2,756 matches
-
270. Pornind de la convingerea că, de fiecare dată, contractul de lectură este decisiv, Philippe Lejeune distinge trei variante de texte. Cele mai numeroase sunt textele ficționale, în cazul cărora lectura este independentă de ceea ce știe cititorul despre scriitor. În ce privește ficțiunea autobiografică, lectura este ambiguă, iar în cazul autobiografiei lectura referențială și atitudinea comunicativă se combină 271. Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este independentă de ceea ce știe cititorul despre scriitor. În ce privește ficțiunea autobiografică, lectura este ambiguă, iar în cazul autobiografiei lectura referențială și atitudinea comunicativă se combină 271. Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul. Într-o autobiografie, ce rezultă în urma unui pact autobiografic, această identificare se face sub aspect onomastic. Ficțiunea autobiografică, dimpotrivă, presupune un "pact romanesc"272 și o politică ambiguă de identificare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
referențială și atitudinea comunicativă se combină 271. Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul. Într-o autobiografie, ce rezultă în urma unui pact autobiografic, această identificare se face sub aspect onomastic. Ficțiunea autobiografică, dimpotrivă, presupune un "pact romanesc"272 și o politică ambiguă de identificare a eroului cu autorul, ceea ce înseamnă că textul sugerează confundarea lor, dar distribuie, în mod egal, indicii de ficționalitate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul. Într-o autobiografie, ce rezultă în urma unui pact autobiografic, această identificare se face sub aspect onomastic. Ficțiunea autobiografică, dimpotrivă, presupune un "pact romanesc"272 și o politică ambiguă de identificare a eroului cu autorul, ceea ce înseamnă că textul sugerează confundarea lor, dar distribuie, în mod egal, indicii de ficționalitate 273. În ce privește identitatea naratorului, pactul romanesc presupune că identificarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acestuia cu autorul, pentru că, așa cum afirmă Ph. Gasparini, "... dacă cititorul consideră că naratorul povestește esențialmente propria istorisire, într-o manieră autodiegetică, cel mai mic indiciu de identitate a acestui narator cu autorul va fi de ajuns pentru a stabili ecuația autobiografică autor = narator = protagonist"279. (trad. a.) Se consideră, în general, că anonimatul naratorului-erou dovedește o strategie ficțională, dar Philippe Gasparini avansează ideea că anonimatul naratorului s-ar putea înscrie, la fel de bine, într-o strategie autoreferențială. Prin faptul că nu dă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în general, că anonimatul naratorului-erou dovedește o strategie ficțională, dar Philippe Gasparini avansează ideea că anonimatul naratorului s-ar putea înscrie, la fel de bine, într-o strategie autoreferențială. Prin faptul că nu dă nume naratorului, Soljenițîn lasă cititorului libertatea unei interpretări autobiografice, validată de suficiente indicii. Prezent ca personaj în povestire, dar nu ca protagonist, este naratorul-martor. După Ph. Gasparini, acest tip de narator se comportă ca un biograf: Simplu martor, naratorul homodiegetic adoptă față de adevăratul autor o atitudine de biograf sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mari distanțe 281 de natură intelectuală (Ignatici este profesor, iar Matriona o femeie simplă), distanța morală este minimă, fapt ce explică simpatia reciprocă și admirația naratorului pentru personajul evocat. În legătură cu operele soljenițiene discutate anterior vorbim despre un pact romanesc, elementele autobiografice fiind inserate discret. În Arhipelagul GULAG, în schimb, este asumat pactul autobiografic, astfel încât autorul însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
femeie simplă), distanța morală este minimă, fapt ce explică simpatia reciprocă și admirația naratorului pentru personajul evocat. În legătură cu operele soljenițiene discutate anterior vorbim despre un pact romanesc, elementele autobiografice fiind inserate discret. În Arhipelagul GULAG, în schimb, este asumat pactul autobiografic, astfel încât autorul însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din punct de vedere naratologic, nimic nu permite să se facă distincția între
