6,861 matches
-
voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător pe langă
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
cu vreun misterium tremendum, fiindcă eul poetic își conceputualizează oarecum ideile, fără a uza, însă, de vreun limbaj specific filosofiei. Nici de trăirism nu putem spune că s-ar apropia versurile de față, mai degrabă de un spirit al poeziei ardelene, începând de la Octavian Goga (cu care, de altfel, seamănă prin lexicul din câmpul semantic al durerii/suferinței, fără patetismul extrem al aceluia) și continuând cu expresioniștii ardeleni postbelici (lucru pe care îl mai aminteam altundeva). Citind cartea aceasta și având
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
s-ar apropia versurile de față, mai degrabă de un spirit al poeziei ardelene, începând de la Octavian Goga (cu care, de altfel, seamănă prin lexicul din câmpul semantic al durerii/suferinței, fără patetismul extrem al aceluia) și continuând cu expresioniștii ardeleni postbelici (lucru pe care îl mai aminteam altundeva). Citind cartea aceasta și având în vedere și volumele de versuri anterioare ale autorului, ai senzația că te trezești în fața aceleiași nevoi devenite obsesive de a învinge moartea prin cunoașterea sensului vieții
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
vreo doi metri ,catalan get beget, care ne-a întâmpinat cu-un „hola„ spus în silă și-apoi a dispărut. De-a doua zi a și început calvarul. M-am dus la vila ăluia! Acolo mai era un băiat ,un ardelean care vorbea ca ardelenii.Adică deloc! Muncea în credință și tăcea. Căram cu roaba pe o pantă destul de mare bolovani ca să-i facem un gard separator.Adică eu căram bolovanii si el făcea gardul. Eu eram doar salahorul.... Groaznic de
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
greu,cumplit de greu,cu fiecare roabă picioarele mi se-nmuiau. De sus de acolo se vedea marea dar eu n-aveam decât un gând. Să mă arunc în ea! La un moment dat a venit și pauza de masă. Ardeleanul meu și-a desfăcut sacoșica și a început să scoată de acolo... Și slană și ceapă si roșii...De toate... Eu care nu eram învățat cu asemenea program n-am scos nimic.Fiindcă n-aveam nimic! Eu doar mă uitam
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
acolo... Și slană și ceapă si roșii...De toate... Eu care nu eram învățat cu asemenea program n-am scos nimic.Fiindcă n-aveam nimic! Eu doar mă uitam cu jind la cum înfuleca . Exact ca în bancul ală cu ardeleanul și olteanul în tren. Merge trenul ce merge și la un moment dar ardeleanul scoate exact ca ăsta al meu ...de toate din paporniță. Olteanul împins de foame se bagă și el în vorbă. „Pe mine mă cheamă Radu!„ La
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
cu asemenea program n-am scos nimic.Fiindcă n-aveam nimic! Eu doar mă uitam cu jind la cum înfuleca . Exact ca în bancul ală cu ardeleanul și olteanul în tren. Merge trenul ce merge și la un moment dar ardeleanul scoate exact ca ăsta al meu ...de toate din paporniță. Olteanul împins de foame se bagă și el în vorbă. „Pe mine mă cheamă Radu!„ La care ardeleanul ” No,apăi dacă te cheamă...du-te! ” Nu i-am spus colegului
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
olteanul în tren. Merge trenul ce merge și la un moment dar ardeleanul scoate exact ca ăsta al meu ...de toate din paporniță. Olteanul împins de foame se bagă și el în vorbă. „Pe mine mă cheamă Radu!„ La care ardeleanul ” No,apăi dacă te cheamă...du-te! ” Nu i-am spus colegului cum mă cheamă de frică să nu pățesc la fel.Stăteam și mă uitam ca prostul doar ,doar mi-o arunca ceva. Dar vezi tu, Profesore,acolo nu
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
când am vrut să descarc roaba,am făcut o mișcare total greșită și toți bolovanii mi i-am turnat peste picior. Îmi venea să urlu de durere ! N-am mai putut,m-am așezat jos si l-am strigat pe ardelean. „ Tu-i mama măsii ! ” a înjurat când m-a văzut cu gândul că pierde timpul din muncă și banii din salariu. A sunat-o bineînțeles pe Clara care a venit,m-a luat cu mașina dar nu m-a dus
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
condus de prof. Augustin Teglas. Cei din corul acestui grup format din oameni vârstnici: pensionara Marină Muntoi, care a susținut un recital poetic cu versuri de Titina Nica Țene, instrumentiștii Dumitru Tătaru, saxofon, Jucan Alexandru, acordeon, Cristea Mihai și Nucu Ardelean, vioară, inclusiv solistul Victor Aldea, au dat expresie artistică și coloratura muzicală admosferei sărbătorilor de iarnă, în timp ce cu genereozitate tinerii din cadrul Asociației “Magic people “ au răsplătit pe cei prezenți cu daruri împărțite bătrânilor prezenți. Această acțiune s-a desfășurată sub
DIN SUFLET PENTRU BUNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369885_a_371214]
-
viața și opera - studiu asupra unor creații mai noi din literatura română”. Lucrare de pionierat realizată la finele secolului al XlX-lea, această teză de doctorat a avut un ecou deosebit în țară, întrucât era o primă exegeză a unui ardelean asupra unei opere ce se bucura deja de un răsunet amplificat în Regat cât și în partea de țară ocupată încă, o primă micromonografe prezentată într-un mediu academic dinafara granițelor despre personalitatea poetului de ,,pe culme”(Perpessicius) al literaturii
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Aceasta îndrăzneață lucrare este prima Teză de doctorat în lume dedicată poetului național, primul studiu științific amplu - dincolo de minusurile de informare explicabile -despre viața și opera unui poet de geniu, necunoscut încă în străinătate, publicat mai întâi fragmentar în reviste ardelene, despre care multă vreme nu s-a scris aproape deloc, nu a fost amintit de istoricii și criticii literari contemporani, rămânând astfel aproape necunoscut și nevalorificat. Abia în 1966, cercetătoarea Elena Stan susține calitatea acestuia de primă monografie ,,în adevăratul
