4,147 matches
-
vor mai apărea Între timp. Toți cei trei candidați principali sunt de fapt situați În prelungirea sistemului prăbușit În perioada ’89-’90 și nu a apărut Încă partidul sau figura politică care să exprime cu adevărat cezura spre care se aspiră. A apărut așa ceva În altă țară postcomunistă? Eu cred că da. Sunt fenomene de regresiune În alte țări postcomuniste? Până la un punct. Excomuniștii polonezi și-au schimbat foarte mult ideologia. Ei sunt la ora actuală campionii accentuării caracterului creștin al
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
critic În această direcție. Mircea Mihăieș: Lecția ar fi, așadar, că Între atitudinea opoziției și cea a puterii există nu doar nuanțe, ci chiar poziții diametral opuse. Sunt ele acceptabile Într-o lume, hai să nu zicem democratică, dar care aspiră la coerență? Ce credibilitate mai au acești lideri, Într-un absolut al practicii politice? Vladimir Tismăneanu: Din punctul de vedere al intelectualului critic care sunt, și bănuiesc că acest calificativ ni se aplică amândurora (nu aspirăm la funcții politice, nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
zicem democratică, dar care aspiră la coerență? Ce credibilitate mai au acești lideri, Într-un absolut al practicii politice? Vladimir Tismăneanu: Din punctul de vedere al intelectualului critic care sunt, și bănuiesc că acest calificativ ni se aplică amândurora (nu aspirăm la funcții politice, nu intrăm În partide politice pentru a câștiga vreo poziție Într-o birocrație sau alta), lipsește, În mod evident, coerența. Pe de altă parte, istoricește vorbind, liderul politic se definește prin adaptabilitate și printr-o articulare pe cât
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
are o semnificație deosebită în planul efervescenței culturale și politice. Lupta sa - în care sunt angrenate largi pături sociale, sunt exprimate multiple interese, sunt formulate revendicări proprii fiecărei clase - „reprezintă înainte de toate năzuințele unei pături suprapuse care se ridică sau aspiră să se ridice tocmai prin revendicările formulate”. Prin tot ceea ce gândește și scrie în memoriile sale Inochentie Micu este un precursor al luminismului românesc, pentru care școala, cultura în genere, urma să semnifice mijlocul principal al dezvoltării națiunii și, în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Șincai, ale Școlii Ardelene în genere. Prin urmare, influența culturală occidentală, permanent însoțită de o comunicare în interiorul spațiului centro-răsăritean, stimulează marile acțiuni politice înfăptuite în numele societății. Ce se petrece în Europa acelui timp, în care intelectualii din Centru și Sud-Est aspiră la sincronizare cu Vestul? De unde își culeg ei modelele de gândire și cât de benefice devin acestea în descoperirea și înțelegerea propriilor lor valori, sentimente, opțiuni? Dacă vorbim de mase, cred că ar trebui să fim de acord cu Pierre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință europeană? L-am numit din nou pe Constantin Diaconovici Loga. În 1830 el preia conducerea școlilor naționale românești și sârbești de graniță din Banat. Impulsul dat de instituțiile de învățământ și de profesori este stimulat de bibliotecile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prieten, un vecin, un coleg, un membru al familiei), cel ce visează poate înțelege mai ușor ce caută, de ce are nevoie, ce dorește. În schimb, când amantul sau amanta sunt necunoscuți, cel ce visează nu a identificat încă la ce aspiră: el nu simte decât lipsa, fără a putea defini cu exactitate natura nevoii sale. Dacă scena de adulter este însoțită de emoții negative și, mai ales, de un sentiment de culpabilitate (lucru destul de frecvent dacă amantul sau amanta este o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
său, poate arăta faptul că subiectul trece printr-o criză de identitate, simte nevoia de a ști cine este, de a se situa cu precizie în raport cu ceilalți. Este probabil în decalaj față de rolul pe care trebuie să-l joace și aspiră să se afirme pentru ceea ce este cu adevărat, și nu pentru ceea ce se așteaptă de la el; - pașaportul, servind la intrarea sau la ieșirea de pe teritoriul național, simbolizează dorința de a-și lărgi orizonturile, de a fi mai liber, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
