2,645 matches
-
Austro-Ungar, cel mai înalt vârf din Carpați a primit primul nume dat de oficialitățile statului − după numele împăratului de atunci Franz Josef I. Ghidurile turistice din acea vreme nu au preluat toate această schimbare oficială de nume. După destrămarea monarhiei austro-ungare în 1918, muntele a continuat să fie denumit "Gerlachovský štít" deoarece aparținea de localitatea Gerlachov. Guvernul polonez, care revendica teritoriul Tatra Înaltă, a denumit muntele "Szczyt Polski" (Vârful Polonez), dar nu și-a exercitat niciodată controlul asupra lui. În 1923
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
al unei mici unități de blindate. Spre sfârșitul războiului trece prin Petrograd, unde asistă la asediul bolșevic asupra orașului. În ultimele zile ale războiului, în Italia, participă alături de Alexandru Lahovary, la organizarea Legiunii Voluntarilor Români, formată din prizonieri ai armatei austro-ungare. După campania din 1919 contra republicii sovietice maghiare a lui Béla Cohen (zis Béla Kun), se retrage temporar din activitatea diplomatică pentru a ocupa funcția de Prefect de Cluj. Revine în diplomație, avansând ierarhic până la nivelul de ministru plenipotentiar cl
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
unde s-a născut primul dintre cei patru copii, Ioan. Ion Dragalina a urmat școala primară din orașul natal și școala de cadeți din Timișoara. Și-a continuat studiile militare la Academia Militară de la Viena (1884), fiind încadrat în armata austro-ungară. În paralel a absolvit și Școala de ingineri geodezi. În 1886 s-a căsătorit cu Elena Giurgincă. Au avut împreună șase copii: doi băieți (Corneliu - născut în 1887 și Virgiliu - născut în 1890) și patru fete (Aurora, Elena, Cornelia și
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
ingineri geodezi. În 1886 s-a căsătorit cu Elena Giurgincă. Au avut împreună șase copii: doi băieți (Corneliu - născut în 1887 și Virgiliu - născut în 1890) și patru fete (Aurora, Elena, Cornelia și Viorica). În 1887 a demisionat din armata austro-ungară, a trecut granița în România și a fost încadrat în Armata Română cu gradul de sublocotenent. Avansează treptat pe scara ierarhică: căpitan (1893), maior (1899), locotenent-colonel (1908). În perioada 1908-1911, lt.col. Ioan Dragalina a fost comandant al Școlii Militare de
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
august, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în zilele următoare orașul Orșova. Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile. Ca urmare a declanșării unei masive ofensive germane și austro-ungare în Valea Jiului (conduse de generalul Paul von Kneussl), în dimineața zilei de 11/24 octombrie 1916 generalul Dragalina primește ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcția de comandant al Armatei I. Decide să ducă lupta în
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
franco-prusac. După 1871, Germania unită a devenit cea mai mare putere continentală. În 1873, Germania a însăilat o alianță slabă - Liga celor trei împărați - alături de Rusia și Austro-Ungaria, pentru a împiedica aceste state să se alieze cu Franța. Însă interesele austro-ungare și ruse s-au ciocnit până la urmă în Balcani, care fierbeau de naționalismul națiunilor slave și de sentimentele antiotomane. În deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, naționalismul rus a devenit un factor important în sprijinirea luptelor creștinilor balcanici
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
ajutorul rus dat bulgarilor în lupta pentru independență a dat rezultate negative neașteptate, de vreme ce la Sofia, politicienii, supărați pe continua implicare a rușilor în afacerile interne ale Bulgariei, s-au orientat spre apropierea de Austro-Ungaria. În disputa dintre ruși și austro-ungari, Germania a luat încă o dată partea Rusiei, liniștindu-l pe țar odată cu semnarea tratatului de reasigurare germano-rus din 1877. Dar cu toate acestea, în mai puțin de un an, fricțiunile germano ruse au dus la hotărârea lui Otto von Bismarck
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
urmată de alți vrednici înaintași, care au sporit bunurile bisericești ca Biserica Neamului să poată înfrunta veacurile. La altarele bisericești s-a clădit și iubirea de Neam și Țară, salvându-se pământul strămoșesc pentru noi cei de azi. Sub stăpânirea austro-ungară, averile mănăstirilor din Bucovina au fost puse sub o singură administrare, înființându-se Fondul Religionar Greco-Oriental din Bucovina. Autoritățile imperiale austro-ungare, hotărâte să controleze drastic administrarea acestor averi din care, evident, să tragă partea ocupantului, nu au tăgăduit însă dreptul
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
a clădit și iubirea de Neam și Țară, salvându-se pământul strămoșesc pentru noi cei de azi. Sub stăpânirea austro-ungară, averile mănăstirilor din Bucovina au fost puse sub o singură administrare, înființându-se Fondul Religionar Greco-Oriental din Bucovina. Autoritățile imperiale austro-ungare, hotărâte să controleze drastic administrarea acestor averi din care, evident, să tragă partea ocupantului, nu au tăgăduit însă dreptul mănăstirilor de a se întreține din moștenirea ctitorilor. După prăbușirea imperiului austro-ungar, statul român, în granițele României Mari, nu numai că
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
