8,644 matches
-
tuturor ideilor sale în momentul în care îi vin în minte, fără restricții, selecții, fără cenzură pe conținut sau formă. Povestirea unui vis, a unui lapsus sau a unei situații de viață cotidiană este o formă inductoare a unui lanț asociativ și a unor reprezentări ce emană din inconștient, precum "fanteziile", "fantasmele", "imagourile", "condensări", "fi-gurări", "deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să interacționeze. Karl Gustav Jung
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Lahlou, op. cit.). Sînt utilizate două corpusuri: cel al dicționarului Le Grand Robert, în forma sa electronică, în interiorul căruia legăturile hipertextuale formează ramificații semantice complicate între sinonime, antonime, expresii curente, exemplele și definițiile termenului "a mînca"; și cel al unui test asociativ, efectuat în 1991 pe un eșantion reprezentativ din populația franceză (două mii de indivizi), în cadrul unui studiu CREDOC. Rezultatele testului de asociere regrupează termenii induși, la două mii de subiecți, în urma întrebării " Dacă vă spun "a mînca", care sînt primele cinci cuvinte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ceai, comesean, a cina, ceașcă, gală, recepție, zi, intrare, desert, birou, șervet, scump, special, a plăti, a pregăti, ușor, hartă, bucată, noi, frugal, general, noapte, a pune, băutură, regiune, curs, pahar, metonimie, gazdă, mediu, mare, după, la, recipient...". Analiza testului asociativ aplicat pe "a mînca" la eșantionul de francezi este mult mai sărac în evocări, dar cele șase clase formalizate în studiul corpusului dicționarului se regăsesc și aici. Nucleul ce corespunde acțiunii "A lua" devine clar mai implicit și se traduce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de proces, dar abordarea prin interviu rămîne calea regală de acces la conținuturile și cîmpul informațional și semantic. * Dimensiunile iconice, muzicale și estetice formează un sector stimulator, complementar analizei discursului, cu trimitere la nivelul simbolic și social al RS. * Testele asociative, ca și alte metode ale aceluiași tip, combinate cu forme interogative de construcție a datelor, permit trasarea unor "hărți de idei/conceptuale" și deci punerea în evidență a principiilor organizatoare ale acestor ansambluri simbolice și sociale. * Abordarea aspectelor figurative poate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aspectelor figurative poate fi întreprinsă după modalități structuraliste sau mai fenomenologice și plurivalente, cu riscul de a pierde din rigoarea metodologică. * Studiul conținuturilor unei RS este de neînlocuit, dar trebuie să știm să alegem tehnicile cele mai apropiate de formele asociative sau structurate. Partea a treia Dinamică și praxis Capitolul 5 Identificarea structurii Obiective * Prezentarea cîtorva proceduri accesibile pentru a pune în evidență existența elementelor din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor tehnici de detectare și verificare a ierarhizării componentelor unei RS, ca fiind complementare și strict subordonate obiectivelor unei cercetări. 1. Relații între cogniții 1.1. Legătura "frecvență/rang" Pornind de la o listă asociativă, putem descrie structura unei RS adoptînd metoda de calcul a lui Grize et al. (1987) și a lui Vergès (1992). În urma analizei sistemului de categorii de subiecți, furnizate de materialul asociativ, putem calcula doi indicatori: a) frecvența fiecărui item în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1.1. Legătura "frecvență/rang" Pornind de la o listă asociativă, putem descrie structura unei RS adoptînd metoda de calcul a lui Grize et al. (1987) și a lui Vergès (1992). În urma analizei sistemului de categorii de subiecți, furnizate de materialul asociativ, putem calcula doi indicatori: a) frecvența fiecărui item în ansamblul eșantionului; b) rangul său de apariție în asociere (definit ca rangul mediu raportat la ansamblul populației). Putem apoi încerca să evaluăm care este coeficientul de corelare (Spearman) între a) și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai importante cuvinte...). 1.2.2. Comparația pe scale O altă tehnică este cea a comparației "pe perechi", dezvoltată de Georges Le Bouedec (1984), ilustrată mai jos într-o cercetare făcută de Jean-Marc Monteil și Louis Maillot. Într-un test asociativ, se cer treizeci de substantive la care cuvîntul "pregătire" trimite cu gîndul. Cei douăzeci de termeni cei mai citați de 90 de formatori dintr-un prim eșantion rezumă informația despre RS, lista lor fiind următoarea: instruire, schimbare, șomaj, comunicare, competență
