2,079 matches
-
Europei). Arhipelagul este format din două insule mari, separate de Strâmtoarea Matocikin, și din mai multe insule mai mici. Cele două insule mari sunt: Severnîi (Nordică) și Iujnîi (Sudică). Novaia Zemlea separă Marea Barents de Marea Kara. Suprafața totală a arhipelagului este de aproximativ 90.650 km². Arhipelagul este muntos, Novaia Zemlea fiind din punct de vedere geologic o continuare a Munților Ural. Arhipelagul este separat de continent de Strâmtoarea Kara. Cel mai înalt vârf din Novaia Zemlea măsoară 1.070
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
mari, separate de Strâmtoarea Matocikin, și din mai multe insule mai mici. Cele două insule mari sunt: Severnîi (Nordică) și Iujnîi (Sudică). Novaia Zemlea separă Marea Barents de Marea Kara. Suprafața totală a arhipelagului este de aproximativ 90.650 km². Arhipelagul este muntos, Novaia Zemlea fiind din punct de vedere geologic o continuare a Munților Ural. Arhipelagul este separat de continent de Strâmtoarea Kara. Cel mai înalt vârf din Novaia Zemlea măsoară 1.070 m. Pe cea mai nordică insulă există
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
sunt: Severnîi (Nordică) și Iujnîi (Sudică). Novaia Zemlea separă Marea Barents de Marea Kara. Suprafața totală a arhipelagului este de aproximativ 90.650 km². Arhipelagul este muntos, Novaia Zemlea fiind din punct de vedere geologic o continuare a Munților Ural. Arhipelagul este separat de continent de Strâmtoarea Kara. Cel mai înalt vârf din Novaia Zemlea măsoară 1.070 m. Pe cea mai nordică insulă există mai mulți ghețari, iar cea din extremitatea sudică are climat de tundră. Printre resursele naturale se
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
extremitatea sudică are climat de tundră. Printre resursele naturale se numără cuprul, zincul și plumbul. Populația băștinașă este formată din aproximativ 1.000 de neneți, care se ocupă în special cu pescuitul și vânătoarea de foci. Rușii știau de existența arhipelagului Novaia Zemlea încă din secolul al XI-lea sau al XII-lea, când negustorii din Novgorod au vizitat zona. Occidentalii au descoperit-o și explorat-o în timpul căutărilor pasajului nord-estic din secolul al XVI-lea. Prima vizită a unui occidental
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
au vizitat zona. Occidentalii au descoperit-o și explorat-o în timpul căutărilor pasajului nord-estic din secolul al XVI-lea. Prima vizită a unui occidental a fost cea a lui Hugh Willoughby (1553). Willem Barents, în 1596, a înconjurat prin nord arhipelagul și a iernat pe coasta de est a Insulei Severnîi. În timpul călătoriei sale, coasta vestică a fost cartografiată. Alt explorator, care a căutat pasajul nord-estic și nu a reușit să depășească Novaia Zemlea, a fost Henry Hudson. La mijlocul deceniului al
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
a Insulei Severnîi. În timpul călătoriei sale, coasta vestică a fost cartografiată. Alt explorator, care a căutat pasajul nord-estic și nu a reușit să depășească Novaia Zemlea, a fost Henry Hudson. La mijlocul deceniului al șaselea al secolului al XX-lea, în arhipelag a fost construită o zonă de testare nucleară, care a existat de-a lungul războiului rece. "Zona A", Ceornaia Guba, a fost folosită în special în perioada 1955-1962. "Zona B", Matocikin Șar, a fost folosită pentru testele subterane în perioada
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
Șar, a fost folosită pentru testele subterane în perioada 1964-1990. "Zona C", Suhoi Nos, a fost folosită între 1957-1962, fiind locul în care a fost testată în atmosferă Țar Bomba, cea mai mare bombă nucleară, de aproximativ 50 megatone. În arhipelag au mai fost testate și alte încărcături nucleare, în zone acoperind aproximativ o jumătate din suprafața insulei. În 1963 au fost puse în practică prevederile "Tratatului de interzicere limitată a experimentelor nucleare", care interziceau testele atomice atmosferice. Cea mai mare
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
și alte încărcături nucleare, în zone acoperind aproximativ o jumătate din suprafața insulei. În 1963 au fost puse în practică prevederile "Tratatului de interzicere limitată a experimentelor nucleare", care interziceau testele atomice atmosferice. Cea mai mare experiență nucleară subterană din arhipelag a avut loc în 12 septembrie 1973, fiind folosită un dispozitiv de 4,2 megatone. În ciuda faptului că această explozie a avut o putere cu mult mai mică decât cea a deflagrației Țar Bomba, spațiul închis în care s-a
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
