4,163 matches
-
și polen, lupii simt unde se găsește prada, totul aparține instinctului; doar oamenii știu că pot fugi cu picioarele, că acestea sunt membre, pe care animalele le au în număr diferit, că cele două picioare umane se deosebesc și se aseamănă cu mâinile și că sunt altfel decât ale altor ființe: miriapod, octopod, monopod. Homo viator poate să povestească despre călătorie, adică toate ființele se mișcă, doar omul rămâne raportat, prin cuvinte, PRIN DESEN, PRIN SCRIERE, PRIN MÂNĂ la altă acțiune
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lansăm în Univers și mai mult decât atât, gândul declanșează un proces de rezonanță. Altfel spus, tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras în viața noastră. Nu întâmplător se spune în popor :” Cine se aseamănă se adună”, „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești”. Prin gândurile noastre noi emitem o energie în Univers fapt care influențează ceea ce atragem în viața noastră. Dar în crearea realității noastre nu doar gândul participă ci
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
se propagă atât în corpul nostru cât și în afara noastră influențând tot ce există în lume. Tot ce se întamplă în jurul nostru are o cauză, iar această cauză se află în noi, în gândurile, sentimentele și convingerile noastre. “Cine se aseamănă se adună”.” Nici un rău nu vine niciodată singur”.Când folosim astfel de cuvinte vorbim de “Legea atracției”.Atragi în viața ta tot ceea ce emiți în afară, ca vibrație, prin gânduri, cuvinte, atitudine, sentimente,emotii. Cand suntem furioși vibrăm cu energia
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
lansăm în Univers și mai mult decât atât, gândul declanșează un proces de rezonanță. Altfel spus, tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras în viața noastră. Nu întâmplător se spune în popor :” Cine se aseamănă se adună”, „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești”. Prin gândurile noastre noi emitem o energie în Univers fapt care influențează ceea ce atragem în viața noastră. Dar în crearea realității noastre nu doar gândul participă ci
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
de plug. 251Ca steaua la cei pe mare se arată. 252Ca fumul ce ziua negru și noaptea roș de departe se arată. 253Ca un fier - băgat în foc arde. 254Ca para focului arde. 255Oamenii ca degetele, nici unul cu altul s-aseamănă. 256Ascultă cu urechia, ca straja de vrăjmași. 257Ca o pecete ține ascuns. 258Atîrnat ca un cârnat. 259Afînat ca puful. 260Ca aburul de pe apă, ese, se ridică, se vede. 261Ca albinele la fagure s-adună. 262Ca corbii la stârv s-adună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fusese împinsă spre fundul minții de presiunea evenimentelor. Iar acum iată din nou realitatea. Înălță ochii spre cerul senin, spre acel soare strălucitor, alb-gălbui, și-i urî pe cei din neamul arahnidelor. Dar își dădu seama că prin asta se aseamănă cu sălbaticii de demult, care amenințau cu pumnii și cu vorbele demonii răi ascunși în ceruri. Se mai calmă și-i hrăni din nou pe cei patru, de data aceasta cu un amestec de concentrate de fructe dizolvate în apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
va fi limitată, cu toate că se vor organiza tot mai mult. Deci, ea nu va fi împărăția lui Dumnezeu; cu toate acestea, creștinii se vor angaja tot mai intens în efortul pentru a crea o lume mai dreaptă, care să se asemene cu împărăția lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu va veni... În rugăciunea Tatăl Nostru, „împărăția lui Dumnezeu” înseamnă împărăția Tatălui asupra oamenilor. Nu este vorba de o simplă dominație exterioară, de ceva impus, ci de împărăția Tatălui care face să răsară
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Eu zic că asta e o viziune vulgară. Nu, nu mă gândesc la viața de apoi, preciză el zâmbind. Nu sânt naiv. În schimb, aș vrea să-ți vorbesc într-o zi despre conștiința cosmică. Dacă ar trebui s-o asemănăm cu ceva, viața e ca un râu care se varsă în mare. În clipa când se varsă în mare, râul se eliberează de tot noroiul pe care l-a cărat până atunci și devine străveziu. Cortina nu cade, ci se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îndărăt înaintea termenului, dacă i se va permite numai să adauge la el adjectivul "activ". Desigur, și încă o dată, nu trebuie să-i imităm pe creștinii din Abisinia despre care el vorbise. Nu trebuia nici să ne gândim să ne asemănăm cu ciumații persani care își zvârleau zdrențele