3,722 matches
-
de generalul rus Zotov și generalul român Alexandru Cernat. La Plevna au acționat, din rândul armatei române, 38 000 de oameni și 108 tunuri. La 30 august /11 septembrie 1877, de ziua de naștere a țarului, a avut loc un asalt general asupra Plevnei. Din 14 redute doar trei au fost cucerite, iar dintre ele Grivița I a fost singura păstrată de către unitățile românești. Au căzut atunci eroic mii de oșteni. Noi încercări de a cuceri Grivița II au avut loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
generali turci. El înconjurase cetatea cu un puternic sistem de fortificații în care erau cuprinse 14 redute, apărate de o importantă forță armată de elită. Cei 50 000 de soldați turci dispuneau de 72 tunuri Krupp. În aceste condiții primul asalt al armatei ruse de la începutul lunii iulie 1877 eșua. Pregătind o nouă ofensivă, cu participarea tuturor forțelor din zonă, comandamentul rus solicita trecerea în Bulgaria a diviziei a IV a române de la Turnu Măgurele, cu misiunea de 48 a prelua
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
propriu. Frontul de la Plevna a fost pus sub conducerea lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov, șef al statului major, și generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei române de operațiuni. Epopeea românească din Balcani începea cu cel de al treilea asalt asupra Plevnei, 30 august 1877. România participa cu toți cei 38 000 de combatanți ai armatei de operațiuni și 100 piese de artilerie. Singura victorie a zilei era cucerirea de către români cu jertfe grele după patru atacuri succesive a redutei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte, de intrigi și drame. Criticând căsătoria, Maupassant și Zola nu erau originali 224. Instituția a suferit numeroase asalturi pe parcursul secolului al XIX-lea, dintre care unul din cele mai notorii este cel întreprins de Balzac în Physiologie du mariage. Balzac declară la începutul acestui tratat că instituția căsătoriei exclude iubirea și duce femeia la adulter, anunțând starea de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
american tindea către universalizare. Fascinant pentru unii, insuportabil pentru alții, provoacă iată reacții terifiante și numeroase ezitări, însăși ideea de a trăi într-o lume unită, susținută de valori comune, pare acum mai puțin atrăgătoare, chiar repulsivă pentru unii. În fața asaltului de ură și de răzbunare, iubirea se retrage. "Urlă vijelia de pe urmă. Duhul Domnului trece pre pămînt..."11. Narcisiști, nu suportăm alteritatea. Dar ce devenim noi suprimîndu-l pe Celălalt? Avem aceleași drepturi și împărtășim aceleași speranțe. Nu perspectiva universalului ne
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a preveni o astfel de eventualitate, de nu mai știi aproape cine era veritabilul lider al Occidentului rănit: Bush sau Blair. Aceste politici preventive pot fi mai eficiente decît războiul în sine, chiar dacă par retrospectiv inutile atunci cînd reușesc. În fața asaltului noilor realități, am ajuns parcă sa regretăm Războiul rece. În tot cazul, cel mai rău lucru pentru S.U.A. în ultimii 20 ani a fost absența unui inamic. Astfel, au început să creadă că totul este posibil și permis și inamicul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
disparități între regiuni și animozități între acestea și puterea centrală, a introdus moneda și piața monetară braziliană într-un joc speculativ extrem de periculos, practicat cu frenezie la nivel planetar. Criza asiatică declanșată în 1997 avea să aducă o nouă lovitură, asalturile speculative provocînd incertitudini suplimentare. Capitalurile străine au început să părăsească țara, declanșînd crahul bursier din 13 ianuarie '99, "miercurea neagră" a Braziliei. Aceste capitaluri flotante, volatile, circulînd nestingherit în cele patru zări, au devenit un fel de etalon al sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sat bucovinean. În: Convorbiri literare, 148, iun. 2014, nr. 6, p. 36-38. Constantin Hrehor. Grănicești. Un sat sub pecete domnească. SOROHAN, Elvira. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. În: Convorbiri literare, 149, apr. 2015, nr. 4, p. 52-55. I. Oprișan. Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu. București: Saeculum I.O., 2014. SOROHAN, Elvira. Război cu salamandrele, un roman al ecologiei umane. În: Fantastica, Primăvara 2015, nr. 1, p. 7-9. Text preluat din România literară (38, nr. 33, 24
