1,935 matches
-
dar au și efect supresor direct asupra limfocitelor T și B efectoare. Limfocitele Ts au rol important în inducerea stării de toleranță față de unele antigene exogene, ca și față de moleculele self. Deficiențele funcționale ale limfocitelor Ts creează predispoziții pentru maladiile autoimune. Distincția funcțională între limfocitele TCD4 și TCD8 nu este totdeauna netă. Unele clone de limfocite TCD4 au proprietăți citotoxice, iar unele clone TCD8, după contactul cu antigenul, proliferează și secretă limfokine, ca și limfocitele TCD4. 1.2.1.3. Receptorul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
supraviețuirea limfocitelor care recunosc și interacționează cu afinitate medie, cu moleculele CMH ale celulelor epiteliale. Limfocitele care nu generează un receptor care să recunoască moleculele CMH, dar și cele care leagă cu mare afinitate moleculele CMH, potențial inductoare ale conflictelor autoimune, sunt eliminate prin apoptoză (selecție negativă). Majoritatea limfocitelor(80-85%) din cortex sunt imature, dublu pozitive (exprimă nivele înalte ale moleculelor CD4 și CD8) și au un nivel scăzut de molecule RCT. Ele stau în ochiurile unei rețele de celule stromale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin care sistemul imunitar distinge „self”-ul de „non-self”, pe când altele determină profilul de competență pentru rezistența la boli etc. (Lesk, 2007). Haplotipurile CMH controlează compatibilitatea donator-receptor în transplantul de organe și țesuturi și influențează tabloul clinic al manifestării bolilor autoimune. Complexele peptidice CMH declanșează răspunsurile imune la adulți și sunt implicate în înlăturarea celulelor T auto-complementare în cursul dezvoltării timusului. Moleculele CMH sunt înzestrate cu diferite specificități de legare și pot prezenta diferite seturi de peptide. Persoanele ale căror molecule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dincolo de orice dubiu că anumite haplotipuri HLA conferă avantaje selective de vreme ce unele sunt menținute cu frecvență mai mare față de altele, în anumite populații umane. Aceasta a constituit și fundamentarea științifică a asocierii cu anumite haplotipuri HLA a unor stări patologice autoimune sau, dimpotrivă, cu rezistența la anumite boli. Au fost și tentative de a se realiza corelații între condiția de sănătate a individului cu tipajul serologic HLA. 8.3. HISTOCOMPATIBILITATEA MATERNO-FETALĂ Starea de gestație implică dezvoltarea unuia sau a mai multor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocitelor B, desemnate antigene Ia, precum și de pe suprafața anumitor tipuri de limfocite T, a macrofagelor, a celulelor epidermice și a spermatozoizilor. Sub controlul genelor Ir se află hipersensibilitatea întârziată față de polipeptide sintetice. Capitolul 11 UTILIZAREA MARKERILOR GENETICI ÎN ANALIZA BOLILOR AUTOIMUNE Bolile autoimune comune se caracterizează prin faptul că debutează clinic la indivizii predispuși genetic ca urmare a acțiunii sistemului imunitar asupra celulelor/țesuturilor proprii organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
desemnate antigene Ia, precum și de pe suprafața anumitor tipuri de limfocite T, a macrofagelor, a celulelor epidermice și a spermatozoizilor. Sub controlul genelor Ir se află hipersensibilitatea întârziată față de polipeptide sintetice. Capitolul 11 UTILIZAREA MARKERILOR GENETICI ÎN ANALIZA BOLILOR AUTOIMUNE Bolile autoimune comune se caracterizează prin faptul că debutează clinic la indivizii predispuși genetic ca urmare a acțiunii sistemului imunitar asupra celulelor/țesuturilor proprii organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii reacțiilor autoimune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
