4,006 matches
-
rânduri, eseuri meditative ce par nesfârșite, dar încap în două pagini, fragmente de roman sau chiar romane în miniatură, aforisme și comentarii filozofice, nuvele concentrate dramatic în tensiuni naratie ce pot modifica liniaritatea grafică a textului, dispunându-l în geometrii atipice. Dicționarul onomastic este, așadar, o carte fără sfârșit, un labirint în care cititorul poate pătrunde prin oricare dintre infinitele sale oglinzi. "Dilemateca", anul III, nr. 28, septembrie 2008 Un feminism soft, anesteziat Prezență semnificativă în literatura japoneză a secolului XX
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în cea mai adecvată notă o istorie de dragoste trăită în grabă prin hotelurile de lux ale Europei, într-un timp al incertitudinii și angoasei. Discursul fluid, ritmul constant al narațiunii și persistența misterului sunt componentele centrale ale unui roman atipic, aparent scris cu intenția de a dezvălui doar atât cât, în contraparte, rămâne ascuns și neînțeles. Detectivul ce-și propune să rezolve cazul, făcând lumină între atâtea umbre și semne, reprezintă, în tradiția detective story-ului, includerea în lumea narativă a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
să devie plin, iar actualele reliefuri să se prefacă în viduri de formă identică, fără nici un conținut..". H. Bonciu, freak show cu Ramses Ferdinand Sinidis Istoriile literare notează prezența lui H. Bonciu în viața culturală interbelică sub semnul unei evoluții atipice. Două aspecte i-au transformat scrierile în subiect de dezbatere, din perspective antagonice, însă. Primul vizează natura incertă a esteticii operei sale - un expresionism marcat de accente avangardiste, cu frecvente alunecări spre onirism și suprarealism. Poet și prozator, H. Bonciu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
context). (vi) Conform lui Van Peteghem (2003-2004), DC are rolul de a marca structura argumentală a verbului și de a preciza cazul atribuit de verb. Cliticul este utilizat atunci când argumentul este marcat indirect (prin acuzativul prepozițional), când are anumite caracteristici atipice (este +specific) sau ocupă o poziție noncanonică (este antepus). Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ Observațiile din acest capitol se bazează pe fișele de monitorizare a unor posturi de radio și de televiziune, efectuate în cadrul a două proiecte la care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și semantic. Matsuzaki (2001: 7−8) preia de la Jacobsen (1982113, 1992114) ideea că există corelații regulate între marcarea morfologică și cea semantică: dacă un membru al perechii e mai marcat decât celălalt, atunci marcarea morfologică reflectă un eveniment de schimbare atipic. Autorul subliniază că există corelații între limbi în privința verbelor care participă la alternanță. Un verb de schimbare de stare participă la alternanță dacă instrumentul responsabil de schimbarea de stare este nespecificat; membrul tranzitiv are sens perfectiv, iar cel tranzitiv, sens
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
perioade, că verbul a avea are proprietăți sintactico-semantice de tip special, încadrarea sa în clasa tranzitivelor nefiind satisfăcătoare. Punctul de pornire pentru numeroase studii este observația lui Benveniste (1966a), care a arătat că a avea este un verb pseudotranzitiv. Comportamentul atipic al verbului a avea a fost remarcat și în studii românești de tip istoric - Graur (1960) - și de tip sintactic - Pană Dindelegan (2003: 106; și 2008a [2005a]: 345), care îl așază pe a avea pe prima treaptă de tranzitivitate slabă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argument extern are rolul Posesor (Kupferman 200021) 3.2. Date din limbi ergative: concordanțe În general, limbile ergative, indiferent de apartenența genetică, nu au verbul a avea ca unitate lexicală. Limba georgiană reprezintă, din acest punct de vedere, un caz atipic. Analizând situația din această limbă, în care 'a fi' și 'a avea' nu sunt entități lexicale distincte (cu excepția prezentului, au forme paralele), ci verbe complexe, bimorfematice, derivate prin afixare de la o rădăcină verbală fără conținut lexical, Nash (1998b) ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ar fi criticile care i se pot aduce lui Landau, trebuie să recunoaștem noutatea și interesul sistemului său de lectură. Chiar dacă se referă la autori deja vechi, temele auto-organizării apar și sînt utile. Ele furnizează o grilă de descifrare oarecum atipică a raporturilor între centru și periferie în administrație. Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării Nu mai apare acum trimiterea de către un subiect emițător a unui mesaj calculabil, unui obiect receptor. Comunicarea este inserția unui subiect
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
