3,894 matches
-
mai multe ori se declară grevă generală. Guvernul e silit să ia măsuri, împotriva lucrătorilor, închizîndu-le sediul și făcând arestări în masă. Vechii revoluționari strigă: "Revoluția a fost trădată!" și-și amintesc de bombele pe care le pregăteau sub Monarhie. Atentatele și actele de sabotaj devin repede episoade curente, de fiecare zi. Lisabona rămâne fără lumină și fără apă. Trenurile și tramvaiele nu mai circulă. La toate aceste greutăți interne se adaugă primejdia unei invazii monarhiste din Spania, unde Paiva Couceiro
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a Uniunii Lucrătorilor, care încearcă, ajutați de militari, o lovitură de stat. La 10 iunie, în același an, încep să explodeze bombe în diferite străzii populate ale Lisabonei, omorând de fiecare dată un mare număr de nevinovați. În septembrie, un atentat împotriva lui Costa. În octombrie, o nouă insurecție monarhistă - de astă dată la Lisabona. În ianuarie 1914, o grevă uriașă a lucrătorilor de la căile ferate, cu sabotaje, bombe și distrugeri sălbatice. În februarie, amiralul Machado dos Santos - omul care se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a chema în ajutor pe tovarășul de revoluție împreună cu grupul evoluționiștilor săi, ori de câte ori lucrurile păreau că se încurcă serios. Și, într-adevăr, după venirea lui Afonso Costa, Portugalia trece din nou prin ceasuri grele de persecuții religioase și politice, greve, atentate. Venirea bătrânului tribun nu liniștește prea mult țara. La 13 decembrie 1916 izbucnește o nouă revoluție îndreptată contra grupului democratic, și condusă de neobositul complotist Machados dos Santos, cu un regiment de infanterie din Tomar. Revoluția, ca atâtea altele, e
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
marinari portughezi care supraviețuiseră torpilării distrugătorului Augusto de Castilio, un tânăr ridică revolverul și apasă de mai multe ori pe trăgător. Ca prin minune, arma nu ia foc. Sidonio Paes trece înainte, sigur că nimeni altul nu văzuse încercarea de atentat și mai încrezător ca niciodată în steaua lui. Dar tânărul e totuși prins. Se numea Julio Baptista și avea 19 ani. Dintr-o familie democratică, crescuse într-o atmosferă de ură împotriva lui Sidonio. Rudele și prietenii lui au, toți
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și avea 19 ani. Dintr-o familie democratică, crescuse într-o atmosferă de ură împotriva lui Sidonio. Rudele și prietenii lui au, toți, o trăsătură comună: sunt afiliați Lojii Pro Patria... Amănuntul acesta, cunoscut îndată după ce s-a răspândit știrea atentatului, dă prilej unei manifestații populare împotriva masoneriei. Cineva din mulțime strigă: "Jos masoneria. Jos spelunca asasinilor!". E de ajuns, pentru ca masa aceea înfuriată să se îndrepte ca un singur om către localurile lojilor Pro Patria și Gremio Lusitano, pe care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
devastează. Sidonio Paes scăpase într-adevăr ca prin minune, pentru că tânărul Julio Baptista înmuiase gloanțele în otravă, ca să fie mai sigur, si, datorită acestui exces de prudență, capsa nu luase foc. La sediul Lojii Portugal din Paris, Rue Cadet, vestea atentatului provoacă stupoare. Un document recent publicat, - scrisoarea unui agent secret francez adresată unui membru al Legației portugheze din Paris, - aruncă destulă lumină asupra acestor lucruri. "Le premier coup contre le President a raté mais il faut s'attendre à des
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de l'amnistie, si elle échoue" (Sublinierile sunt ale autorului. Documentul a fost publicat în facsimil de Theofilo Duarte, Sidonio Pais e seu consulado, p. 265). Comploturile descoperite în ultimele luni, continua agitație muncitorească, însuflețită de triumful revoluției în Rusia, atentatul din 6 decembrie, toate acestea creează în mijlocul ofițerilor strânși în jurul lui Sidonio o atmosfera sumbră de fatalitate, ce trebuie să se împlinească. Pentru a preântâmpina haosul ce nu se îndoiau că va urma dispariției Președintelui, câțiva ofițeri superiori hotărăsc crearea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
trebuie să se împlinească. Pentru a preântâmpina haosul ce nu se îndoiau că va urma dispariției Președintelui, câțiva ofițeri superiori hotărăsc crearea unei organizații alcătuite din comandanții de regimente credincioase regimului, care, în cazul când Sidonio va cădea victimă unui atentat, va putea impune constituirea unui guvern militar. Un program - cuprinzând indicații precise - este împărțit comandanților de regimente, și fiecare e invitat să jure respectarea lui și credință "nucleelor armatei". Se lucrează, totuși, destul de puțin în această privință. Majorității ofițerilor li
