3,288 matches
-
abia ținând ghidonul - Îl duse la Aeroportul Băneasa. Decolarea! Văzu Întâi hangarul aeroportului, apoi pământul se Îndepărtă cu repeziciune, avionul zbură deasupra lacurilor și peste o pădurice, traversară calea ferată și apărură casele mici ca niște cutii ale Bucureștiului și aterizară trecând prin stânga Combinatului poligrafic I.V. Stalin. Tatăl Îl duse În cabina pilotului, care semăna cu un aparat de radio uriaș. În fața lui se deschidea cerul imens, cerul fără margine, mai mare decât cerul pe care plutea o sobă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
el mașina de cusut. Avură timp să-și povestească multe și să se Îmbete zdravăn cu muscat, În timp ce lingurița copilului se mai Înfifgea din când În când În felia de tort, atunci când nu se uita la avioanele care decolau și aterizau pe pistă. Comandorul se făcuse criță, prinsese un curaj monstruos și Îi luă pe amândoi cu o Tatră neagră spre Parcul 23 August ca să sară ei cu parașuta, pe pariu. Îl căutară pe paznicul turnului abia dat În funcțiune, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
rând În saloane de așteptare mizere, cu un televizor bolborosind Într-un colț și cu un coș de sârmă pentru supermarket În care să-și țină chiloții curați, ca Într-un final să fie consultate de un doctor dezinteresat, abia aterizat de pe băncile facultății, care abia dacă le privea În față, cufundat fiind În notițele sale și care vorbea cu ele de parcă IQ-ul lor era mai mic decât măsura la haine. Pentru că părinții ei avuseseră greutăți financiare cât ea creștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dat, se ridică În picioare ca să-și verifice mesajele de la telefon. Era unul de la Sam care spunea cât de dor Îi era de ea și că Buddy nu suferea de nici un efect post-traumatic după accident. —Deci vin acasă poimâine. Avionul aterizează la 6 dimineța, dar nu te deranja să mă iei de la aeroport. Am să iau un taxi până la tine și am putea să luăm micul dejun Împreună Înainte să pleci la serviciu. Te iubesc. Trebuie să fi ascultat mesajul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
numai câțiva pași simți că Începe să alunece pe podea. Se Întinse ca să se țină de blatul de la masă, dar nu reuși să ajungă la el. De vreo câteva ori reuși să se redreseze. Până la urmă, căzu pe spate și ateriză cu o bufnitură pe podea. —Ești bine? sări Ronnie, ridicându-se cu greu de pe scaun. Ruby reușise să nu se lovească cu capul de dușumea, dar aterizase șui. Cumva piciorul Îi ajunsese sub ea. Când Încercă să-l Întindă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
vreo câteva ori reuși să se redreseze. Până la urmă, căzu pe spate și ateriză cu o bufnitură pe podea. —Ești bine? sări Ronnie, ridicându-se cu greu de pe scaun. Ruby reușise să nu se lovească cu capul de dușumea, dar aterizase șui. Cumva piciorul Îi ajunsese sub ea. Când Încercă să-l Întindă se schimonosi de durere. Observă și că era acoperit cu umplutură de salvie și ceapă. — De fapt, nu, nu sunt. M-am lovit la gleznă. Mătușa Sylvia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că i-am zis de problema ta lui Buddy, dar a fost ideea lui să te ajute. Ea se strâmbă puțin. —Ce-i? Întrebă el. —Uite, să nu crezi că nu-ți sunt recunoscătoare. Sunt foarte, dar nu poți să aterizezi mereu ca să mă ajuți de câte ori viața mea devine complicată. Trebuie să pot să-mi rezolv treburile singură. Și asta Înseamnă tare mult pentru mine. —Ruby, pentru numele lui Dumnezeu! De ce ești așa de Încăpățânată? Ți-ai petrecut ultimele câteva luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
s-a chinuit să ți-l scoată, acum îl am în buzunar, încerc să-l pun pe degetul mare, dar nu reușesc, încerc cu mijlociul, poate intră. Dar tu să nu mori, Angela, nu muri înainte ca mama ta să aterizeze. Nu-ți lăsa sufletul să traverseze norii pe care ea îi privește liniștită. Nu tăia traiectoria avionului ei, rămâi fiica noastră. Nu te mișca. Mi-e frig, sunt încă în halat, poate ar trebui să mă schimb, am lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ținea în gură fără să-l muște. — Scuză-mă. Dar ea nu mă mai asculta. Poate într-o bună zi se va sinucide, va dispărea din lume, nu din cauza mea, ci din cauza altuia, din cauza unui animal de pradă care va ateriza pe trupul ei cu aceeași lăcomie, cu aceeași neiubire. — Trebuie să pleci, zise, trebuie să mă duc la lucru. Ce lucrezi? — Sunt curvă. Și acum era goală pe dinăuntru ca pielea unui șarpe după năpârlire. Am în fața ochilor violetul șanjant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