coafează” lenea și inconecvența profesională În „ratare”! Ratare a... ce! (Insist asupra „cazului” pentru „a face curaj”, dacă e posibil, tinerilor cărora li se pare că li se Întârzie norocul” atunci când ambiționează a face carieră Într-una dintre zonele exigente, atipice, ale creației În domenii majore: științe, artă, filozofie. Mi-am permis să citez numele Getei Horodincă - dânsa nu-și mai amintește măruntul episod relatat mai sus! - deoarece, după ani, și-a schimbat părerea despre subsemnatul; ba chiar, Înainte de a părăsi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unul care ține de „cea mai profundă realitate a firii umane”, de temperament. Și, cu această „realitate” Înnăscută, trebuie să „ținem cont”, orice „pervertire” sau „ascundere” a ei ne poate aduce pagube considerabile În munca noastră atât de ciudată, de atipică. Respectând proporțiile, cu toată umilința neprefăcută, mă Înșirui, mă recunosc a face parte dintre „fantaști” și „sangvini”, care, evident, numără și valori de-al doilea ordin, eu i-am numărat pe câțiva dintre cei mari doar pentru claritate didactică. Și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
insistat, elogiile nebuniei”, de exemplu, de la Erasmus la Gogol; sau „prostia” studiată de un G. Flaubert (Bouvard et Pécuchetă, dar și de cohorte de scriitori realiști ai secolului al XIX-lea și XX, rus, francez și român. Cele două categorii „atipice” provoacă Însă, În general, un fenomen de respingere instinctivă, dar și - modificat și augmentat de educație - de teamă față de nebuni și dispreț față de proști. Meritul marilor scriitori a fost de a relativiza cele două reacții, În aparență contradictorii, dar care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care, adeseori, pare a nu fi făcută pentru a locui În ea, pentru a fi trăită?! Da, În cazul meu, ea a devenit o boală, cu singura scuză că mi-am făcut din ea o profesiune. Dubioasă și ea, adică atipică, dar se pare necesară. Mie și altora care, suferind de aceeași boală În grade diferite, nu se pot vindeca de ea, ba, cum se Întâmplă cu atâtea vicii În vremea noastră, sexul, drogul, fumatul -, se Îndrăgostesc pur și simplu de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
elaborarea de scenarii cinematografice, mai ales...Ă E adevărat că pentru o reală carieră artistică e nevoie de tenacitate, În primul rând, dar, spre deosebire de alte domenii unde tenacitatea este desigur subînțeleasă, În lumea artelor și a literei scrise, zone profund atipice mai ales lumii contemporane, aservite utilului și consumului, ea, această tenacitate, ia nu rareori forme dintre cele mai... exotice, să spunem; nu rareori „candidatul” În arte și chiar În științe, În cercetare, se’nțelege, arată profilul unui „original”, al unui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și li se oferea din când În când, cu o anume periodicitate, și „vânatul” uman, el Însuși. Și el, „vânatul” era, cum o spuneam, nu numai străinul de „neam și limbă”, ci și acela care devenea „străin” printr-o gesticulație atipică. Cazurile extreme erau, bineînțeles, acei cetățeni români care voiau să se expatrieze și cărora, indiferent de vârsta sau de statutul lor profesional, li se Înscena un proces penibil, de tip medieval, chiar În cadrul de muncă al acestuia. El trebuia „ejectat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să ne luăm, cum se spune, oleacă de zăbavă, să exersăm, cum ar spune prințul Hamlet, „o calitate pe care nu o avem”! Să fim precauți, În primul rând din respect real față de literatură, eseu sau filozofie, cum vreți, profund atipică; și nu numai față de scrierile noastre „autohtone”, dar și chiar față de literatura În spațiul și În limba În care au apărut, o limbă, o psihologie mai rutinată decât a noastră În ironia ca formă a autocunoașterii, cu paradoxul ca logică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Marele zid, care e o apariție onorabilă, eseistul se evidențiază, adeseori, mai bine decât romancierul. "Ateneu", nr. 1, martie 1982 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Marele zid" Referindu-se la propriul parcurs literar, Theodor Codreanu îi subliniază atipicitatea ("Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul critic și cu hermeneutica interdisciplinară, evoluată spre transdisciplinar și transmodernism"), prin raportare la teoria vârstelor creatoare a lui Camil Petrescu, având în vedere debutul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Th. Codreanu știe astfel să ne deschidă apetitul de-a gândi, făcându-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul. Prefață la vol. Fragmentele lui Lamparia, 2002 Teodor PRACSIU Un intelectual atipic Proteicul Theodor Codreanu, critic și istoric literar, eminescolog, eseist, publicist, editor, umorist, profesor la Liceul Teoretic "Cuza-Vodă" din Huși, doctor în litere cu teza "Complexul Bacovia" și bacovianismul (Editura Junimea, lași, 2002), pune sub ochii cititorilor ultima sa carte, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bagi de seamă lipsa; De multe ori, viitorul nu ne stă în față, ci în urmă; O lene harnică e un dezastru; Prima iubire e ultima; Intuiția laserul minții; Fiecare moarte ucide și pe alții. Theodor Codreanu este un intelectual atipic. Trăiește într-un oraș mic, provincial ca urbanistică și vai! provincial și în spirit. A refuzat până acum funcții și demnități ce-l puteau îndepărta de bibliotecă și de masa de scris. Și-a edificat o operă (din fericire neîncheiată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