Uniunea Comorelor (, , "Al-Ittiăd al-Qumuriyy") este o țară insulară din Oceanul Indian, localizată în largul coastelor Africii în partea de nord a Canalului Mozambic între Madagascar și Mozambic. În mod oficial, statul este format din cele patru insule de origine vulcanică ale arhipelagului Comore: Ngazidja (), Mwali (), Nzdwani (), și Mahoré (), precum și numeroase alte insule de dimensiune mai mică. Cu toate acestea, insula Mayotte nu s-a aflat sub administrația guvernului Comorelor în urma independenței față de Franța, aceasta respingând referendumul referitor la independența statului și ca
Comore () [Corola-website/Science/303464_a_304793]
-
Insula Nzwami este cea mai pitorească. Resturile craterelor sale vulcanice sunt inconjurate de podișuri acoperite cu vegetație exotică, presărate din loc în loc cu lacuri și cascade. Pe cea mai mare insulă, Grande Comore, se află Karthala - ultimul vulcan activ din arhipelag. Erupțiile sale afectează insula la intervale de 5 - 10 ani, aspectul unei mari părți din insulă amintind de un peisaj selenar din aceasta cauză. Locuitorii insulei trăiesc în neliniște continuă, deoarece direcția râurilor de lava ce se revarsă șuierând înfricoșător
Comore () [Corola-website/Science/303464_a_304793]
-
Comore circulă povești minunate despre misteriosul vulcan. Răspândirea acestora este sprijinită și de natură: vârful vulcanului Karthala (2361 m) este aproape în permanență învăluit de nori de ploaie. Potrivit celor mai recente informații, primii care și-au făcut apariția în Arhipelagul Comore au fost perșii, în preajma anului 975. Timp de secole după aceea, insulele s-au aflat sub influență persană și arabă. Comorele au devenit centrul comerțului est-african cu sclavi, fapt ce a detrminat sporirea considerabilă a averilor sultanilor arabi. Bogăția
Comore () [Corola-website/Science/303464_a_304793]
-
rămas mult timp un secret pentru vecini. Permanentele incursiuni ce aveau ca scop jaful și care veneau mai ales dinspre Madagascar, au determinat autoritățile din Comore să solicite ajutor francez. Franța a intervenit cu plăcere, iar în 1866 a transformat arhipelagul în protectorat francez. În 1975 Franța se declară e acord să recunoască independența Comorelor, dar cu o condiție: fiecare insulă să-și exprime individual opțiunea. Rezultatul referendumului a fost surprinzător: Mayotte a decis să ramână alături de Franța. În prezent, locuitorii
Comore () [Corola-website/Science/303464_a_304793]
-
46° 22'E / -9.4, 46.367 și aparține de Aldabra Group, unul dintre grupurile de insule din exterior al Insulelor Seychelles. Atolul se află la 265 mile nord-vest de Madagascar și 1150 km sud-vest de Mahé, principala insula din arhipelagul Seychelles. De Insulele Comore se întind la 220 mile sud-vest de Aldabra. , împreună cu Des Roches și Farquhar, au făcut parte din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian din 1965 până la Independența Seychelles în 1976. Atolul este al doilea ca mărime din lume
Atolul Aldabra () [Corola-website/Science/314616_a_315945]
-
scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm lungime, de culoare brun-cenușie. Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri. Specia este nativă regiunilor temperate ale lumii vechi, din Scandinavia până la Marea Mediterană, și din Arhipelagul Britanic până în Rusia, iar din Orientul Mijlociu până în China și Japonia, inclusiv India. A fost naturalizată aproape pretutindeni și poate fi găsită mai ales în zonele cu soluri bogate în azot. Este considerată o plantă ruderală (crește pe terenuri necultivate, lunci
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
dolomit cu un procentaj neglijabil de fosfați. Grosimea solului arabil constituie 10-30 cm. Sub el se află un subsol roșu-gălbui adâncimea căruie variază de la 25 la 75 cm. Din cauza dimensiunilor reduse ale insulei și a izolării ei de continente și arhipelagurile mai importante, pe insulă se numără doar 60 specii de plante. Toate au un țesut vascular (și nu endemic). Prejudiciile mari cauzate de al doilea război mondial, răspândirea monoculturală a cocotierului și extragerea fosforitelor au dus la nimicirea florei pe
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
Eliade îl apreciază pe ca fiind un poet pesimist și anti-liberal pe care îl compară cu Eminescu, iar descrierile pe care le face poporului portughez sunt perfect aplicabile românilor. Născut într-o familie de nobili cultivați din insula San Miguel (arhipelagul insulelor Azore), în 1842, Antero dovedește, în primele sale sonete publicate în 1861, tendințe mistice alimentate de o solidă educație religioasă. La scurt timp însă se îndreaptă către raționalismul și radicalismul social, iar între 1863 și 1865 ajunge marele lider
Antero de Quental () [Corola-website/Science/314292_a_315621]
-