asupra pichetelor sanitare creștine, invocând cu glas tare cerul pentru a-l ruga să-i lovească cu ciuma pe acești necredincioși care voiau să combată răul trimis de Dumnezeu. Și nici, dimpotrivă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cu poeme și pamflete, selectând o parte dintre ele. Mărturisesc sincer că, în primul moment, din cuprins am citit prioritar și selectiv Mareșalul și Rușinea de la Putna. Eram sigur că e vorba despre Mareșalul Ion Antonescu, erou între eroii neamului, asemănat cu Mihai Viteazul, care și-a înțeles poporul și a pornit lupta de reîntregire. „El este glasul demnității strămoșești, căzut sub gloanțele plutonului de execuție, la ordinul ocupantului rus, slujit de marii simbriași ai trădării naționale”. Antonescu este marele neîndreptățit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aventură nebunească, într-o calamitate în toată regula, respectând însă, ca și peripețiile lui Don Quijote, propria ei logică misterioasă. Prietena lui, Myrna Minkoff din Bronx, consideră că are nevoie de sex. Ceea ce se petrece între Myrna și Ignatius nu se aseamănă cu nici o altă poveste de genul un-băiat-întâlnește-o-fată, de care să fi auzit eu. Una dintre virtuțile romanului lui Toole, cu nimic mai prejos decât oricare alta, este felul în care redă particularitățile orașului New Orleans cu străzile sale dosnice, cartierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
însărcinat să lucrez în Cartierul Francez, o zonă care adăpostește toate viciile pe care omul le-a conceput vreodată, în aberațiile lui cele mai sălbatice, incluzând, îmi imaginez eu, și diverse variații moderne, devenite posibile datorită minunilor științei. Cartierul se aseamănă, îmi închipui, cu Soho* și cu anumite părți ale Africii de Nord. Totuși, locuitorii Cartierului Francez, înzestrați cu perseverența americană și cunoscând metodele de realizare, se străduiesc probabil în acest moment să egaleze, ba chiar să depășească prin varietate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ca să cumpere Încă o umbrelă, doar ca s-o uite pe undeva de Îndată ce ieșea soarele, atunci merita să fie murată până la piele. În afară de asta, era oricum prea târziu. Era deja udă leoarcă. Acela era singurul lucru prin care ploaia se asemăna cu tristețea: te dădeai peste cap să scapi neatins, uscat și liniștit, dar dacă dădeai greș, ajungeai Într-un punct În care Începeai să vezi problema mai puțin În termeni de picături și mai mult ca o revărsare neîncetată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
departe, ea care ar reuși să fie cel mai aproape?... Orhideea sentimentală, perla care mă însoțește dincolo de aparențele realității... * Ce înseamnă să te simți tînăr, adolescent, copilăros, plin de energie, de dorința de a explora această lume, de a te asemăna acestui univers imprevizibil mereu gata să ofere ceva în plus, ce înseamnă să ai chef, să fii gata pentru miracolul inspirant al fiecărei secunde în care te simți viu și miraculos, entuziamat și nerăbdător să fii mai mult, să simți
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
magia se va risipi. Atracția reciprocă e o forță a naturii. Fie vibrezi pe aceeași lungime de undă, fie nu. Adesea suntem atrași de oameni care se află pe o frecvență mai Înaltă; ni se par fascinanți, misterioși. Când se aseamănă, oamenii sunt atrași unul de celălalt În mod natural, În ciuda oricăror obstacole; e ca și gravitația. O femeie făcea windsurf departe de țărm, era o cursă captivantă, neîntreruptă. Sus. Jos. Sus. Jos. Sus. Se lupta cu succes cu gravitația, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Eu zic că asta e o viziune vulgară. Nu, nu mă gândesc la viața de apoi, preciza el zâmbind. Nu sunt naiv. În schimb, aș vrea să-ți vorbesc într-o zi despre conștiința cosmică. Dacă ar trebui s-o asemănăm cu ceva, viața e ca un râu care se varsă în mare. În clipa când se varsă în mare, râul se eliberează de tot noroiul pe care l-a cărat până atunci și devine străveziu. Cortina nu cade, ci se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