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din punct de vedere naratologic, nimic nu permite să se facă distincția între o povestire ficțională la persoana întâi și o povestire autobiografică. Diferența nu ține decât de statutul celui care spune "eu". În autobiografie, "eu" este un locutor real. El este recunoscut ca atare grație unui pact autobiografic care asigură, pe copertă sau la începutul textului, identitatea autorului, a naratorului și a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să se facă distincția între o povestire ficțională la persoana întâi și o povestire autobiografică. Diferența nu ține decât de statutul celui care spune "eu". În autobiografie, "eu" este un locutor real. El este recunoscut ca atare grație unui pact autobiografic care asigură, pe copertă sau la începutul textului, identitatea autorului, a naratorului și a personajului. Această identitate este cea a numelui propriu. De vreme ce pactul autobiografic presupune afirmarea în text a identității autor-narator-personaj, în Arhipelagul GULAG apare identitatea de nume în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În autobiografie, "eu" este un locutor real. El este recunoscut ca atare grație unui pact autobiografic care asigură, pe copertă sau la începutul textului, identitatea autorului, a naratorului și a personajului. Această identitate este cea a numelui propriu. De vreme ce pactul autobiografic presupune afirmarea în text a identității autor-narator-personaj, în Arhipelagul GULAG apare identitatea de nume în mod evident. Deși ocurența este minimă, numele din interiorul textului este identic cu cel de pe copertă: Când cei doi viteji de la SMERȘ au isprăvit cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mele politice așternute pe hârtie și când, copleșiți de zăngănitul geamurilor la fiece explozie nemțească, mă împingeau repede spre ieșire, au răsunat pe neașteptate două cuvinte care îmi erau adresate cu fermitate [...]: Soljenițîn. Întoarce-te283. În afară de identitatea onomastică, în realizarea pactului autobiografic important este și paratextul, cu elementele sale subtitlul și prefața auctorială. Aceasta din urmă este echivalentă cu o declarație de intenție, furnizând informații asupra genezei operei, precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a evenimentelor. Se stabilește, implicit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
elementele sale subtitlul și prefața auctorială. Aceasta din urmă este echivalentă cu o declarație de intenție, furnizând informații asupra genezei operei, precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a evenimentelor. Se stabilește, implicit, un "pact referențial, coextensiv pactului autobiografic"284, ce are drept scop declarat crearea nu a "efectului de real", ci chiar a imaginii realului. Așadar, în Arhipelagul GULAG avem de-a face cu un tip de narator pentru desemnarea căruia cea mai potrivită sintagmă ar fi autor-narator285
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
complex al intersectării acestor percepții, care, completându-se unele pe altele, dau substanță personajelor și, mai mult decât atât, fundamentează lumea narativă. Capitolul 5 Personajele între model real și construcție imaginară 5.1. Chipul lui Soljenițîn în oglinda ficțiunii. Personajele autobiografice Philippe Lejeune include în categoria scrierilor autobiografice "toate textele de ficțiune în care cititorul poate avea motive să bănuiască, pornind de la asemănări pe care crede că le ghicește, că există identitate a autorului și a personajului"336. După cum se vede
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-se unele pe altele, dau substanță personajelor și, mai mult decât atât, fundamentează lumea narativă. Capitolul 5 Personajele între model real și construcție imaginară 5.1. Chipul lui Soljenițîn în oglinda ficțiunii. Personajele autobiografice Philippe Lejeune include în categoria scrierilor autobiografice "toate textele de ficțiune în care cititorul poate avea motive să bănuiască, pornind de la asemănări pe care crede că le ghicește, că există identitate a autorului și a personajului"336. După cum se vede, teoreticianul francez lasă cititorului o libertate foarte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
asemănări pe care crede că le ghicește, că există identitate a autorului și a personajului"336. După cum se vede, teoreticianul francez lasă cititorului o libertate foarte mare, la nivel de "bănuială" și de "ghicit", în privința etichetării unui roman ca fiind autobiografic. În cazul lui Soljenițîn, se depășește cu mult acest nivel, întrucât există confirmări clare în privința existenței elementelor autobiografice. Romanele Primul cerc și Pavilionul canceroșilor sunt ficțiuni autobiografice, realizând un "pact romanesc" prin subtitlul "roman" și prin faptul că autorul și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vede, teoreticianul francez lasă cititorului o libertate foarte mare, la nivel de "bănuială" și de "ghicit", în privința etichetării unui roman ca fiind autobiografic. În cazul lui Soljenițîn, se depășește cu mult acest nivel, întrucât există confirmări clare în privința existenței elementelor autobiografice. Romanele Primul cerc și Pavilionul canceroșilor sunt ficțiuni autobiografice, realizând un "pact romanesc" prin subtitlul "roman" și prin faptul că autorul și personajul "bănuit" că ar