implicând deopotrivă spațiul și timpul. Nu cred că ar trebui să facem abstracție de atmosfera junimistă și maioresciană, creată în jurul prisosului de cuvinte, de care era suprasaturată literatura română. Chiar personajele caragialiene ilustrează ideea beției de cuvinte. Cât privește cazurile atipice din momente, Stavrache, Leiba Zibal ș.a., e adevărat că ele trăiesc doar clipa obsesivă care îi transformă în făpturi transcendente. Cât privește natura, peisajul caragialian "se supune cronotopiei" momentului. Scriitorul e sensibil în fața naturii, dar prezența ei în universul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
139 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" 141 Ion IACHIM "Complexul Bacovia" sau Fenomenul Codreanu 144 Șerban CODRIN Theodor Codreanu și "Complexul Bacovia" 145 FRAGMENTELE LUI LAMPARIA, CRAIOVA, FUNDAȚIA "SCRISUL ROMÂNESC", 2002 Edgar PAPU Un gânditor aforistic 150 Teodor PRACSIU Un intelectual atipic 152 Ion BELDEANU Theodor Codreanu: "Fragmentele lui Lamparia" 154 Simion BOGDĂNESCU Așchii de spirit 155 Mihail DIACONESCU Theodor Codreanu Cugetările aforistice 157 Petruș ANDREI Theodor Codreanu Un gânditor aforistic 161 Ioan Dumitru DENCIU "Pietre pentru templul" lui Th. Codreanu 163
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nr. 88/1997 , aprobată prin Legea nr. 44/1998 , a fost înființat Ministerul Privatizării, cu rol în elaborarea strategiei de privatizare și control al procesului de privatizare, si a fost reorganizat Fondul Proprietății de Stat, ca fond închis de investiții atipic, cu rolul de a vinde acțiunile deținute de stat la societățile comerciale, în conformitate cu politica aprobată de Guvern. 2.3. Dimensiunea sectorului privat din România În anul 1997 au fost privatizate 1.163 de societăți comerciale cu un capital social de
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
de autoapreciere și autoreglare etc; * de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligență și caracterul etc; * de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: --------------- * capacitatea de empatie; * capacitatea de adaptare la situații atipice din practică școlară și extrașcolara; * de a se dărui cu vocație rolului asumat; * de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; * de a inova practică educativa școlară și extrașcolara; * de a dezvolta inclinații, aptitudini, talente; * de sociabilitate și cooperare. B.
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
tipuri de garanții. Anexă ÎI REGULAMENT de organizare și funcționare a Fondului Proprietății de Stat Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Fondul Proprietății de Stat este o instituție de interes public, cu personalitate juridică, organizată că fond închis de investiții, atipic, aflat în subordinea Ministerului Privatizării. Articolul 2 Fondul Proprietății de Stat are patrimoniu propriu și autonomie funcțională și de decizie. În activitatea să Fondul Proprietății de Stat se conduce și ia hotărâri după principii comerciale. Articolul 3 Fondul Proprietății de
HOTĂRÂRE nr. 55 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120275_a_121604]
-
exteriorul lor sau conștiința deplasării, vagon în referințe anterioare ție, timp! geam ce le desfaci înainte, spațiu! poetica limitei la poetica iluziei, cenzura la autocenzură pînă la conformismul social, unicul mesaj al artei, noroc de tren, ceremonia sens urmează etape atipice, grasul s-a resemnat să ațipească, fesul pe cap, mîinile pe burtă, recules, te las pe tine să întîmpini în spațiul nonfigurativ, cîine abstract al democrației, ce-mi ești! lumea s-a dus purtînd numirile vechi, Sascut, Adjud, pînzele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în spate, soarele km 121+100 fețe de afară lipite de cele interioare, leagăn montan în cugete, asta da structurare etnică la români! Păltiniș casele, prelucrarea lemnului, ritual activitatea economică, religie sfera lucrativă, întîietățile lor glorioasa codificare, octosau decagonul catedrala atipică în lemn, arcul căii ferate alege valea îngustă, alb de zăpadă, abrupturi de soare, bradul bifurcat la jumătatea trunchiului, văi relief cu suflet de moarte, tunel în noua ordine de tulburări, incompletă cedarea reciprocă a specificului, cf. Nichita, Livezi-Ciuc motivația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]