1,974 matches
-
acord în principiu, dar mai cereau câteva zile de amânare, care treceau și veneau altele, iar ei rămâneau tot acolo. Zile în șir grupuri de legionari alergau de la Ministerul de Finanțe unde lucra Bidianu, până la doctorul Noveanu la Ministerul Inventarului Avuțiilor Publice. De acolo la Culte și Arte, la Budișteanu, și apoi la Hotelul împăratul Traian din Calea Griviței. De peste tot locul se insista să demisioneze și ei, pentru a face cauză comună cu Horia Sima și cu Mișcarea Legionară, care aproba
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și de judecată corectă le constată cronicarul cu amărăciune și în finalul bătăliei de la Eger (1598): „Și vrea fi fost dobânda și izbânda creștinilor. Iar creștinii nu să știură cumpăta, ci să dederă a jăhui. Deci pentru multă lăcomie a avuției, ei își puseră toți capetele. [...] O, amar mare! Că văzând turcii atâta netocmeală întru creștini, pentru lăcomiia lor, curând să întoarseră procleții de turci asupra lor și [...] fu moarte mare”. Astfel de comentarii nu apăruseră în istoriografia secolului al XVI
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
majoritatea celor intervievați unei aptitudini umane de „folosință” a acestuia (18, 22); totuși, femeile cred preponderent într-un fel de suficiență intrinsecă a „fortunei” (22), iar tinerii se împart din nou în acest caz. „Sănătatea” este prețuită unanim (în contrast cu orice „avuție” privată) (30). Om și timp Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 1: 32 A (15 ∆, 17 O ; 7 B (7 ∆); 17 C (7 ∆, 10 O) 1: 9 A (3 ∆, 6 O); 2 B (2 ∆); 1 C (1 O
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
inorogul nu are cum să fie decât o fiară imposibil de îmblânzit. În Psalmul 21, 21-22, unicornul se numără printre forțele malefice, amenințătoare, împotriva cărora omul expus cere ajutorul divinității: "Scapă de sabie viața mea,/ din laba câinelui, singura mea avuție!/ Izbăvește-mă din gura leului/ și de coarnele inorogilor pe mine, sărmanul!"6. Asocierea unicornului cu leul va avea un mare succes în iconografie și în emblematică, precum și în alchimie 7. Deocamdată, ne interesează doar plasarea animalului în vârful ierarhiei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în mod violent și barbar destinele pe motive de nimic, iar viața lor n-ar fi fost redusă doar la o sălbatică luptă pentru supraviețuire? Cu alte cuvinte, un uriaș potențial uman de cea mai bună calitate, care este principala avuție și resursă a unei nații, a fost intimidat, timorat, zdrobit, nimicit și nu ai cum să nu regreți de asemenea faptul că cei mai buni ani din existența lor au fost irosiți. Și cum să nu te revolte și să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vodă pentru Moldova; de la Vlad I și V, de la Mircea I, Mihai Viteazu, Mihnea cel Bun, Constantin Brâncoveanu și Constantin Hangerli pentru Valahia. Astăzi colecțiile sunt foarte însemnate. Colecția Societății Academice, care posedă mai multe sute de bucăți, întrece prin avuția ei pe toate cele cunoscute până acum, însă și Colecția Doboczky din Pesta e mai importantă decât amândouă colecțiile Imperiului de mai sus la un loc. Nu dispunem încă de un material foarte mare, dar cred că, persistând în investigațiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plece" (15.68-73)62. Motivațiile unei ospitalități fără măsură pot fi deci diverse. Ele răspund unor dorințe puternice din partea gazdei care vrea să-și acapareze oaspetele pentru a-și satisface dorințe erotice, dar și din orgoliu (pentru a-și etala avuțiile), și în cele din urmă și mai ales pentru a-și satisface nevoia de avea un tovarăș, de schimbare, de divertisment, pentru a înlocui pierderea unei ființe dragi și-și a face din oaspete obiectul unei investiri afective neașteptate. Bineînțeles
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pompoase, nu sunt acele izvorâte dintrun avânt general, cari cred că cu vorba și cu apel la sacrificii se poate îmbunătăți o stare socială. Nu, au fost măsurile acele lente, ce vin în ajutorul muncii latente, cari fără zgomot măresc avuția națională, iar nu munca superficială a vieții noastre de politicieni.<ref id=”1”>Ibidem, p. 612.</ref> Moștenirea junimistă Sunt numai 23 de ani de atunci [de la 1913 - nota noas tră], dar cât de mult mi se pare! Întradevăr, câte
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
inițierea afacerilor. În economiile capitaliste dezvoltate, transferul procesului de valori- ficare, concomitent cu transferul de profit sau risc, are loc în cadrul unui sistem financiar, numit și industrie financiară. Se apreciază că, în prezent, în S.U.A., industria financiară (inclusiv asigurările și avuția reală) reprezintă circa 1 / 6 din PNB, respectiv de 7 ori mai mult decât agricultura, silvicultura și piscicultura la un loc. La sfârșitul anului 2000, peste 6 % din forța de muncă americană, își desfășura activitatea în industria financiară. Activele financiare