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot fi astfel testate, fie pe pagini diferite, fie pe aceeași pagină ("Est"/"Vest"). Aceste producții, proiective și asociative în același timp, fac apoi obiectul unor analize de date multidimensionale, pentru a pune în evidență cîmpul semantic și structura. Se analizează, de asemenea, ordinea de prezentare a cuvintelor, lanțurile asociate care formează clase ierarhice (clustere) direct construite de subiecții
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
harta de idei care este o RS. În funcție de diverșii indici și matrițe, se sintetizează legăturile dintre "cogneme" care se potrivesc "cel mai mult unele cu altele", apoi acestea sînt transpuse grafic. Evaluarea acestor relații poate duce la rezultate de teste asociative, categorii de chestionare sau poate succeda analizei conținutului interviurilor. Se presupune că elementele centrale sînt puternic conexe sau în relație de similitudine cu un număr mai important de itemi. Ca și în calculele evocate mai sus, ne bazăm pe principiul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
implică legături de descriere, de evaluare și de acțiune sau funcționalitate între subiecții și obiectele reprezentării. Aplicarea regulilor SCB necesită mai întîi o desemnare a elementelor la care se vor aplica (Guimelli, 1994). Într-o primă fază, printr-un chestionar asociativ, li se cere subiecților să citeze trei termeni induși în urma prezentării unui cuvînt-stimul care evocă reprezentarea studiată sau, cel mai adesea, un element central sau periferic al acesteia (de exemplu, "fraternitate" sau "egalitate" pentru RS a grupului ideal). Într-o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
etapă, li se cere să răspundă la un chestionar de caracterizare a relațiilor între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului asociativ. Aceste relații preconstruite sînt numite "conectori" sau (c). Trimițînd la mai multe niveluri de activitate cognitivă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului asociativ. Aceste relații preconstruite sînt numite "conectori" sau (c). Trimițînd la mai multe niveluri de activitate cognitivă a unui subiect, sînt regrupate în scheme (sau hiperconectori). Chestionarul SCB descrie astfel tipul de legături posibile (c) între cuvîntul-stimul și fiecare dintre cele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lucru este esențial pentru buna continuare a procedurii SCB și a chestionarului standardizat pe care îl presupune. Fără această fază prealabilă, aceasta ar putea, într-adevăr, să nu aibă "substanță" și "conținut" la care să se aplice. Cristalizate în producțiile asociative și tipurile lor de le-gături, se presupune că schemele calificate drept "prediscursive" vor pregăti și organiza acțiunea și producția discursului unui individ. Prin "explicarea" răspunsurilor asociate stimulului, subiecții subliniază, poate inconștient, dimensiunea predis-cursivă a SCB, care capătă o pertinență și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
caracterizată prin aceea că: 1. permite prevenirea bolilor, 2. procură o stare de bine, 3. este o formă de respect față de ceilalți, 4. permite evitarea mirosurilor neplăcute". Este apoi administrat chestionarul [28/5], pentru a permite categorizarea celor trei răspunsuri asociative ale subiecților. Calculul indicilor (valență și λ), pentru fiecare dintre elemente, demonstrează că "prevenirea bolilor", "stare de bine", "respect față de ceilalți" fac parte din NC, iar "mirosuri neplăcute" este un element periferic. Un alt studiu despre RS a deviantului la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei transformări a modului de gîndire (conversie, scheme stranii, raționalizare) sau unei integrări a obiectului reprezentării sociale în sistemul cognitiv preexistent (familiarizare, normalizare, justificare, negare). Asociere: proprietate a elementelor unei reprezentări, activată în timpul culegerii de date, prin aplicarea de teste asociative structurate în jurul unui cuvînt inductor susceptibil de a face să apară termeni induși ale căror centralitate (valență, conexitate), semantică și lexic se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și eterogenitatea elementelor aparținînd unui ansamblu sau altul. Grupul social, puternic diversificat, al "ca-drelor" se potrivește în mod util la analiza prototipică (Boltanski, Desrosières, Goubert-Seca, Thévenot). Acest tip de categorie este caracterizat prin frecvența mare de citare într-un test asociativ (Vergès, 1992). Este vorba despre o "sinteză cognitivă", cu contururi vagi, care reflectă, prin precizia sa relativă, dar efectivă, pluralitatea cazurilor unui ansamblu ("inginer" ca pro-totip al grupului "cadre"; "trandafir" pentru categoria florilor sau "vrăbiuță" pentru păsări). Prototipul corespunde cîteodată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