autoimune comune se caracterizează prin faptul că debutează clinic la indivizii predispuși genetic ca urmare a acțiunii sistemului imunitar asupra celulelor/țesuturilor proprii organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii reacțiilor autoimune. Autoimunitatea reprezintă incapacitatea sistemului imunitar al organismului de a recunoaște propriile elemente celulare și moleculare (self-ul). Relația autoimunitate - boli autoimune. Sistemul imunitar contribuie la desfășurarea unor procese fiziologice (exemplu, clearance-ul celulelor din organism prin îndepărtarea self-ului alterat, a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țesuturilor proprii organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii reacțiilor autoimune. Autoimunitatea reprezintă incapacitatea sistemului imunitar al organismului de a recunoaște propriile elemente celulare și moleculare (self-ul). Relația autoimunitate - boli autoimune. Sistemul imunitar contribuie la desfășurarea unor procese fiziologice (exemplu, clearance-ul celulelor din organism prin îndepărtarea self-ului alterat, a celulelor îmbătrânite sau modificate sau a celor care au fost infectate cu diferiți agenți patogeni etc.). Dacă intensitatea acestor procese depășește
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiziologice și sunt afectate și celulele proprii (self-ul funcțional) atunci se declanșează manifestări patologice (exemplu, lupusul eritematos sistemic). Uneori, aceste manifestări sunt precedate de existența unor alterări preliminare ale țesuturilor (exemplu, colita ulcerativă). Incidența și impactul asupra societății. Bolile autoimune considerate individual au o incidență redusă în populația generală (tabelul 11.1). Cu toate acestea, numărul mare de afecțiuni care au un determinism autoimun și evoluția lor cronică au impus includerea acestor afecțiuni în categoria bolilor cu impactul major asupra
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de existența unor alterări preliminare ale țesuturilor (exemplu, colita ulcerativă). Incidența și impactul asupra societății. Bolile autoimune considerate individual au o incidență redusă în populația generală (tabelul 11.1). Cu toate acestea, numărul mare de afecțiuni care au un determinism autoimun și evoluția lor cronică au impus includerea acestor afecțiuni în categoria bolilor cu impactul major asupra stării de sănătate a populației umane. În prezent se estimează că aproximativ 5-10% din populația generală are o disfuncție autoimună. Diabetul zaharat de tip
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care au un determinism autoimun și evoluția lor cronică au impus includerea acestor afecțiuni în categoria bolilor cu impactul major asupra stării de sănătate a populației umane. În prezent se estimează că aproximativ 5-10% din populația generală are o disfuncție autoimună. Diabetul zaharat de tip 1 (DZ1) este una dintre cele mai cunoscute boli autoimune care la nivel mondial afectează milioane de persoane. Complicațiile secundare ale DZ cresc suplimentar invaliditatea pacienților prin: neuropatia diabetică (24 milioane cazuri) care predispune la amputații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în categoria bolilor cu impactul major asupra stării de sănătate a populației umane. În prezent se estimează că aproximativ 5-10% din populația generală are o disfuncție autoimună. Diabetul zaharat de tip 1 (DZ1) este una dintre cele mai cunoscute boli autoimune care la nivel mondial afectează milioane de persoane. Complicațiile secundare ale DZ cresc suplimentar invaliditatea pacienților prin: neuropatia diabetică (24 milioane cazuri) care predispune la amputații ale membrelor (6 milioane de cazuri), retinopatia diabetică (5 milioane de cazuri) care predispune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
milioane de cazuri) care predispune la cecitate, nefropatia diabetică (ND) și complicațiile cadiovasculare care cresc semnificativ mortalitatea acestor pacienți. DZ este responsabil pentru jumătate dintre cazurile care intră în programele de supliere a funcției renale în SUA. Organe țintă. Bolile autoimune identificate la animale și la om sunt caracterizate prin heterogenitatea genetică, clinică și histopatologică. Efectele acestor afecțiuni pot fi limitate la un organ sau pot fi extinse la nivelul mai multor organe și sisteme de organe. Principalele ținte ale proceselor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