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
dar nu într-o cultură românească, unde, atât cât era, liberalismul se baza pe tradiția franceză a „liberalismului construit”, în locul tradiției britanice a laissez-faire-ului. în multe privințe, analiza lui Gellner nu face decât să reafirme ideile lui Adam Smith din Avuția națiunilor (1776): „[Așa cum] fiecare individ încearcă, pe cât posibil, a-și utiliza capitalul în dezvoltarea activității interne și a îndruma această activitate în așa fel încât produsele ei să aibă cea mai mare valoare, tot așa fiecare individ urmărește, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o linie de demarcație între public și privat, el îl face pe proprietar co-suveran, ca să spunem așa. Rezultă că dreptul de proprietate este, probabil, mai important decât dreptul la vot. Slăbirea drepturilor de proprietate prin mecanisme cum ar fi distribuirea avuției în scopuri ce țin de protecția socială și interferența cu drepturile contractuale în beneficiul «drepturilor civile» subminează libertatea în cele mai avansate democrații, chiar în timp ce acumularea pașnică a avuției și respectarea procedurilor democratice lasă impresia că totul merge bine”30
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vot. Slăbirea drepturilor de proprietate prin mecanisme cum ar fi distribuirea avuției în scopuri ce țin de protecția socială și interferența cu drepturile contractuale în beneficiul «drepturilor civile» subminează libertatea în cele mai avansate democrații, chiar în timp ce acumularea pașnică a avuției și respectarea procedurilor democratice lasă impresia că totul merge bine”30. Care sunt atitudinile românilor față de proprietate și de drepturile la proprietate? Cum au tratat ei această chestiune după 1989? Mi-e teamă că nu prea bine; ne aflăm în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de cercetare conex ar pune societatea și cultura românească față în față cu cele arătate de specialistul în drept Richard A. Epstein în lucrările sale Principles for a Free Society 33 și Simple Rules for a Complex World 34. 7. Avuția și sărăcia națiunilor Să ne îndreptăm acum către domeniul dezvoltării economice. Cartea recentă a lui David Landes, The Wealth and Poverty of Nations 35, își propune să „urmărească și să înțeleagă curentul principal al progresului economic și al modernizării: cum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
propune să „urmărească și să înțeleagă curentul principal al progresului economic și al modernizării: cum am ajuns acolo unde suntem și să fim ceea ce suntem, pe calea producerii, obținerii și consumului”. Pe scurt, întreabă Landes, ce anume a contribuit la avuția unor țări și sărăcia altora?36 Cum se pot explica diferențele dintre „Vest și rest”, în termeni de avuție și sănătate? Ce factori le-au determinat? „Cum au ajuns atât de bogate țările bogate? De ce sunt țările sărace atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
suntem și să fim ceea ce suntem, pe calea producerii, obținerii și consumului”. Pe scurt, întreabă Landes, ce anume a contribuit la avuția unor țări și sărăcia altora?36 Cum se pot explica diferențele dintre „Vest și rest”, în termeni de avuție și sănătate? Ce factori le-au determinat? „Cum au ajuns atât de bogate țările bogate? De ce sunt țările sărace atât de sărace? De ce a luat Europa („Vestul”) conducerea în schimbarea lumii? Cineva ar putea spune că eurocentrismul nu ne face
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spun ar trebui să-l evite. Cât despre mine, prefer adevărul gândirii orwelliene 37. Nu putem decât să sugerăm câteva dintre opțiunile pe care cartea lui Landes le oferă pentru un plan al istoriei recente a României: 1) Pentru Landes, „Avuția Cunoașterii” este cheia. “în primul rând, instituțiile și cultura; banii abia apoi; dar, încă de la început și din ce în ce mai mult, cunoașterea a fost răsplătită”38. Un studiu al istoriei intelectuale a României de-a lungul ultimelor secole ar fi edificator. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-au dovedit a fi importante, fie ele asociate cu rasa, cu originile geografice sau cu orice alți factori. Cultura specifică sau «capitalul uman» disponibil pentru un popor au avut adesea o influență mai mare asupra nivelului său economic decât avuția materială existentă, resursele naturale sau aptitudinile individuale [...]. Grupurile se deosebesc, având talente diferite [...] și diferite atitudini față de muncă, educație, violență și față de viață. De aceea oameni care locuiesc aproape unii de ceilalți și se confruntă cu aceleași opțiuni curente, economice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