fi proiecția autorului nu au același nume. Gleb Nerjin din romanul Primul cerc și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la nivel de "bănuială" și de "ghicit", în privința etichetării unui roman ca fiind autobiografic. În cazul lui Soljenițîn, se depășește cu mult acest nivel, întrucât există confirmări clare în privința existenței elementelor autobiografice. Romanele Primul cerc și Pavilionul canceroșilor sunt ficțiuni autobiografice, realizând un "pact romanesc" prin subtitlul "roman" și prin faptul că autorul și personajul "bănuit" că ar fi proiecția autorului nu au același nume. Gleb Nerjin din romanul Primul cerc și Oleg Kostoglotov, protagonistul romanului Pavilionul canceroșilor, sunt cele mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
roman" și prin faptul că autorul și personajul "bănuit" că ar fi proiecția autorului nu au același nume. Gleb Nerjin din romanul Primul cerc și Oleg Kostoglotov, protagonistul romanului Pavilionul canceroșilor, sunt cele mai importante personaje soljenițiene construite pe bază autobiografică. În linii mari, acestea nu seamănă între ele, din cauză că îl reprezintă pe Soljenițîn în etape diferite și, de fiecare dată, se pune accentul pe altceva. Despre Nerjin s-a spus că este un alter-ego al scriitorului, fiind cel mai apropiat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
transportați în coloană de la punctul de lucru, Nadia, care se afla din întâmplare în Moscova, l-a văzut pe Nerjin printre ceilalți deținuți și a alergat strigându-l, dar a fost oprită de escortă. În roman există și alte indicii autobiografice, validate ca atare de prezența lor în Arhipelagul GULAG, ce le recomandă drept reale. La vârsta de doisprezece ani, Nerjin (ca și Soljenițîn) citise în ziare despre procesul inginerilor sabotori. Atunci a avut intuiția falsificării proceselor și "dorința de a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care putem recunoaște mai degrabă concepții exprimate de Varlam Șalamov. În această discuție, Kondrașev este purtătorul de cuvânt al autorului, prin faptul că înțelege să-și câștige libertatea spirituală păstrându-și nealterată credința în esența divină a sufletului omenesc. Planul autobiografic al romanului Primul cerc constituie, într-o bună măsură, tocmai planul său documentar. Acesta se află într-o relație de "contaminare" reciprocă cu planul ficțional sau, cum spune Luba Jurgenson, cu perfectă îndreptățire, romanul este construit pe "un joc de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu planul ficțional sau, cum spune Luba Jurgenson, cu perfectă îndreptățire, romanul este construit pe "un joc de oglinzi" al documentului și ficțiunii: În acest roman documentar, care este Primul cerc, planul documentului (care se confundă în mare parte cu autobiograficul) ocupă un loc alături de planul romanesc. Cele două planuri sunt unite într-un mod aproape grafic: prin mișcare. Multiplicarea aceluiași motiv asigură contaminarea romanescului cu documentar și invers: în cazul acesta, cititorul este captat într-un joc de oglinzi care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin mișcare. Multiplicarea aceluiași motiv asigură contaminarea romanescului cu documentar și invers: în cazul acesta, cititorul este captat într-un joc de oglinzi care stabilește mecanisme de lectură proprii ficțiunii 345. (trad. a.) Pentru ca drama lui Gleb Nerjin, cu sursă autobiografică, să constituie subiect de roman, trebuie să fie dublată de o istorie pe care imaginația autorului a modelat-o după necesități narative și de sens. Astfel apare personajul Innokenti Volodin, care poartă problematica alegerii între bine și rău dincolo de sfera
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să constituie subiect de roman, trebuie să fie dublată de o istorie pe care imaginația autorului a modelat-o după necesități narative și de sens. Astfel apare personajul Innokenti Volodin, care poartă problematica alegerii între bine și rău dincolo de sfera autobiograficului. Pe plan narativ, Volodin este un dublu al lui Nerjin. Istoria sa o reproduce pe cea a lui Nerjin, dar în cazul său totul este mai dramatic, deoarece Volodin are totul de pierdut. Drumul parcurs de el este mai important
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pierdut. Drumul parcurs de el este mai important, însă rămâne esențial faptul că itinerarul ambilor eroi este același: o ascensiune spirituală, văzută de ceilalți drept o cădere. În termenii acestei ascensiuni, Volodin (creație romanescă) devine un erou, iar Nerjin (creație autobiografică) evoluează spre rolul de martor. În acest context, înțelegem că nu este întâmplătoare simetria pe care o realizează cele două personaje: romanul începe cu Volodin și se încheie cu Nerjin. Destinul lui Volodin se îndeplinește într-o lume a ficțiunii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]