identificate la animale și la om sunt caracterizate prin heterogenitatea genetică, clinică și histopatologică. Efectele acestor afecțiuni pot fi limitate la un organ sau pot fi extinse la nivelul mai multor organe și sisteme de organe. Principalele ținte ale proceselor autoimune sunt: corticosuprarenalele (exemplu, boala Addison), tiroida (exemplu, tiroidita Hashimoto, boala Graves), pancreasul (exemplu, DZ1), sistemul nervos (exemplu, scleroza multiplă, miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Hashimoto, boala Graves), pancreasul (exemplu, DZ1), sistemul nervos (exemplu, scleroza multiplă, miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă clasică, sarcoidoza, criopatiile, boala grefă-contra-gazdă etc. În unele boli autoimune anticorpii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă clasică, sarcoidoza, criopatiile, boala grefă-contra-gazdă etc. În unele boli autoimune anticorpii nu par a fi direcționați împotriva unui țesut sau organ. Un astfel de exemplu este sindromul anticorpilor antifosfolipidici în care anticorpii reacționează cu proteinele implicate în coagularea sângelui și determină coagularea intravasculară. Tromboza poate afecta venele mari (tromboza venelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Principalii factori implicați în autoimunitate. Autoimunitatea poate fi considerată ca o interacție anormală dintre limfocite și autoantigene. Etiologia acestor manifestări este dificil de elucidat, deoarece numărul agenților care pot activa sistemul imun este semnificativ, iar etapele inițiale ale activării mecanismelor autoimune pot precede cu ani de zile debutul clinic al bolii. Cu toate acestea, se consideră că raportul dintre factorii de mediu și cei genetici în apariția bolilor autoimune este specific fiecărei afecțiuni, și desigur fiecărui pacient. A. Factorii de mediu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pot activa sistemul imun este semnificativ, iar etapele inițiale ale activării mecanismelor autoimune pot precede cu ani de zile debutul clinic al bolii. Cu toate acestea, se consideră că raportul dintre factorii de mediu și cei genetici în apariția bolilor autoimune este specific fiecărei afecțiuni, și desigur fiecărui pacient. A. Factorii de mediu. Traumatismele masive, agenții chimici (medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiecărui pacient. A. Factorii de mediu. Traumatismele masive, agenții chimici (medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de toxine etc. Mecanismele secundare ale acestor modificări sunt diferite. Spre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de toxine etc. Mecanismele secundare ale acestor modificări sunt diferite. Spre exemplu, infecțiile parazitare pot reduce incidența bolilor autoimune prin eliberarea de către parazit a unor agenți antiinflamatori sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de toxine etc. Mecanismele secundare ale acestor modificări sunt diferite. Spre exemplu, infecțiile parazitare pot reduce incidența bolilor autoimune prin eliberarea de către parazit a unor agenți antiinflamatori sau a unor molecule care interferă cu căile de semnalizare imune ale gazdei. Acest mecanism poate fi benefic pentru parazit (reduce șansa declanșării răspunsului imun al gazdei împotriva sa) cât și pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unor agenți antiinflamatori sau a unor molecule care interferă cu căile de semnalizare imune ale gazdei. Acest mecanism poate fi benefic pentru parazit (reduce șansa declanșării răspunsului imun al gazdei împotriva sa) cât și pentru gazda (scade riscul declanșării bolilor autoimune la indivizii predispuși genetic la boală). Producerea de superantigene și mimetismul molecular pot crește incidența anumitor boli autoimune. Mecanismele care pot explica aceste corelații au la bază următoarea succesiune de evenimente: infecțiile recurente sau trenante, producerea de superantigene de către gazdă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poate fi benefic pentru parazit (reduce șansa declanșării răspunsului imun al gazdei împotriva sa) cât și pentru gazda (scade riscul declanșării bolilor autoimune la indivizii predispuși genetic la boală). Producerea de superantigene și mimetismul molecular pot crește incidența anumitor boli autoimune. Mecanismele care pot explica aceste corelații au la bază următoarea succesiune de evenimente: infecțiile recurente sau trenante, producerea de superantigene de către gazdă, activarea policlonală a limfocitelor B, producerea unui număr mare de anticorpi cu specificități diferite, dintre care cele potențial
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]