demonstrează importanța istorică a capitalului uman la o scară mai largă. La nivel național, capitalul cultural include nu doar calificările specifice și deprinderile de muncă generale ale oamenilor, ci și aranjamentele instituționale și tradițiile sociale și politice care facilitează producerea avuției. Legea încrederii confirmate este printre cele mai importante. Guvernele înclinate spre confiscarea avuției s-ar putea ca, pe termen lung, să nu găsească mare lucru de confiscat. în același fel, un sistem politic care nu reușește să înțeleagă sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
național, capitalul cultural include nu doar calificările specifice și deprinderile de muncă generale ale oamenilor, ci și aranjamentele instituționale și tradițiile sociale și politice care facilitează producerea avuției. Legea încrederii confirmate este printre cele mai importante. Guvernele înclinate spre confiscarea avuției s-ar putea ca, pe termen lung, să nu găsească mare lucru de confiscat. în același fel, un sistem politic care nu reușește să înțeleagă sau să respecte necesitățile inerente ale comerțului și industriei poate reduce cu ușurință productivitatea comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și el, rolul și impactul religiei asupra dezvoltării sociale și culturale laice. „Deoarece religia, ca și rasa ori ideologia politică, este o modalitate de a organiza un număr mare de oameni în tabere diferite care se luptă pentru putere și avuție, nu e întotdeauna ușor să se determine dacă obiectivul real este reprezentat de putere și avuție, mai curând decât de religie, rasă și ideologie ca atare. Totuși, chiar și într-o analiză a evenimentelor pur laice, religia nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rasa ori ideologia politică, este o modalitate de a organiza un număr mare de oameni în tabere diferite care se luptă pentru putere și avuție, nu e întotdeauna ușor să se determine dacă obiectivul real este reprezentat de putere și avuție, mai curând decât de religie, rasă și ideologie ca atare. Totuși, chiar și într-o analiză a evenimentelor pur laice, religia nu poate fi redusă la un simplu înveliș filozofic al factorilor economici și sociali”90. Mai avem și problema
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Philosophy, Politics, Economics and the History of Ideas, University of Chicago Press, Chicago, 1978, pp. 119-151, mai ales pp. 119-121. Pentru c`teva reflecții asupra situației românești, vezi Cristian Preda, Tranziție, liberalism și națiune, Editura Nemira, București, 2001. Adam Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Editura Academiei, București, 1962, vol. I, p. 305. O lucrare deschizătoare de drumuri (deosebit de folositoare pentru analiza comunicării politice și a lipsei de comunicare) legată de aceasta și de alte chestiuni de sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
popoare `n materie de productivitate” nu reprezintă „`n mod necesar diferențe `ntre grupuri rasiale sau etnice. `n 1994 s-a estimat că cei 34 de milioane de chinezi din diaspora, răsp`ndiți peste tot `n lume, au produs la fel de multă avuție ca și miliardul de trăitori `n China `nsăși”, pp. 329-330. 46 Pentru detalii despre difuzia culturală, `mprumutul cultural și rezistența culturală, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 376 și urm. 47 Ibidem, p. 342. 48 Ibidem. 49 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un loc de frunte `n realizarea unor astfel de lucrări. 75 Nathan Rosenberg și L.E. Birzell Jr., How the West Grew Rich: The Economic Transformation of the Industrial World, Basic Books, New York, 1986. 76 Ibidem, p. ix. 77 Adam Smith, Avuția națiunilor, ed. cit., vol. I, p. 305. 78 Rosenberg și Birzell Jr., op.cit., p. x. 79 Ibidem, p. 20. 80 Ibidem, pp. 21-32. 81 `n România, un efort remarcabil `n această direcție `l constituie lucrarea lui Daniel Barbu, Șapte teme
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Crucea Mântuitorului mieu. Amin. Boierimea basarabeană de atunci, chemată să conducă viața politică, socială, administrativă și judecătorească a provinciei, provenea ca origine fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază un statut și nici nu erau organizați după modelul aristocrației feudale europene (apusene). Această boierime nu avea mentalitatea, spiritul și nici tradiția aristocrației consacrate, păstrătoarea unor datini de sute de ani. “Spița neamului” nu se
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]