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să alcătuiască guvernul... În atmosfera aceasta de fatalitate trăiește, de altfel, și Sidonio. Are totuși încredere în steaua lui. Uneori pare obosit, deprimat: "De s-ar termina odată!...". Dar repede prinde curaj: Ori ei, ori eu!...". Câteva zile după primul atentat, se hotărăște să se ducă la Porto, să se convingă personal de starea lucrurilor de acolo, care părea atât de confuză de departe. Prietenii încearcă să-1 oprească. Nu se tem de Porto propriu zis, ci de gările prin care avea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toți cei care 1-au cercetat. Venise la Lisabona ca să-l omoare pe Sidonio Paes, pentru că, așa cum mărturisea în urmă, Sidonio "era monarhic". Mare democrat, credea în Magalhaes Lima, șeful suprem al masoneriei portugheze, ca într-un apostol. În ziua atentatului, vizitase încă o dată pe venerabilul Lima și îi sărutase mâinile. Tânărul José Julio da Costa, scăpat de la moarte de însoțitorii Președintelui, refuză să mărturisească eventualele lui complicități. Dar, așa cum lasă să se înțeleagă documentul publicat de Theofilo Duarte și cum
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
îi sărutase mâinile. Tânărul José Julio da Costa, scăpat de la moarte de însoțitorii Președintelui, refuză să mărturisească eventualele lui complicități. Dar, așa cum lasă să se înțeleagă documentul publicat de Theofilo Duarte și cum se zvonise în întreaga Portugalie puțin înainte de atentat, Loja Portugal din Rue Cadet hotărâse asasinarea cu orice preț a lui Sidonio. Ziarul A Ordem din 16 decembrie 1918 afirmă "din izvor oficial cât se poate de autorizat" că "se primise la Lisabona o telegramă prevenind Guvernul că, într-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
oficiale nu mai prididesc cu publicarea destituirilor și numirilor. Apar numere de sute de pagini... Și, în acest timp, deficitul crește vertiginos. Comisiile pentru aprovizionarea populației subalimentate cumpără făină încinsă, iar zeci de mii de vagoane trebuiesc zvârlite în Ocean. Atentatele teroriste se țin lanț. Bombele explodează în prăvălii, pe străzi, în imnuri, în universități. Cad necontenit oameni nevinovați. Iar când monarhiștii arestați trec, sub puternică escortă, pe stradă, sunt atacați de la ferestre cu focuri de armă. Într-o casă, o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Castro, durează o luna de zile. Se alcătuiește un altul, sub locotenent-colonelul Liberato Pinto, dar ca și acela al colonelului Antonio Maria Baptista și al colonelului Sa Cardosa, nu era un guvern militar, ci democrat. Anul 1920 trece în greve, atentate teroriste și schimbări de guverne. În martie se declară greva funcționarilor publici și a uzinelor electrice. Lisabona rămâne în întuneric, încep atacurile pe străzi, tâlhăriile. Guvernul e silit să improvizeze patrule care să păstreze ordinea și să asigure avutul public
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în diferite comisii internaționale, după bunul lui plac. Acest om obișnuit să comande și să fie întotdeauna ascultat, nu putuse uita că populația Lisabonei îi atacase și devastase locuința cu prilejul manifestației antimasonice care avusese loc cu prilejul după primul atentat împotriva lui Sidonio Paes. I se părea cea mai cumplită ingratitudine. El, obișnuit întotdeauna să triumfe, nu s-a mai putut trezi din nedumerirea în care căzuse după această primă înfrîngere. De aceea a refuzat să se mai întoarcă în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
regii nu au memorie; se pare însă că popoarele au încă și mai puțină". Salazar răspundea astfel în bloc tuturor celor care cârteau și criticau, tuturor celor care începuseră să uite "regimul de nesiguranță, de revoltă, de greve și de atentate care se statornicise în țară". Erau oameni care ar fi vrut ca bugetul să fie echilibrat și economia țării însănătoșită fără dictatură. Salazar le amintește că "suspendînd drepturi pe care de fapt națiunea nu le mai exercita, impunând unora tăcerea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care cădeau în mai puțin de trei săptămâni, uitaseră corupția întregii administrații, uitaseră degradarea fără seamăn a vieții publice, uitaseră asasinatele bandei lui Dinte de Aur, uitaseră revoltele marinarilor și bombele care explodau pe străzi, și trenuri care deraiau, și atentatele și rapturile și distrugerile. "Așa este omul: apreciază mai mult lucrurile când nu le are sau când încep să-i lipsească", spune Salazar la 27 aprilie 1935 îmbunătățirile materiale sau morale odată împlinite, și trecute cele dintâi momente de surpriză