le-o fi zicând el, care aveau mai apoi să capete o faimă tristă sub numele de Asasini - care acum nu-i un nume frumos, dar atunci, pentru ei, era splendid, emblemă a unei rase de călugări războinici ce se asemănau mult cu Templierii, gata să moară pentru credință. Cavalerie spirituală. Fortăreața sau castelul Alamuth: Piatra. Construită pe o creastă aeriană, lungă de patru sute de metri și lată pe alocuri de numai câțiva pași, ajungând până la maximum treizeci: de departe, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cuvinte, ci concepte și fapte, deci regulile erau altele, și erau În esență trei. Prima regulă, conceptele se leagă prin analogie. Nu există reguli pentru a decide de la Început dacă o analogie e bună sau rea, pentru că orice lucru se aseamănă cu oricare altul sub un anumit raport. Exemplu. Cartof se Întâlnește cu măr, pentru că amândouă sunt vegetale și de formă aproape rotundă. De la măr la șarpe, prin conexiune biblică. De la șarpe la covrig, prin similitudine formală, de la covrig la colac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
al Companiei ceva pe care să-l creadă și el, și ei. — Și acum, „Despre Bani și Poezie (cu un ocol prin Artă): O Prelegere“. Doamnelor și domnilor din clasa excesiv muncitoare: În ramura mea de activitate, care nu se aseamănă cu nici o alta, poți să spui ceva foarte spontan, ceva ce-ți trece prin minte, și apoi să petreci ani la rînd Încercînd să Înțelegi ce ai spus. Nici un vorbitor inspirațional demn de acest nume nu ar vrea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
avangardiști de la unu, după intrarea în Societatea Scriitorilor Români, după angajarea ca funcționar la Direcția Presei și după colaborarea cu Ion Pillat... Atît Fundoianu, cît și Voronca sînt niște „călători” și niște exilați, destinele lor de poeți expatriați - evreo-franco-români - se aseamănă mult și, printr-o coincidență semnificativă, coincidență, totuși, în pofida unor bănuieli și acuze formulate de unii comilitoni, fiecare va publica un volum intitulat Ulysse... Alexandru Bogdan-Pitești: un animator controversat al „primului modernism” autohton Personalitatea controversată a lui Alexandru Bogdan-Pitești, emblematică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Pe strada principală nu mai circula nimeni, dar se mai auzeau voci pe aleile lăturalnice - bărbați care se-ntorceau de la cârciumă. Pentru urechile unui străin, cum era și Gaston de altfel, cântecele lor aveau un soi de melancolie orientală. Se asemănau cu cântecele arabe, triste, pe care le auzise în Aden. Era abătut. Îl dureau picioarele de atâta umblat și oboseala l-a pătruns din cap până-n picioare. Cu toate acestea, era mai îngrijorat din pricina câinelui. S-a oprit și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
am râvnit să-l ating cu un deget. Teologii catolici m-au pus sub acuzare. Drept care am părăsit Biserica Romei, care fusese și a părinților mei, în favoarea învățăturii lui Arie. Sau, pur și simplu, am profitat de ocazie ca să mă asemăn mai mult stăpânilor mei longobarzi. Amintirile pot să mă înșele. Oricum, în cele din urmă, am avut îndrăzneala să vreau să descopăr latura Sa obscură, pentru a căpăta putere asupra persoanelor și asupra lucrurilor. Nu-mi mai era de-ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe lângă simandicoasele surori de la Institut ca să-l accepte pe băiețelul șefului escortei sale. La petrecerile de la școală o ochise și pe soție - o blondă zveltă și frumoasă, cu ochii negri și scânteietori ca onixul și cu un zâmbet contagios. Se asemăna Întru câtva cu Lorena. Dar era mai experimentată, mai intrigantă. Îi vorbise o singură dată, la toaleta doamnelor - aproape pe furiș, conștient că făcea un gest reprobabil. Nu-și aducea aminte cum - după o conversație fulgerătoare - reușise să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
său. Javră care avea să stârnească mila și dragostea Camillei - care și-ar fi dorit atât de mult să țină unul În casă, În timp ce el urâse dintotdeauna câinii, patrupedele acelea tâmpite, umile și servile ca ființele umane, cu care se aseamănă mai mult decât Își seamănă de multe ori oamenii lor Înșiși. — L-am prins cu o creangă, Îi explică Aris, surprins de interesul tatălui său. Se oprise la baza piciorului de la Ponte Sublicio. L-am tras până la mal. E bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
napolitanii, tăie scurt mama lui Lorenzo. Din câte-și amintea Maja, aceasta parcă era căsătorită cu un napolitan. — Napolitanii, continuă, sunt atât de distractivi, gândește-te la Toto, la Massimo Troisi, sărmanul, a murit atât de tânăr, dar argentinienii se aseamănă mai mult cu cei mai răi dintre napolitani, așa, ca Maradona, oameni fără chef de muncă. Din salonul alăturat, țipete excitate se apropiau amenințător. O hoardă de copii se Împrăștie prin sală. Îl fugăreau pe unul dintre clovni - cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]