a nou-născuților. Mă privea ca tine. Era ca o sobă, era o binefacere. Era nouă și flecară, era un dar. Era viața. Iar eu nu aveam curajul s-o strâng în brațe. Un avion trece pe cer, peste puțin va ateriza. Acolo sus e o femeie care plânge. O femeie de cincizeci și trei de ani, care s-a îngrășat puțin și are un început de bărbie dublă, aceea e soția mea. Mirosul ei a îmbătrânit în nările mele. Privește un nor, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
întuneric părea un geamăt. Dintr-un salt am fost în capul scărilor. Nu aveam timp de pierdut. Am aprins lanterna și am plimbat lumina de-a lungul șinelor. Mi-a luat ceva timp să o găsesc, deși zăcea acolo unde aterizase, între șine. Am mers până la marginea peronului. Distanța în jos până la șine nu era mare. Am sărit. Glezna mi s-a răsucit în momentul în care am atins pământul. Genunchii mi s-au îndoit. Mi-am recăpătat echilibrul chiar înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
uitat pălăria. Unde-ai câștigat-o? Ce-i asta, o pălărie de pe vremea Holocaustului? Fima trecu fără să se oprească pe lângă cutia sa poștală, În care văzu ceva, ocoli salteaua rulată, iar când ajunse la lumina scării și scoase cheia, ateriză pe jos o bancnotă de zece șekeli Împăturită Într-un dreptunghi mic; Fima Începu să alerge greoi, sperând să mai prindă taxiul care probabil nu apucase Încă să Întoarcă la capătul străzii. Șoferul zâmbi În Întuneric: — Ce s-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pajiște, la trecerea peste terasament, nu departe de casa noastră, se afla un bombardier din cel de-al Doilea Război Mondial. Proprietarul stației de benzină, un bărbat a cărui forță întrecea media obișnuită, scosese avionul american din Greifensee, acolo unde aterizase de urgență și apoi se scufundase și îl adusese din nefericire aici, unde stătea printre case ca o apariție stranie și amenințătoare. Table maro nituite acopereau aripile și corpul avionului, elicea era îndoită, botul ridicat spre cer, iar Felix și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ușa dormitorului meu numai câțiva centimetri, am aruncat-o și am închis ușa repede. Lisa mi-a aruncat o privire furioasă. Haina aia e din cașmir și mă îndoiesc că ai aspirat acolo în ultimul an, așa că sper că a aterizat pe pat. Tocmai examina camera și se pregătea să facă o remarcă dezagreabil de perspicace când sună din nou soneria. Mark m-a lăsat pe mine să răspund. În mod clar, eu urma să fiu comandantul escadronului în această aventură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a fost partea cea mai bună. Abia Îi schimbaserăm pe cei din Batalionul II În tranșeele de lângă Cambrin. În clipa aia nu se dădeau lupte, dar nemții mai trăgeau câte un mortier așa, ca să ne calce pe bătături. Unul a aterizat În tranșeea mea Într-o dimineață, după micul dejun. Nici n-am știut ce s-a-ntâmplat până nu m-am trezit În ambulanța de campanie și brancardierul mi-a spus ceva ce n-am auzit, dar mi-a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu pictorul, poetul, bucătarul, pe care mama mea îi înzestra de fiecare dată cu adjective - Paul, de cele mai multe ori sumbru, Arthur, adeseori pierdut în visare, Alfons, veșnic vesel -, urmam o linie aeriană spre Undeva, așa cum, zburând înapoi, încerc acum să aterizez cu precizie acolo unde nu mă așteaptă nici un rest, nici un fotoliu scâlciat, nimic concret și palpabil. Ah, de s-ar găsi totuși, dacă nu un cufăr, atunci măcar o cutie de carton umplută cu mâzgălelile mele timpurii. Dar nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe nume Franz Witte și-ar fi celebrat dansul pe capotele acoperite de zăpadă ale mașinilor parcate foarte aproape una de alta pe Königsallee, pe Opeluri, Borgwarduri, Mercedesuri, pe Volkswagenuri cocoșate. Deoarece însă dansatorul se înălța în salturi ușoare și ateriza ca un fulg, nici una dintre mașini nu ar fi fost avariată. Lucrul acesta a fost confirmat ulterior. Cu toate astea, pe când sărea de pe o mașină pe alta și, în săritură, mai făcea și figuri - se pricepea la asta -, capul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
