4,413 matches
-
spune Corin, există un subiect Încă centrat, În vreme ce În postmodernism avem de-a face cu un subiect multiplu, lipsit de centru. Or, eu cred că În modernism deja, În toată cultura de după 1850, la Rimbaud, la Dostoievski, la Nietzsche, În avangardă, avem deja forme ale subiectului descentrat, ale subiectului multiplu. Trecând printr-o ideologie pe care mediile artistice o preiau prin Freud, cu tot ce Înseamnă psihicul uman atât de descentrat, În discursurile literare moderne apare ideea unui subiect care nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar e important să le ai. Deriziunea, disuadarea, cu Hrabal, Mroek etc., de acord, dar mereu de sub superficialitatea râsului pândește strigătul individului liber profund ultragiat. Se poate vorbi despre rezistență În literatură atunci când dispunem de o varietate a competiției din avangarda modernistă, când experimentul modernist Îl epatează pe burghez la fel ca și pe nomenclaturist. E o rezistență a stilului contra literaturii de consum. Doru Pop: Întrebarea mea rămâne următoarea. Când vorbești despre comunism - și tocmai pentru că te referi la așa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce ai spus, anii ’65 sunt Într-adevăr interesanți pentru că apare un Breban, cu un roman cum este Animale bolnave, apare un Ivasiuc, interesant pentru acea vreme, apare modernul Sorin Titel, despre care se tace prea mult, sunt mișcări de avangardă, Țepeneag, bineînțeles... Tezele din iulie ’71 pun o nouă stavilă. Putem vorbi de un moment de liberalizare foarte scurt, timp În care Ceaușescu apreciase cinic situația, avea doar puterea În mână. A păcălit lumea. Ar trebui (și aici sunt de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
europene, și ea nu a dispărut, chiar după așa-zisul „sfârșit al istoriei”. Ne putem Întreba, desigur, de ce avem nevoie de „noutatea omului”. La această Întrebare răspunde Înțelesul modernității și diferitele ei faze. Paradoxul acestei Întrebări este că dacă În timpul avangărzilor culturale, a elitelor care promulgau modele Între cele două războaie mondiale, modul de producție al noutății ideologice se sprijinea pe critica și acceptarea În același timp a unui model romantic (vezi variantele europene ale sale, fascistul ori comunistul, mai puțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Între cele două războaie mondiale, modul de producție al noutății ideologice se sprijinea pe critica și acceptarea În același timp a unui model romantic (vezi variantele europene ale sale, fascistul ori comunistul, mai puțin Însă democratul), În postmodernitate, odată cu destructurarea avangardei ideologice, și atacul asupra oricărui fundamentalism cultural, printre care și cel al eurocentrismului, asistăm la o revenire a unor teze ale românului transcendent, citite Însă altfel. Proiecțiile despre un român generic ori transcendent nu au fost o invenție autohtonă, ele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dovedit dramatice, ținând seama de noutatea provocărilor. Ce așez sub modernizare, sub conștiința critică a modernității? Conștiința critică a modernității este conștiința unui proiect social de anvergură, de a cărui realizare devine responsabilă comunitatea civică. Modernizarea cere o percepție a avangărzii, a inovației și o permanentă reflecție asupra viitorului. Avem nevoie de o utopie culturală, În sensul Înnoirii, dar În același timp nu reușim să fixăm limitele ei critice. Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și cel intitulat Generația ’80. Reflecții și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul Generație, avangardă, experiment (Sighișoara, mai 1995). Rubrica „O carte în dezbatere”, înlocuită de „Lecturi deschise”, propune seriale de discuții asupra unor apariții ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
ale Sindicatelor Unite (Ilfov, București), e asistentă la Muzeul „K. Zambaccian” ș.a. Înstrăinarea de familie a tatălui (prin divorțul din anii ’20), apoi moartea lui în circumstanțe neelucidate, logodna - timpurie - eșuată cu Mihail Avramescu (la acea dată încă fervent al avangardei), un mariaj din nou nefericit, ce se desface, survin ca tot atâtea momente ce apasă existența scriitoarei, a cărei sănătate e precară. Se recăsătorește în 1940 cu Geo Maican, actor și autor de scenarii teatrale. Va părăsi viața literară spre
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
1954), și foarte multe transpuneri în românește, la început îndeosebi din literatura sovietică, apoi și din alte literaturi, toate adresându-se cu precădere tinerilor cititori. Textele lui F. au beneficiat de un spațiu destul de amplu în antologiile literaturii românești de avangardă, însă nici cele din Bust, nici cele rămase în revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
243-249; Sașa Pană, Ne amintim de Dan Faur, LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV, 419, passim; Mirodan, Dicționar, II, 259-262; Dan Faur, DCS, 141-143; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 145-147; Victor Durnea, [Dan Faur], „Minimum” (Tel Aviv), 2003, 192. V.D.