înființându-se Fondul Religionar Greco-Oriental din Bucovina. Autoritățile imperiale austro-ungare, hotărâte să controleze drastic administrarea acestor averi din care, evident, să tragă partea ocupantului, nu au tăgăduit însă dreptul mănăstirilor de a se întreține din moștenirea ctitorilor. După prăbușirea imperiului austro-ungar, statul român, în granițele României Mari, nu numai că a recunoscut dreptul de proprietate al Bisericii, dar a legiferat organizarea și funcționarea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, acesta devenind pentru întreaga Europă model de administrare a unei suprafețe mari
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
(n. 3 august 1865, Storojineț, Imperiul Austro-Ungar - d. 19 octombrie 1924, Cernăuți, România) a fost un om politic român din Bucovina, care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. Era membru al familiei de nobili Flondor. Iancu cavaler de Flondor s-a născut la data de
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
politic român din Bucovina, care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. Era membru al familiei de nobili Flondor. Iancu cavaler de Flondor s-a născut la data de 16 august 1865 în orașul Storojineț (pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, astăzi în Ucraina) în familia boierului român Gheorghe cavaler de Flondor (1828-1892). Tatăl lui , Gheorghe cavaler de Flondor, era fiul lui Nicolai cavaler de Flondor, născut în Milie (1795-1864) și căsătorit în Storojineț cu Ecaterina von (de) Cârste, fiică a
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
în Al Doilea Război Balcanic, euforia victoriei făcând să se treacă cu ușurință peste lipsurile manifestate în domeniul conducerii militare, organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării cu armament și tehnică de luptă moderne. Deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România alege să se declare neutră la izbucnirea ostilităților, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. În anii neutralității, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă. După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat. În iarna
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
pierdut sudul Basarabiei în favoarea fostului aliat Imperiul Rus, primul-ministru Ion I. C. Brătianu a negociat cu mare atenție și precauție condițiile pentru intrarea în război de partea Antantei, urmărind în special recunoașterea drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români din Imperiul Austro-Ungar. Precauția lui Brătianu s-a dovedit a fi justificată, la sfârșitul războiului făcându-se publice documente care arătau că Puterile Antantei nu aveau de gând să își respecte promisiunile făcute României. Astfel la 11 august 1916, Franța și Rusia semnaseră
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
astfel: o ofensivă strategică în Transilvania, pe frontul de nord și nord-vest și defensiva strategică pe frontul de sud. Premisele fundamentale pe care s-a întemeiat această decizie au fost că: printr-o ofensivă viguroasă armata română va respinge forțele austro-ungare din Transilvania, înainte ca Puterile Centrale să poată aduce pe acest front efective noi, precum și că trupele germano-bulgare de la sud de Dunăre nu aveau capacitatea de a duce o operație militară de anvergură, care să pună în pericol acțiunile de pe
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
și disciplinat în care au fost conduse și desfășurate acțiunile militare ale Armatei de Nord, față de ezitările și improvizațiile care s-au manifestat în cazul operațiilor desfășurate de restul armatei române. La 27 august 1916 România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. La rândul lor Germania și Turcia declară război României la 28 respectiv 30 august. Pe 31 august Bulgaria atacă România fără declarație de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916. Din punct de vedere militar, Campania anului
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
august 1916 grupurile de asigurare ale celor trei armate române au trecut la atac simultan „deschizând” trecătorile din Munții Carpați, în scopul de a permite afluirea nestingherită și concentrarea trupelor mobilizate. Operațiunile inițiale au fost încununate de succes, obligând forțele austro-ungare la o retragere generalizată. Operațiile au fost oprite temporar la 10 septembrie 1916, ca urmare a deciziei de executare a operației de la Flămânda. În urma insuccesului acesteia și a sosirii pe frontul din Transilvania a patru divizii germane, la 26 septembrie
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Ofensiva Armatei 1 austro-ungare întărită cu trei divizii germane având ca scop forțarea Carpaților Orientali, s-a desfășurat între 19 și 27 octombrie 1916. Toate încercările de forțare a trecătorilor (Tulgheș, Bicaz, Trotuș, Oituz, etc.) au fost respinse de Armata de Nord. Înfrângerea în
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul din Dobrogea. Forțele germane erau formate din trupele Corpului 1 Rezervă german (Divizia 76 Infanterie germană și Brigada 8 Munte austro-ungară) comandate de generalul Curt von Morgen. Planul german prevedea executarea unei lovituri frontale cu Divizia 76 Infanterie concomitent cu o manevră de învăluire dinspre vest executată de Brigada 8 Munte austro-ungară. Pe de altă parte, ordinul dat forțelor române de către
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]