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1932, partidul acestuia pierde mai mult de două milioane de voturi și 34 de locuri în Parlament față de scrutinul din iulie. Chiar dacă partidul său deține majoritatea în Parlament, pentru Hitler e o grea lovitură. Pe 1 ianuarie 1933 Frankfurter Zeitung titrează: "Asaltul naziștilor asupra Statului democratic a fost respins". În aceeași zi, editorialul din Vorwarts, organul partidului social-democrat are drept titlu: "Mărirea și decăderea lui Hitler". Știind că, peste mai puțin de o lună, Hitler avea să fie numit, în deplină legalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lacurilor de Cezar Petrescu, și Domnișoara Christina de Mircea Eliade. O subsecțiune consacrată, în oglindă, postfigurărilor temei include o analiză amănunțită a unui fragment din prima parte a volumului I al trilogiei Orbitor, Aripa stângă de Mircea Cărtărescu (privitor la asaltul unei cete de strigoi, pe care o dublează una de demoni, declanșat împotriva comunității rurale a Badislavilor). Este interesant de observat că același autor se poate înscrie cu opere în secțiuni diferite: sunt cazurile lui Caragiale, care intră, deopotrivă, sub
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mult locul stabilit pentru odihnă, Constantin își avertizează stăpânul că nu este potrivit să se întoarcă din drum. Nepăsător la superstiții însă, cuconul nici nu vrea să audă. Noaptea, în întuneric, orice urmă de curaj îi dispare, mai ales în fața asaltului susținut al elementelor naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în formă romanțată, îngrozitorul sfârșit al duducăi Safta.) Eroul este catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
secund, constituit de intruziunea canină: "Atunci!... o grozăvenie!... auzii o bătaie în ușă: una, două, trei... [...] Era cânele Balan care, scărpinându-se la ureche, lovea cu cotul piciorului în ușă". După cum se poate lesne bănui, revelația are puterea să efaseze asaltul hoardelor fantomatice, care dispar la fel de repede precum aburul zorilor se topește în lumina soarelui. La capătul somnului binemeritat care încununează aventura, rămâne memorabilă replica vizitiului. Acesta, după ce ia act de tribulațiile nocturne ale distinsului său pasager, conchide pe un ton
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic este constituit de invazia caleștii, o prolepsă vizuală a unei eviscerări iminente: Dar ceva era și mai grozav: brațele și degetele dracilor se subțiau; mâinile li se agățau de portiță; iar doi dintre demoni săreau înăuntru. Într-o clipă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
loc; valul trece, lăsând din nou apă în trupul schilodit al luntrii...". Timpul fizic se comprimă; percepția subiectivă face ca orele să se consume, în psihicul naufragiaților, în câteva clipe de spaimă indescriptibilă. Alternanța naturală zi-noapte cedează și ea în fața asaltului prelungit al stihialului, temporalul fiind, astfel, încapsulat într-un indefinit Dämmerung: "În realitate, zile întregi s-au scurs așa în bătaia uraganului, în viforul acestui veșnic amurg fără soare și fără umbră de noapte". Este regretabil că Stere nu reușește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cadavrele oamenilor păreau că se mișcă. Și valuri, valuri, nesfârșite șiruri treceau mereu peste ziduri. Iar orizontul de jur împrejur era tot mai roșu, ca un cerc viu de foc ce cotropea cetatea". Wilhelm Temerarul singur, profitând de îmbulzeala ultimului asalt, reușește să se refugieze și să se zăvorască într-un coridor subteran, acolo unde sălășluia vrăjitoarea cetății. Șobolanii pătrund în sala tronului, unde, într-o parodie anticipând, prin pronunțatele contururi distopice, Animal Farm, "un șobolan mai frumos și mai sprinten
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așa mergea pe deasupra pământului, ca de doi coți, până în trei sulițe în sus, tot într-o desime și într-un chip". Timpul însuși se comprimă sub efectul asaltului neprevăzut; cititorul descoperă, cu stupoare, că valuri succesive străbat câmpiile: "Un stol ținea un ceas bun și dacă trecea acéla stol, la un ceas și giumătate sosiia altul și așea, stol după stol, cât ținea de la aprândzu, pănă îndesară". Există
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
multor zile: "Câteva dzile au fostu acéia urgie; den părțile de gios, în sus mergea". Un episod comparabil cu acesta din Letopiseț nu mai există în întreaga literatură română veche. Nu se va ști, probabil, niciodată dacă, în imaginarul costinian, asaltul lăcustelor se hrănește direct din lecturile Scripturii, aplicându-se, astfel, o comodă grilă livrescă unui eveniment palpabil, sau, invers, dacă nu cumva realitatea însăși devine atât de străină, atât de altfel în ochii observatorului, încât acesta din urmă este dispus