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
erotică, eroina ar fi o ființă angelică. Valoarea unei poezii lirice e generalitatea ei, posibilitatea ce o dă cât mai mult și cât mai multor oameni, să-și trăiască sufletul lor cu ajutorul ei. Orice explicație biografică este o limitare, un atentat la generalitatea ei. 36. Poezia populară dă unui scriitor cult o mulțime de resurse specific naționale. Dar dacă nu i-ar pune la îndemînă decât una, limba, încă ar fi un minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dădu atenție faptului. În mod sigur, Tony Pavone se afla printre acei „Gură cască” ignorând așteptarea care se prelungise prea mult.Totuși, În mijlocul cercului de curioși părea să fie un om...! Ce se Întâplase oare...? Refuză să creadă săvârșirea unui atentat deoarece, niciodată nu-și putuse imagina agresarea unei persoane, ziua În amiaza mare, În acest oraș New York,Capitală financiară a lumii civilizate unde se presupune ordinea și În mod deosebit dreptul la viața a celor ce produc pulsul orașului...! Se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ucidă pe Helen. Reacția generală a fost nu atât una de șoc că s-ar putea întâmpla un lucru așa de groaznic, cât una de uimire că nu a avut loc mai devreme. Desigur, nu a fost cu adevărat un atentat la viața ei. Cineva a aruncat o piatră în fereastra camerei TV în timpul unui episod din EastEnders 1 - probabil doar unul dintre adolescenții din cartier care își exprima sentimentele de alienare specifice vârstei, dar mama a sunat de îndată toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din clienții cu care băuse cot la cot, trecând de la o masă la alta. Piața Unirii era un loc străin. Acolo exista riscul să fi fost săltat de poliție și băgat În dubă pentru tulburarea ordinii publice sau chiar pentru atentat la bunele moravuri. Stomatologul era prudent. Nu se expunea decât Într-un loc pe care-l cunoștea, ca pe chipul ospătarului ce-i turna șampania În cupa de cristal. Din pricina stropilor de apă, dar poate și a spumei de șampanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Încărcat cu pământ, hâț Încoace, hâț Încolo, am găsit și obiectul care sintetiza cel mai bine situația. Îl aveam lângă mine, era vorba de Ecluză. Să fiu mai clar. Ce urmăreau, În fond, ofițerii germani care au pus la cale atentatul de la 20 iulie ’44? Faptul că nu-l mai suportau pe Hitler nu explică suficient atentatul. Nu-l mai suportau ei mai de mult, nu de atunci. Faptul că Hitler nu era un bun strateg și trebuia Înlocuit iar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
situația. Îl aveam lângă mine, era vorba de Ecluză. Să fiu mai clar. Ce urmăreau, În fond, ofițerii germani care au pus la cale atentatul de la 20 iulie ’44? Faptul că nu-l mai suportau pe Hitler nu explică suficient atentatul. Nu-l mai suportau ei mai de mult, nu de atunci. Faptul că Hitler nu era un bun strateg și trebuia Înlocuit iar nu explică nimic. Nu-și mai făceau ei iluzii că vor câștiga războiul dacă-l Înlocuiesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
verde. Crezi că-l poți struni în așa fel încât să n-o dea în bară?” Întrebarea era ca o hartă rutieră pentru toate zvonurile. Ellis Loew îl știa drept ucigaș de naziști și credea că el era cel din spatele atentatului asupra lui Buzz Meeks. Probabil cercetaseră toate poveștile celor de la Narcotice de la secția 77. Dudley Smith știa ce face. „Nu văd nici o problemă, consiliere”. „Perfect. Cum merge cu Celeste și Stefan?” „Nu vrei să știi”. Loew zâmbi. „Atunci revino-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
planteze niște probe incriminatoare? Când vor remarca absența javrei, cei de la LAPD se vor agăța de faptul că fusese unul din oamenii lui Dragna și nu vor mai continua ancheta? Își vor da oare seama că el pusese la cale atentatul cu bomba și-l vor bănui pe Mickey? Sau vor considera dispariția lui Niles drept o crimă și vor căuta cu disperare asasinul? Buzz îi văzu pe Dudley Smith și pe Mike Breuning în spatele grădinii, lângă canapeaua lui Ellis Loew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mă-sa voia să-l vadă mort. Jack D. l-a sunat să-i spună că nu a fost el, iar Mickey l-a crezut. Brenda Allen era tot în pușcărie, polițiștii de la LAPD se mai calmaseră, așa că ideea unui atentat pus la cale de polițiști părea o idee science fiction. Mickey decise că fuseseră comuniștii. Vreun expert roșu de-al lor aflase că era pe-o mână cu cei de la Teamsters și îi plantase o bombă care îi distrusese treizeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]