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
probleme sau zone ale lumii fără să fie nevoie de un ordin expres al comunității factorilor politici, pentru a depista potențiale probleme din zonele care nu atrag atenția celor menționați - pare însă cel puțin în contradicție deopotrivă cu misiunea de avangardă și avertizare a serviciilor de informații (în fond, rațiunea lor de a exista este de a ști cu un ceas mai devreme, de a evita surpriza strategică) și cu scepticismul subtextual al autorilor față de permanenta conlucrare decident - agenție de informații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Theodor Hodoșan, București, 1946; Știri despre Victor Valeriu Martinescu, îngr. și pref. Ion Pop, Oradea, 1995. Repere bibliografice: „Cocktail”, ,,Dacia rediviva”, 1943, 1, 2; Neagu Rădulescu, Jurnalul unui caricaturist, SPM, 1970, 45; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 133; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 329-340; George Sbârcea, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Cluj-Napoca, 1989, 61; Pop, Avangarda, 374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
1, 2; Neagu Rădulescu, Jurnalul unui caricaturist, SPM, 1970, 45; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 133; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 329-340; George Sbârcea, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Cluj-Napoca, 1989, 61; Pop, Avangarda, 374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu Martinescu, APF, 1996, 6; Gheorghe Dumitrescu, Victor Valeriu Martinescu și noi, APF, 1996, 6; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Cluj-Napoca, 1989, 61; Pop, Avangarda, 374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu Martinescu, APF, 1996, 6; Gheorghe Dumitrescu, Victor Valeriu Martinescu și noi, APF, 1996, 6; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, 188-190; Mircea A. Diaconu, Avangardiștii la răscruce, CL, 1997, 8; Pop, Pagini, 26-36; Grigurcu, Poezie, II, 63-67; Dicț. scriit. rom., III, 117-118; Dicț. analitic, IV, 203-205; Firan, Profiluri, II, 43-44. S.C.
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
artă (1969), Cubismul (1972), Pop Art (1975), Istoria unei generații pierdute: expresioniștii (1980) ș.a. sunt exegeze ale unor manifestări de șoc, ce violentează vechile estetici, afirmând poetici noi, născute din atitudini negatoare față de realitate, aria preocupându-l și în Dicționarul avangardelor (2003). O demonstrație aplicată, cu suporturi teoretice pertinente, va conține Constelația gemenilor (1979). Expresii distinct originale ale unei realități existențiale unitare, pictura și literatura sunt convocate, alături de celelalte fațete ale frumosului creat de sensibilitatea umană, într-un „sistem al artelor
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
american al secolului XX, București, 1999; Jocul cu oglinzile, București, 2000; Civilizații enigmatice din Nordul Americii, București, 2001; Povestea artelor surori. Introducere în ekphrastică, București, 2001; Brâncuși și arta modernă, București, 2001; Istoria literaturii americane în date, București, 2002; Dicționarul avangardelor, București, 2003; Druizii și lumea lor enigmatică, București, 2003. Ediții: Alice Voinescu, Întâlniri cu eroi din literatură și teatru, București, 1983; Petru Comarnescu, Kalokagathon, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Florin Toma); Byron, Opere, I-IV, introd. edit., București
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
lectură, care, multiplicând nucleele de interes, evită monotonia și linearitatea demersului critic tradițional. „Semnul epocii noastre, scrie autorul, este o capacitate nouă, fără precedent, de a resuscita întregul acumulărilor umanității”; eliberat de obsesia originalității și a frondei care a bântuit avangarda artistică până în anii ’60, postmodernismul îmbrățișează, fără deosebire, toate epocile culturale. Impresia generală este, în termenii eseistului, aceea de „proteism” și „paradoxal eclectism”, iar artiștii emblematici sunt Borges, T. S. Eliot și Picasso. Spirit clasic, H. reduce paradoxul la o
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
cu mulțumiri pentru ajutorul dat la apariția acestei cărți Cuprins Introducere: Cadre și elite 1. Școlile de formare a nomenclaturii și intelectualii de partid Istorii de partid și de stat „Totalitarism” și „modernizare” Povestea vieților, autobiografii și Bildungsromane ale cadrelor Avangarde și elite, intelectuali și cadre 2. Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real“ după 1989 4. Metode și terenuri Organizarea cărții PRIMA PARTE: FORMAREA INTELECTUALULUI DE PARTID Trei citate 1. Învățământul de partid