faună. Legendele lor spun că au venit din ceruri și că au poposit într-un ținut mistic, în Hawaii-ul de azi. Istoricii consideră că polinezienii sunt orginari din Taiwan și au migrat în canoe spre Filipine acum cinci milenii spre Arhipelagul Bismarck în apropiere de Nouă Guinee. Au luat cu ei animale domesticite: câini, găini, porci, , fructe și legume, rizomi de taro și de yam, fucte de arbore-de-pâine și banane. Au pus bazele culturii Lapita. Își făceau unelte din cochilii de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Peninsulă Coreeană. Anul 1894 a văzut izbucnirea Primului războiul sino-japonez pentru Peninsula Coreeană. În 1895, Qing-ul învins și umilit, este forțat să semneze Tratatul de la Shimonoseki, în care Chină a trebuit să recunoască independența Coreei și să cedeze, Taiwanul și arhipelagul Pescadores, Japoniei. Termenii ar fi fost mai duri, dar în timp ce participa la negocieri, un bărbat japonez a încercat să-l asasineze pe Li Hongzhang, ceea ce a dus la un protest internațional și i-a făcut pe japonezii rușinați de incident
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
este o insulă din Arhipelagul Arctic Canadian, în nordul Canadei și al Americii de Nord, parte a grupului numit Insulele Reginei Elisabeta. Din punct de vedere administrativ este inclusă în regiunea Qikiqtaaluk a teritoriului Nunavut. Capul Columbia din nordul insulei este cel mai nordic punct terestru al
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
nord, ocupând majoritatea insulei, se află munți formați din roci sedimentare care aparțin de sistemul muntos al Cordilierei Arctice. Cel mai înalt punct de pe insulă, vârful Barbeau (2616 m) din Munții British Empire, este și cel mai înalt vârf din arhipelagul arctic canadian și de fapt și din estul Americii de Nord. Munții sunt acoperiți în general de calote glaciare, prin care pătrund doar vârfurile mai înalte, formând așa-numitele "nunatak"-uri Cel mai mare lac de pe insulă este lacul Hazen, cu o
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
(în , în ) este un arhipelag aparținând de Canada, în extremitatea nordică a Americii de Nord. El se întinde între Canada continentală și Oceanul Arctic, cuprinzând un număr de 36563 insule și ocupând o suprafață totală de cca. 1.424.500 km . Din punct de vedere administrativ, este împărțit
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]
-
între Canada continentală și Oceanul Arctic, cuprinzând un număr de 36563 insule și ocupând o suprafață totală de cca. 1.424.500 km . Din punct de vedere administrativ, este împărțit între teritoriul Nunavut și Teritoriile de Nordvest. De la est la vest, arhipelagul acoperă o distanță de cca. 2400 km, iar de la sud la nord, de pe continent și până la Capul Columbia (extremitatea nordică a insulei Ellesmere și implicit a continentului nord-american), o distanță de 1900 km. La vest este mărginit de Marea Beaufort
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]
-
iar la est este despărțit de Groenlanda prin strâmtoarea Nares, golful Baffin și strâmtoarea Davis. Strâmtorile și canalele care separă diversele insule între ele și de continent sunt cunoscute sub denumirea colectivă de Pasajul de Nord-Vest. Majoritatea insulelor din vestul arhipelagului sunt joase, cu altitudini de sub 200 m deasupra nivelului mării. În schimb, insulele mari din est (Baffin, Devon, Ellesmere, Axel Heiberg) sunt muntoase și au vârfuri de peste 2000 m înălțime. Zonele mai înalte din aceste insule sunt ocupate în general
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]
-
insule sunt ocupate în general de calote glaciare, care în timpul ultimei glaciațiuni s-au extins și au format Calota Glaciară Inuitiană. Dintre insule, 15 au peste 10.000 km, iar alte 79 depășesc 130 km . Cele mai importante insule din arhipelag sunt: În zona arhipelagului arctic canadian există o serie de parcuri naționale, parcuri teritoriale și rezervații naturale. În zona Arhipelagului Arctic Canadian există patru parcuri naționale: Este preconizată și înființarea unui nou parc național: Există în această zonă și 2
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]
-
general de calote glaciare, care în timpul ultimei glaciațiuni s-au extins și au format Calota Glaciară Inuitiană. Dintre insule, 15 au peste 10.000 km, iar alte 79 depășesc 130 km . Cele mai importante insule din arhipelag sunt: În zona arhipelagului arctic canadian există o serie de parcuri naționale, parcuri teritoriale și rezervații naturale. În zona Arhipelagului Arctic Canadian există patru parcuri naționale: Este preconizată și înființarea unui nou parc național: Există în această zonă și 2 rezervații naționale faunistice ("National
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]