răspunsurilor, 189 B Bricolaj, 42-43, 45 C Catarsis, 163-164 Categorizare socială, 115-116, 132, 135, 139, 240-245 Chestionar, 17, 19, 24, 53, 122, 143, 149, 162, 192, 194, 198, 201-204, 208, 212, 217, 239-240 Cîmpuri cognitive, 131-132, 160 Clasificare a producțiilor asociative, 165-171, 189-194 Cogniție, 53-59, 68-77, 124-132, 139-140, 185, 194-200, 209-212, 232, 237, 285, 289, 290 Comparații pe perechi, 189-191 Comportamentalism, 50-51, 56, 163 Comunicare (funcții și sisteme ale), 33, 64-65, 68, 71, 75, 89, 109, 112, 121-122, 127-131, 141, 150
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
197-201, 210-212 Spațiu, 49-50, 143 Stereotip, 23-24, 52, 86, 90, 93, 120-122, 125, 130, 141, 214, 235-237, 290 Stilul reprezentărilor, 141-142 Structurare (grad de), 76-78 Structură (sau organizație), 123-135, 185-219 Substructurare periferică, 78, 127, 210-212 T Tehnici grafice, 153-163 Teste asociative, 19, 163-172, 185-193, 201-208 Thêmata, 66, 72, 86, 253, 291 Timp, 41, 49-50 Totalitate (principiu al), 83 Tradițional /comunitar, 33, 35-41, 42-44, 50, 111, 240, 269 Transformarea unei RS, 155-157, 208-219, 221-237 U U-limbaj, 67 V Valență, 53, 208-212, 284
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
înțelege realizarea corelării conținutului obiectivelor de învățământ și aspecte ale modernizării căilor, metodelor în realizarea învățământului integrat, capabil să trezească forțele creatoare ale elevilor și să angajeze la învățătură întreaga lor capacitate intelectuală. Corelarea cunoștințelor este o modalitatea cu caracter asociativ, prin readucerea în discuție a unor cunoștințe dobândite de elevi la alte discipline de învățământ în scopul argumentării unor cunoștințe la alte discipline. Tratarea interdisciplinară presupune în general interacțiune între două sau mai multe discipline cum ar fi: limba românăistorielatină
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
această comunicare directă. Timp de mai mulți ani nu mi-avea dezvăluit niciodată planurile. Dar acum eu avea un mesaj de maximă importanță pentru specia umană. Oameni nu se prea pricepe a gândi. Gândirea umană a fi ilogică din cauza cadrului asociativ. Dacă un om gândi ceva, atunci el gândi în limitele urii. Dacă un om aparține unui grup de alți oameni, atunci el gândi numai în contextul grupului. Oamenii n-avea niciodată înțeles originile gândurilor lor. De aceea pentru ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
parietalei a II-a se unește și cu circumvoluțiunea temporală a II-a, formând pliul curb. Aici se găsesc ariile 40 și 39, care, în hemisfera dominantă, au importanță în vorbire și praxis, iar în hemisfera nedominantă reprezintă o zonă asociativă cu rol în aprecierea imaginii corporale, stabilind relațiile spațiale ale eului corporal cu mediul înconjurător. Fața internă a lobului parietal se află între scizurile calosomarginală și cea perpendiculară internă. Ea delimitează lobul respectiv (posterior de prelungirea internă a scizurii lui
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
rolul generic al unui personaj moralmente și intelectualmente deplorabil. Iar în al doilea rând, un statut pragmatic, de fixare în memoria lectorului, prin repetiție, a asocierii dintre numele adversarului și o imagine descalificantă, deci printr-o voluntară și premeditată tautologie asociativă: A.C. Cuza=omul unei singure cărți, ca armă sigură de persuadare. În alt text, repetarea cuvântului "jidan", pastișat prin sublinierea grafică, joacă rolul argumentului bumerang, focalizând atenția pe culpa prioritară a adversarului: aceea de susținător al discriminării etnice. De asemenea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu nația" ar fi rămas o ironie comună, uzuală, fără tușa augumentativă sugerată prin inversiune: "Aceasta [nația, n.n.] fiind totuși mai mică decât domnia sa", pentru că proiectează un scenariu al megalomaniei adversarului care va face deliciul oricărui lector avizat. O strategie asociativă, la care Arghezi recurge deseori, este cea a oglinzilor paralele, deformatoare, în care imaginea actanților protagoniști (el și adversarul său) este contrastantă prin valorile etice pe care le promovează. Pe de o parte, avem autoreflectată imaginea unui Arghezi modest, bine
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de comuniști, de americani sau de ruși. Însă nu vine "sfârșitul istoriei "80 din cauza aceasta. A existat și va exista o pluralitate de traiectorii politice naționale 81. Se înmulțesc demersurile descentralizatoare, se împrumută practici ale sectorului privat și ale celui asociativ. Administrațiile par mai sensibile la partenariat, la abordări coparticipative, par mai atente la e-guvernare82. Dar mondializarea nu a erodat specificul național 83. Statele pot copia, pot importa modele, dar ele acționează local, în funcție de rolul și locul pe care istoria țării
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]