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești, burzuluiseră norodul și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o tăia cu protivire". Desigur, Lăpușneanu nu poate ignora asaltul concentrat, astfel că-și trimite armașul să-i întrebe pe oameni ce poftesc. Reacția bestiei colective, seduse mai degrabă de orgia distrugerii vindicative decât de un scop clar, este deconcertantă. Mai multe voci formulează cereri în disjuncție unele față de altele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se înscrie ca voluntar în armată. Noii săi tovarăși îl acceptă bucuroși în mijlocul lor și, împreună, părăsesc hanul. După trecerea unei bune perioade de timp lipsite de vești din partea fugarului, Stavrache primește o scrisoare redactată de Iancu în chiar ajunul asaltului redutei Plevna. În paralel, aflăm că, deși tâlharii fuseseră judecați și condamnați, magistrații nu reușiseră să elucideze misterul identității căpeteniei acestora. Pe când hangiul începe să se întrebe dacă popa are de gând să se întoarcă, o altă scrisoare, de data
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o indicație auctorială aptă de a-i oferi cititorului o privire asupra interiorului psihic al eroului, care crede, cu resemnare nevrotică evidentă, că se confruntă cu o fantomă incarnată. Că avem de-a face cu un calm aparent al victimei asaltului devine clar chiar în pragraful următor, atunci când fragilele bariere raționale, pulverizate de oroarea apariției considerate supranaturale, reacționează prompt: "când nebunul a voit să-l sugrume, atunci hangiul, smintit și el de frica morții, a făcut o săritură deznădăjduită... Ocnașul a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bachelardiană îi este pulverizată de zgomot: "atunci văzu închegându-se în beznă bulgări și mai compacți de beznă. Unul după altul veneau prin cer ca duhurile vrăjitoarelor". Haita se dezlănțuie apocaliptic: "Cele patruzeci de fiare nocturne se abătuseră în crâncen asalt asupra porții închise". Descrierea acestora pendulează între tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și se stingea ca licuricii; smalțul cel alb al pământului le ședea de minune, îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a stelelor zbătându-se de prisos, în înghețul întunericului fără fund și zare". Toate sugestiile luminoase, care, în mod curent, implică pulsul vital, sunt vidate de căldură: fosforescența hibernală, strălucirea palidă a bolții cerești, cristalele de carbon ale briliantelor. Din fața asaltului concertat al elementelor nu există altă salvare decât somnul: eroina își dorește evaziunea în hipnic, pentru a se scălda, dimineața, "în lumina soarelui alb (subl. în text)". Însă mecanismul complicat al terifiantului nu mai poate fi oprit. Câinii se năpustesc
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
izbi. Simți imediat descleștarea". Efectul loviturii este mult mai puternic decât se scontase: Nicolae "făcu repezit câțiva pași, duse mâinile la stomac, horcăind, se întoarse în loc într-un picior și se prăbuși cu capul peste colțul ascuțit al biroului". Cu toate că asaltul fizic încetase, coșmarul lui Costache continuă în imaginația care dictează asupra organelor de simț: "Brumă se sprijini de birou, respirând repede. Nu izbutea să răsufle adânc. Respira superficial și scurt. Inima îi bătea cu lovituri de ciocan. Avu din nou
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
moartă proximitatea celor două forme dă naștere la o progenitură ce incarnează teroarea pură și care eludează orice tentativă de conceptualizare. Altfel spus, pictorul este bântuit de materializarea propriei terori subliminale, proiectate în exterior. Oricum, acesta nu asistă pasiv la asaltul strigoiului și decide, în capitolul următor, să-i reziste. După vizita doctorului Panaitescu, chemat s-o consulte pe Sanda, Egor se logodește în pripă cu tânăra bolnavă, făcându-i o promisiune fermă: "nebunia asta nu va mai dura mult, Sanda
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Nicolae Petrașcu în 1899233, furniza și libretul mitologic, Legenda Jepilor, pentru grupul statuar ridicat în Parcul Carol, care avea în centrul lui colosalul Gigant (1906), statuia de aproape patru metri înălțime a lui Dimitrie Paciurea. Pictorul decupează momentul climactic al asaltului erotic pe care-l suportă un tânăr păstor pe vârful unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]