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Sylva și Mite Kremnitz) a operei sale. O parte din lucrările amintite, din studiile publicate în presa vremi, au stat la baza cărții viitorului patriarh Elie Miron Cristea. Motivele opțiunii pentru acest subiect pot fi presupuse, dar cu siguranță, tânărul ardelean de numai 27 de ani a rezonat cu mesajul înalt al liricii eminesciene, cu adâncimea sentimentului patriotic, cu profunzimea și puritatea lirismului său, cu ,,voluptățile vizionare”cosmice și mitologice, impresionat profund de vasta lui cultură, enciclopedismul, gândirea filozofică, de tinerețea
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
care poate sta alături de marii lirici europeni. Elie Miron Cristea are astfel meritul incontestabil al primei abordări monografice ample a lui Eminescu, afirmându-se ca biograf al său pe drumul deschis de Titu Maiorescu. Această primă teză susținută de un ardelean la o Universitate străină - gest de mare curaj pentru acele timpuri - se situează la antipodul brutalului și stupidului atac pamfletar ce apăruse deja, inițial nesemnat, apoi asumat de întâiul detractor al lui Eminescu, canonicul romano-catolic blăjean Al. Grama, publicat mai
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Printre mirenii ortodocși Unirea era percepută ca o afacere popească în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți pentru că Diploma leopoldină de la 1701 nu a fost aplicată de dieta celor trei națiuni privilegiate: maghiarii, sașii și secuii. Românii ortodocși mireni din Alba Iulia
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
o străveche familie nobiliară română care a trecut în evul mediu la catolicism și s-a înrudit cu nobili maghiari. Totuși, Gavril Nagszegi revine la ortodoxie cu întreaga familie și se pune în fruntea comunității ortodoxe din Alba-Iulia solicitând autorităților ardelene și Curții de la Viena dreptul de a avea preoți ortodocși și măcar o biserică din cele două ortodoxe să fie returnate credincioșilor români care nu au acceptat unirea religioasă cu forța de la 1699. Gavril Nagszegi intreprinde audiențe la cancelarul Nicolae
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
acesteia în principat. Paradoxal, acum intervin magnații maghiari Bethlen și Banffy, care fiind protestanți, acuză Curtea de la Viena că a încălcat legile și autonomia Ardealului prin arestarea unui nobil. Ei au cerut transferarea arestatului nobil Gavril Nagszegi în jurisdicția cancelariei ardelene să fie judecat conform legilor Transilvaniei autonome. Conții maghiari îi iau apărarea publică lui Gavril Nagszegi de teamă să nu se creeze un precedent ca și alți nobili ardeleni din națiunile privilegiate să nu fie arestați abuziv de noile autorități
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
Ei au cerut transferarea arestatului nobil Gavril Nagszegi în jurisdicția cancelariei ardelene să fie judecat conform legilor Transilvaniei autonome. Conții maghiari îi iau apărarea publică lui Gavril Nagszegi de teamă să nu se creeze un precedent ca și alți nobili ardeleni din națiunile privilegiate să nu fie arestați abuziv de noile autorități. În subsidiar magnații unguri find lutherani, calvini sau unitarieni nu doreau întărirea catolicismului în Transilvania perceput de către aceștia ca noua „ideologie” a Vienei pentru a stăpâni Ardealul, cu ajutorul românilor
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
semnase plângerea e în sfârșit eliberat în toamna târzie a anului 1702, împreună cu ceilalți funcționari, dar după ce depuseseră din nou la Viena jurământul de credință (juramentum purgatorium) în fața autorităților austriece. Ei sunt repuși în posturi după 1703. În 1703 dieta ardeleană controlată de reformați resping cea de a doua Diplomă leopoldină din 1701, anulând de facto privilegiile pentru românii uniți. Românilor le era luată credința și nici nu primeau drepturile legale și învoirile sociale promise de Curtea Vieneză. Era o dublă
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
De nobilul Gavril Nagszegi nu se mai știe nimic din izvoarele istorice. Se pare că moare singur și trist peste câțiva ani, meditând că a pătimit pentru adevărata credință pe care a apărat-o în fața autorităților austriece și a dietei ardelene maghiare. La 1761-1763 austriecii au rezolvat și problema bisericiilor și mănăstirilor ortodoxe din Ardeal: le-a distrus sistematic la propriu cu salve de tun. Când se vorbește de biserici confiscate sau distruse din Ardeal să nu uite de lăcașurile ortodoxe
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN PAȘI DE AJUN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
frontieră Spre vântul ce suspină cu aeru-i asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: ÎN PAȘI DE AJUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: ÎN PAȘI DE AJUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
de-asupra leagănului, / clădește sufletul mamelor întristate, / stă cu noi la masă, / deschide petalele trandafirului seara, la rugăciune./ Maria e un nume de icoană. / Maria e un nume ce cântă! (Ernest Bernea, Poiana Mărului-1952) Zorica Lațcu Zorica Lațcu, din părinți ardeleni, viitoarea monahie Teodosia, licențiată în Filologie clasică / Limba și Literatura Franceză la Cluj. A fost cercetător la Institutul Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor 3 volume de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]