accentul pe neîncrederea resimțită cu privire la seducția exercitată de o persoană, un obiect sau o idee. Dumnezeu Aluzia la divin, sub forma unor personaje religioase, îngeri, reprezentări de zeități, dă o semnificație spirituală visului. Indiferent dacă este sau nu credincios, subiectul aspiră să se înalțe, să se purifice, să devină mai bun. Pentru un credincios, visul are o semnificație și mai puternică, putând fi expresia conexiunii cu cerul sau chiar un vis profetic. Apariția, în vis, a personajelor religioase se interpretează la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
educației. Trebuie spus că aceste evoluții implică o serie de costuri ridicate, o expertiză și o experiență de calibru, o înaltă calificare a educatorilor, o conectivitate ridicată prin rețele uneori sofisticate, o autonomizare și o responsabilizare aparte a celor ce aspiră la formare. Ca să se realizeze o educație „on-line”, e nevoie de capacități suplimentare, de o alfabetizare informațională de bază a celor care se cuplează la noile tehnologii. Totodată, asistăm și la o convertire explicită a aparaturii nou apărute înspre interesele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sărăciei, valoarea de umanitate fiind tot timpul invocată). Cu cât cyberspațiul se întinde mai mult, cu atât el devine mai interactiv și mai puțin totalizant. Fiecare nouă conexiune aduce încă ceva, creează virtuale adaosuri, prelungiri, particularizări. Nici o cultură nu mai aspiră să le acopere pe celelalte, să devină „universală” (nici măcar limba engleză, limba celor care fac programe etc.). Singularitățile și registrele minoritare se manifestă nestingherit, putând deveni centre temporare de emisiuni valorice pentru ceilalți. Rețeaua dă șanse egale tuturor, întruchipând mecanismul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
distanței și a constrângerilor legate de deplasare; suplețe și flexibilitate în utilizarea timpului; autonomie maximală în învățare întărire a interesului ce stimulează interactivitatea. Noile realități sunt stimulate și de alte presiuni, cum ar fi raționalizarea costurilor formării, creșterea populației ce aspiră la un nivel înalt sau continuu de formare, multiplicarea diapazonului tehnic de susținere a educației, dorința de a intra direct și imediat în contact cu diverși experți, revalorizarea existenței private și a vieții de familie etc. Chiar dacă deocamdată „campusurile” virtuale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
implicarea experților și specialiștilor, constituie un răspuns operativ la schimbările necontenite din variile domenii ale cunoașterii. Aceasta oferă cadrul unei formări a unui număr mare de persoane, la costuri destul de mici. Formarea la distanță își propune să rezolve mari sfidări: aspiră la o formare de masă, rămânând totuși o formare suplă și economică, prin raționalizarea financiară și pedagogică a acestor dispozitive. (Jézégou, 1998, p. 14) Trebuie găsit și păstrat un optimum între cantitatea și calitatea formării, știut fiind faptul că, la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și discuții Pentru o interpretare mai bună a datelor am recurs la metoda grafică, metodă prin care se poate observa mult mai bine cât a învățat și cât mai are de învățat fiecare subiect cuprins în studiu pentru a putea aspira la un loc în finala de 60 mg la nivelul copiilor de categoria I a.Graficele le-am realizat pe baza unui program special dezvoltat în mediul Matlab, ale cărui instrucțiuni sunt cuprinse în anexa nr.4 D.A. a plecat
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
al doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei Il se peut que dans tout traître il y ait une soif d’opprobre, et que le choix qu’il fait d’un mode de trahison dépende du degré de solitude auquel il aspire. Qui n’a ressenti le désir de perpétrer un forfait incomparable qui l’excluerait du nombre des humains? Qui n’a convoité l’ignominie, pour couper à jamais les liens qui l’attachaient aux autres, pour subir une condamnation sans
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-ului militar În ansamblul său, sub presiuni externe, este de asemenea o măsură menită mai degrabă să convingă factorii externi - deși dimensiunea internă nu este nici ea neglijată. În mod absolut conjunct, revine În prim-plan poziția la care România aspiră, respectiv aceea de factor de stabilitate (dar și stabilizator, cu implicațiile pe care le presupune În termeni de putere și influență) În subsistemul său de relații internaționale, dezvoltat și implementat prin politici cooperative și de bună Înțelegere cu toți vecinii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