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
excelență al „noii literaturi” din „cealaltă Germanie”; românul Pumnul și palmă al lui Dumitru Popescu, ultimul rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu”, se voise o adevarată șaga a activiștilor de partid, pentru ca, apoi, cărțile publicate după 1990 să dezvăluie mizeria utopiei. Avangarde și elite, intelectuali și cadre. Studiile privind fostele elite socialiste, noua clasa și nomenclatura au lăsat deschise o serie de probleme, revelatoare pentru statutul controversat și nedefinit al grupului. Se poate vorbi Într-adevăr despre o elită Într-o societate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
adevăr despre o elită Într-o societate care tinde spre eliminarea diferențelor dintre clasele sociale? A lua drept obiect de studiu elită nu semnifică adoptarea unui principiu a priori „elitist”? Discursul de tip marxist-leninist a avut Întotdeauna În vedere doar avangardă de clasă, ale cărei legături cu clasa de origine trebuiau menținute cu preț: „ruperea de mase”, manifestările de „elitism”, „sectarismul”, „birocrația” de partid puteau constitui păcate mortale, ca și manifestările de „intelectualism”. Pe de altă parte, aceasta elită - vom păstra
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
RDG care păstrase, chiar dacă sub fațadă unui consens politic unanim proclamat, o structură pluripartidică. Un control mai strict al condițiilor de primire În partid și o selecție mai strictă a candidaților asigurau Într-o mai mare măsură conservarea caracterului „de avangardă” al partidului și o mai mare diferențiere de „mase”. Conținutul muncii politice a cadrelor este, pe de altă parte, indicat de specializarea funcțiilor În aparat pornind de la diviziunea muncii Între organizator (instructor) și propagandist, instrucția având un dublu Înțeles, de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cum să devii specialist sau profesionist și să rămâi În același timp atașat clasei de origine, fără să schimbi statutul social?). Agitprop Importanța acordată teatrului În munca de deprofesionalizare a artei se află la originea atât a tehnicilor artistice de avangardă, cât și a celor de propagandă modernă. Ideea de a organiza sărbători de masă, cu amestecarea actorilor și a spectatorilor a prilejuit puneri În scenă grandioase, În special cu ocazia comemorărilor. Idee În același timp foarte modernă - a se vedea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
propagandă modernă. Ideea de a organiza sărbători de masă, cu amestecarea actorilor și a spectatorilor a prilejuit puneri În scenă grandioase, În special cu ocazia comemorărilor. Idee În același timp foarte modernă - a se vedea inovațiile realizate de teatrul de avangardă -, dar și amenințând să pună În cauză autonomia artei. Marile orchestrări folclorico-artistice, de la Stalin la Ceaușescu, au fost montate direct și fățiș Împotriva individualismului estet. Activitățile proletcultismului au fost În cele din urmă absorbite de muncă de educație, iar animatorii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Franța) și naționalist (În Europa) În jurul lui 1900 (cf. Thiesse, 1991; Charle, 1996). Astfel, pot fi analizate mai multe serii de opoziții care traversează istoria literaturii române și separă pe apărătorii «autonomiei esteticului» (critici literări liberali, autori simboliști, scriitori de avangardă) de scriitorii și criticii angajați, naționaliști, populiști de dreapta sau de stânga. Ansamblul acestor poziții este constitutiv pentru această configurație socială particulară care este «literatura română» și care poate fi reprezentată că un model invers al câmpului literar francez, sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de către stat a identității naționale. La momentul Întemeierii sale, SSR avea 47 de membri și efectivele sale au crescut În continuare ajungând În jurul a 250 În anii 1940-1945, dar numai o parte dintre ei erau «membri activi»; majoritatea scriitorilor de avangardă din epoca nu făceau parte din ea. Schimbările intervenite Între 1948 și 1989 sunt de remarcat sub trei aspecte. În primul rând, crearea unui public potențial lărgit În raport cu starea anterioară a câmpului, drept urmare a politicii de școlarizare care n-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]