul berzei, iar salcia zgripțuroaică, dublate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
halta Anghelești clădire dezafectată, km 40 cîmp petrolifer, soarele cîmpului de grîu în motoare, greutatea nopții, golul de văzduh stins, mai rea roșeața zării, spre nord diferențele imperceptibile, Grădinari lumina caldă în geam, peretele, Argeșul pe cote de atenție piaptănă arboreturile de margine, țițeiul la ultima sondă și becuri strînse pe rezervoare, satul vegetația nocturnă, profil simbolic emisfera de tablă, uscăciunea culturii din afara Simbolului viu, euharistia, urbanitatea capitală în margine de corpuri opace, fir rutier pe viaduct, est-sud-est în răsărit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al spațiilor verzi se realizează prin arta peisagistului de a asocia forme de arbori majestuoși, pâlcuri compacte sau, dimpotrivă, dispersate cu forme diferite ale coronamentului și un cromatism în schimbare după anotimp. Vin în considerare volumele spațiilor deschise, mărginite de arborete sau peluze cu flori cu un colorit atractiv. Fitopeisagistica unităților balneare și de agrement Relațiile omului cu natura și societatea au stat la baza condiției psihosomatice și a progresului ființei umane. Dezechilibrarea ecosistemelor naturale a determinat consecințe negative asupra organismelor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și ornamentale - toate reprezintă secvențe ale mediului înconjurător ce se situează la confluența artei cu natura și au influențe psiho-emoționale capabile să intervină în menținerea vitalității oamenilor. Peisagistica este o artă. Cromatica floristică cu nuanțele sale, silueta arborilor și linia arboretelor, jocul luminilor și al umbrelor, conturul orizontului în reverberația depărtărilor, luciul apelor sau succesiunea spațiilor sunt elemente ale limbajului pictural. O pictură, un tablou care se înregistrează odată cu percepția auditivă a freamătului, vuietului și ecoului se întregesc cu plăcerea olfactivă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
poate amenaja o scenă deschisă, în față cu bănci, constituind un teatru în aer liber. Este o soluție de stimulare a programelor artistice prezentate de elemente locale, dar și de echipe din afară. Este posibilă crearea și organizarea parcelelor de arborete, sortimente floricole, favorizând expuneri în natură a cunoștințelor de botanică de către cadrul didactic de specialitate. Evident, aceasta presupune crearea din timp de parcele cu sortimente prevăzute în programa analitică a școlii. Este un exemplu al legăturii învățământului cu viața. Dacă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
excelent adaptat la foc, iar incendiile nu fac altceva decât să rărească speciile de plante competitoare, lăsând solul bogat în minerale, lucru necesar pentru germinarea semințelor de Sequoia. Dar tocmai controlul incendiilor și împiedicarea focurilor a dus la dezvoltarea unui arboret care preferă umbra. Așadar, în ultimul timp se urmărește chiar stimularea acestor incendii naturale. Sequoia sempervirens este întâlnit în zonele de coastă ale statelor Oregon și California, pe o fâșie de cca.60- 80km, în teritorii cu altitudini sub 300m
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de Manciuria. Am cercetat locuri foarte bune. Adevărul e că apa e încă rece. Rare ori se prinde câte un păstrăvaș, ca cel mai nenorocit baboi dintr-o baltă de la șes. Așa e de drept malul împădurit strâns cu felurit arboret, încât numai foarte arare se poate descinde din barcă. Într-un asemenea loc se află o poieniță în care se găsea înflorit un pâlc mare de arbuști cu buchete mari galbene de un fel de crini stranii, cărora localnicii le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trei catarge și velatură pătrată. Deși voluminos, galionul a fost, în secolul al XVI lea, cea mai reprezentativă navă care a deservit și transportul, și lupta. Înalt, masiv, având castel la teugă și dunetă și catarge lungi, alcătuite din trei arboreți asamblați unul în continuarea celuilalt, cu gabie circulară, cu velatură pătrată pe trinchet și arborele mare și triunghiulară pe artimon, cu 2-3 punți și cârmă-pană, manevrată cu eche, din interior, galionul a făcut trecerea de la vechile corăbii alungite spre cele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor de navigație și desenarea hărților detaliate, pe măsura noilor descoperiri geografice, au repere : dispariția suprastructurilor înalte ; vela randă trapezoidală, pe artimon, cu vergile ghiu și pic ; prezența focurilor, pe bompresul lung, de unde a dispărut arboretul vertical, compensat cu săgeata ; prezența velastraiurilor, între catarge ;gabiile pătrate. Vas britanic din secolul al XVII-lea (Charles Galley, cu 32 de tunuri, construit în 1676, pentru luptele cu pirații din Mediterana), fragment dintr-un tablou al lui Willem van
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
al lui Willem van de Velde cel Tânăr (repere : pupa decorată cu stucaturi bogate, în jurul ferestrelor de la cabinele ofițerilor ; tunurile scoase prin saborduri cu trape ; coborârea suprastructurilor, la teugă și dunetă ; forma elegantă, suplă ; gabiile rotunde ; vela latină pe artimon ; arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat și stilizat). Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după gradațiile cardinale ale busolei ; măsurarea aproximativă a poziției cu alidada (secolul al XVI-lea), octantul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
natural distrus din neglijență și ignoranță. De altfel, după evenimentele din 1989, după o agresiune masivă asupra pădurilor, viilor, livezilor, natura, mai puțin expusă chimicalelor și chimizării, cu mult teren lăsat în paragină, își reintră în drepturi, se reface, crește arboretul unde altădat creștea grâul, se refac pădurile, sunt mai puține animale, mai puțini oameni care șiau găsit loc prin țările Uniunii Europene. Fauna într-o perioadă în care existau păduri întinse și pajiști, iar populația era mai puțină și rară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]