oprește să Întreprind ceva, o acțiune anume. Durerea este semnalul și prețul cenzurii actelor noastre: Per aspera ad astrae!. Din punct de vedere metafizic, durerea este, În mod paradoxal, condiția transcendenței. Suferința este purificatoare. Prin durere, prin suferință, eu transced, aspir către eliberare. Traversarea durerii mă scoate din situațiile Închise ale vieții. Durerea și suferința metafizică sunt condiția absolută a mântuirii. Nu mă pot salva, nu pot renaște decât prin durere și suferință. În felul acesta, durerea și suferința pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mai larg al cuvântului. Sentimentele ideale au ca obiect valorile absolute: morale, culturale, spirituale, religioase etc. Persoana umană nu este cantonată exclusiv În planul existenței imediate. Ea are permanent tendința de a se proiecta dincolo de realitate, de a transcede lumea, aspirând continuu către un ideal transmundan și transpersonal. Sursa acestor idealuri superioare ale persoanei este Supra-Eul moral, care ne deschide perspectiva unei ordini superioare, către lumea valorilor, o lume ideală, pentru care nutrim admirație, respect și dorința de a ne integra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Din exemplul mai sus citat se desprinde faptul că bucuria extatică este starea pe care persoana o resimte ca o supremă eliberare, o deschidere interioară, cu depășirea limitelor vieții, o expansiune sufletească către o realitate transobiectivă și transumană către care aspiră. Subliniem Însă faptul că aceasta este o experiență sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o dă răul. Starea de fericire este o stare de satisfacție totală, absolută. Ea se deosebește de bucurie, care are un caracter accidental, și este trecătoare. Fericirea se produce atunci când natura umană și-a atins idealul suprem către care a aspirat. Ea implică stabilitate și satisfacție de durată. Mai mult chiar, ea produce o schimbare profundă a persoanei. Primul care a pus problema fericirii ca stare morală, ca experiență sufletească interioară, a fost Socrate. Prezența interioară a daimonului a comparat-o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
suferința sau plăcerea, atât În plan individual, cât și În plan colectiv. 1. Ritualuri care au ca obiect plăcerea Aceste ritualuri fie urmăresc realizarea plăcerii fizice, somatice, fie realizarea unei stări de bucurie și fericire sufletească și moral-spirituală către care aspiră individul sau grupul social. Plăcerea fizică este realizată prin ritualurile orgiastice, care eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
loc Îl ocupă părinții, frații, rudele apropiate, prietenii, colegii și cercul continuă să se lărgească. Din această mulțime de persoane pe care le-am cunoscut eu fac o selecție preferențială și, În funcție de aceasta, Îmi construiesc niște modele pozitive către care aspir, sau niște modele negative pe care le refuz. Alegerea mea se datorează succesului sau eșecului meu În relațiile cu ceilalți. Aleg În raport cu această experiență anterioară. Un rol important În preferința personală este legat de evitarea persoanelor care m-au frustrat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pulsiune morală care vine din partea Supra-Eului meu. Ea reprezintă tendința mea de depășire și de Împlinire a propriei mele condiții umane, ca ființă interioară și ca persoană, În exteriorul meu, prin identificarea cu un model exemplar de referință către care aspir. Realizarea situației prometeice este un act de Împlinire interioară, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral. Ea este realizarea unei aspirații care Îmi dă mulțumire, deschidere, autoritate, prestigiu și siguranță. A. Adler a vorbit despre nevoia de autoritate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ideal, a „supraomului”, produs tipic al valorilor morale și ideale, ale aspirațiilor Supra-Eului. În plan simbolic, Zarthustra este noul Prometeu, omul care s-a eliberat și care se afirmă, dar care, din nefericire pentru el, este și rămâne singur, deși aspiră la salvarea lumii. Se poate vorbi, prin urmare, de o aspirație profundă, latentă În Supra-Eul moral al fiecărui individ, către un ideal uman. Această aspirație a Supra-Eului poate fi comparată cu pulsiunile Inconștientului. Ea este Însă de o altă factură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea modelului uman ideal cu care dorești să te identifici, la care aspiri și pe care lupți să-l poți dobândi. De regulă, ca cel mai general exemplu, acest tip de preferință interpersonală este realizat În relația maestru-discipol. Se poate vedea acum destul de clar faptul că Între complexul lui Oedip și complexul lui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]