stase d-acu la un arșin dă ședințe la centru dă potigrafi unde, abia se șurubase pă juma În fotol, că asturienii Îl și catapultase trap-galop. Mandea Îl ascultam vrăjit, domne, da tomna atunci s-a zmucit convoiu și-a aterizat pă dușamea o foaie d-ălea de le corija don Wenceslao. Io Îmi știu la țanc obligațiili și m-am pus În patru labe pă rămășiță, s-o adun. Mai bine stam În banca mea: c-am ginit un candriu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă mine; și p-ormă n-a lipsit nici o vețuitoare d-alea dă sar ca purecii și stă ascunse În asfaltic, care pentru iele a tret să ne ievacuăm dân hărăbaie nainte ca gardianu-conductor să vizioneze imperfecțiuni. Primu care a aterizat a fost Simón Tabacman, care a rămas pur și simplu cârn dă chiulasă; mai p-ormă, Fideo Zoppi, sau mă-sa; În fine, deși ai să pleznești dă furie, Rabasco; imediat, Spátola; doppo, bascu Speciale. Între ei, Morpurgo s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe cei din jurul său. — Dar de unde-ai știut? Îl Întrebă el pe Harry. — Primul indiciu, explică Harry, a venit de la starea navei, la fel de bună ca și În momentul construirii ei. Nu prezintă absolut nici o stricăciune. Cu toate că orice astronavă care ar ateriza În apă s-ar deteriora. Chiar la viteze nu prea mari - de exemplu, la trei sute de kilometri pe oră - suprafața apei e la fel de dură ca și cum ar fi solidă. Indiferent cât de rezistentă ar fi astronava, este de așteptat un oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
e la fel de dură ca și cum ar fi solidă. Indiferent cât de rezistentă ar fi astronava, este de așteptat un oarecare grad de deteriorare ca urmare a impactului cu apa. Și totuși, nu prezintă nici un fel de urmă. — Adică? — Adică nu a aterizat În apă. — Nu pricep. Trebuie să fi zburat până aici... — ... Nu a zburat, a ajuns aici. — De unde? — Din viitor, spuse Harry. Acesta e un tip de navă pământeană care a fost - sau mai exact va fi - construită În viitor, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Să mergem. Simți gustul metalic și uscat al aerului comprimat din cască și răceala paralizantă a apei când Își dădu drumul prin chepengul din podea și se lăsă În Întuneric, către fundul moale și noroios. Câteva clipe mai târziu, Beth ateriza lângă el. — E totul În regulă? Întrebă ea. — Minunat. — Nu mai văd nici o meduză. — Nici eu. Se mișcară de sub habitat, se Întoarseră și priviră În urmă. Luminile habitatului străluceau tăios, ascunzând contururile cilindrilor ce se Înălțau deasupra. Acum puteau auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
se ridice - o văzu pe Fletcher sângerând la frunte - când resimțiră al doilea impact. Norman fu azvârlit lateral, către peretele despărțitor. Se auzi un clanc metalic când se izbi cu capul de perete, simți o durere ascuțită și apoi Barnes ateriză peste el, mormăind și Înjurând. Încercând să se ridice, Barnes se sprijini cu mâna de fața lui Norman; acesta alunecă din nou pe podea și un monitor video se sparse lângă el, Împrăștiind scântei. Habitatul se legăna ca un bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
-l privea. „Dar, Doamne Dumnezeule, ăsta mă poate vedea!“ „Ține-te departe de hublouri!“ Nu mai judeca lucid. Totul se petrecea prea repede. Târându-se pe lângă lăzile de explozibil din magazie, Își zise: „Ar fi bine să nu ratez“ și ateriză pe puntea sasului. Brațele calmarului alunecau În jos, apropiindu-se. Trase de unul din harpoane. Era prins de perete cu o coardă de cauciuc. Norman trase de ea, Încercând să elibereze arma. Tentaculele se apropiau. Smuci cauciucul, dar nici gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de gheață și gândul Îi zbură la Beth. O auzea mișcându-se deasupra, În laborator. — Hei, Norm ! — Da... Se duse la baza scării și privi În sus. Mai e vreunul din astea pe-acolo, jos ? Unul curat ? Ceva albastru Îi ateriza În mâini. Era costumul ei. — Da, cred că sunt În magazia din B. — Adu-mi te rog și mie unul, Norm. — OK, spuse el. Mergând spre Cilindrul B, descoperi că se simțea inexplicabil de nervos. Din ce cauză ? Desigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]