5,357 matches
-
ETERNITATEA LUMII Din eternitatea lumii, Am luat simple pasaje, Voiau să mă oprească unii, Am trecut printre grilaje! În nesfârșitul Univers, Descoperisem eu o stea, Îi scrisesem și un vers, Și visam să fie a mea! Stai în banca ta bătrâne, Fiindcă tot te dai în stambă, Îți doresc să ai pe mâine, Bani pentru petrol de lampă! Referință Bibliografică: Din eternitatea lumii / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 544, Anul II, 27 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
DIN ETERNITATEA LUMII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355086_a_356415]
-
de ani, care și-a dedicat toată viața cusutului și țesutului realizate în cea mai mare parte la lumina lămpii. Privită din exterior impresionează prin arhitectură, privită din interior pare o căsuță de poveste sau de vis în care o bătrână plină de viață își îngrijește cu mare dragoste propriile creații, bogăția de ștergare, fețe de masă și de pernă pline de motive florale, animale și păsări, lucrate în culori vii, majoritatea după modele proprii. Un singur covor lung de aproximativ
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Lucra la o firmă de publicitate pe un salariu modest. Undeva la 1300 €. Chiria, cheltuielile lunare de întreținere, hrană și, poate, câte-o ieșire prin împrejurimi. Basta banii. Trăise și vremuri mai bune, spunea el cătrănit. Prietena lui îngrijea o bătrână pentru 700 € pe lună, plus masa asigurată. Criza datoriilor, austeritatea și recesiunea puseseră presiune pe toate băncile europene. Și pe buzunarele, mai ales, emigranților. Un „Bun venit!”, oarecum, cunoscut. Am un frate, care trăiește în Roma din 1997. De la an
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
așa. E mult mai bine ca să te lași iubit decât să-ți iubești președintele. Că doar am mai avut unul mult stimat și iubit și ce, ați uitat? Cine îl impușcatără? Felicitări, nea Băse! Ești cel mai tare din parcarea bătrânei Europe! Vei primi tot respectul din partea aleșilor arieni, din partea baroșilor și a nu mai știu eu cui. Ai fost singur contra a 7 milioane și ceva de prostovani, care în loc să stea întinși la soare pe o zi caniculară, i-a
DE AZI SĂ NU MAI CÂRTIM, DOAR SĂ MÂRÂIM. HAM, HAM! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355217_a_356546]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > SLAVOMIR ALMĂJAN - BĂTRÂNA CU BOTUȚA Autor: Slavomir Almăjan Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inima satului” își zicea, „doară, doară
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
ori de câte ori Florița plângea. Nu mai e mult. A ajuns aproape lângă școală apoi va trece de biserică și imediat lângă biserică e dispensarul. La gardul lui Nelu Surului, potaia lui părea că-și iese din minți de lătrat la apropierea bătrânei. „Mustre-te, câine! N-ai ce mânca de mine, doar oarece oase bătrâne. Latră-i pe ceie de mi-o furat găinuțele!” Când a ajuns la ușa dispensrului lacătul era pe ușă. „O plecat doctorița de vreo juma de oră
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
oarece oase bătrâne. Latră-i pe ceie de mi-o furat găinuțele!” Când a ajuns la ușa dispensrului lacătul era pe ușă. „O plecat doctorița de vreo juma de oră!” i-a strigat de peste drum Rahila Cucului, fata de la coperativă. Bătrâna s-a prăbușit aproape pe pragul ușii de la dispensar. Ar fi vrut să plângă, ar fi vrut să strige dar tot ce i-a ieșit pe buze a fost „Oh, Doamne, de ce nu mă iei?” După o vreme s-a
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
ta!” „Domnul să te alduiască, fătul meu, du-mă la năcazul meu...” Apoi un nor gros de praf s-a ridicat în urma lor iar potaia Surului lătra ieșită din minți. Slavomir ALMĂJAN Kelowna, Canada august 2012 Referință Bibliografică: Slavomir ALMĂJAN - BĂTRÂNA CU BOTUȚA / Slavomir Almăjan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 599, Anul II, 21 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Slavomir Almăjan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
și-n zgârceală. Femeia de consum își vinde trupul și-și face meseria. Femeia anti-sex este obeză, pocită sau schiloadă și se-ntrece-n așteptare. Nimfomana face spectacol în perpetuum mobile. Femeia credincioasă ferește de păcat în zilele de post. Bătrâna are-n față icoana Fecioarei Sfinte și-n gând chipul fecioarei care-a fost. Femeia trecută se luptă cu hormoni de tăvăleșală. Femeia e femeie oriunde și oricând, cu ochi, trup, cu minte și greu îi poți citi iubirea de-
BAZACONIADĂ FEMENINĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355580_a_356909]
-
ghiotura ! - Împinge, nene, că ești cât malu ! - Ce-mpingi bre, că nu ești la bușteni !? - N-am altcum ! Ce, ai mâzgă pă minte ? Un băiat de școală iese din fața geamului, cu un săcotei de păine și dă una la o bătrână ... - Ia și tale, că nu mai apuci ! - Să trăiești, că n-aveam pâine, leac ! - Bă, Țăcă, ce-ai luat atâtea dacă nu-ți trebuie ? - Ba-mi trebuie, că s-tem șapte guri ș-un câine ! - Lasă râca, nepoate, c-a
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
cerul. Se întoarce spre mine: -Și tu murești? Dintr-un copac, din marginea parcului, zboară, cu croncănit puternic niște ciori. Frunze galbene cad, alene, spre pământ. Semn că vară e pe sfârșite. Pe aleea parcului trece, sprijinită în baston, o bătrână. Catinca o privește lung și când ajunge în dreptul nostru zice: - Titina, vezi, ea e bătrână și n-a murit! Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Întrebare fără răspuns povestire de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355734_a_357063]
-
Boca Raton. A profitat de faptul că se afla pe pământ american și a vizitat și câteva orașe din Canada. I-a plăcut foarte mult la Vancouver. În America de Sud a ajuns în Brazilia, în orașul carnavalurilor, Rio de Janeiro. Vizitând bătrâna Europă, i-a rămas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoasă din salba de insule grecești ce străjuiesc cu legendele lor, țara uneia dintre cele mai vechi civilizații, civilizația greacă. „Mă consider un om împlinit!” Luciana Stănilă este
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
melancolici.Lacrimi de sânge picurau pe față, acoperindu-i ochii cu o pojghiță vâscoasă; simțea cum se sufocă și nu se putea mișca din strânsoarea reptilei... -Doamnă, doamnă, treziți-vă! Ajutor!Gențianne se trezi brusc din coșmar la țipetele unei bătrâne, vecină cu patul ei. -Ce s-a întâmplat, de ce ...m-ați trezit, de ce țipați? Of, Doamne , unde sunt? Vreau acasă! -Erai gata, gata să te sufoci, fata mea! Bine că te-am văzut, că acum nu mai stăteai de vorbă
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
aristocrația muncitoreasca „ nu produce efecte mai periculoase decât acestor așa zise” societăți deschise” născute din amestecul celor două „ aristocrații muncitorești ” , amândouă bolnave de LNH-ul comunismului și capitalismului comunitar. Căci aceste două fețe demente, Rusia și America, născute din inimă bătrânei Europe, care aveau să poarte numele celor mai periculoase doctrine politice care au guvernat vreodată existența lumii, respectiv doctrina comunistă, avandu-si rădăcinile în „comunismul femeilor” din Republică lui Platon din Grecia antică, si doctrina capitalista și agresivă a marxismului
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
mai fi banul, adică târfa universală numită FMI, nu vor mai fi nici codoși globalizați. Și a doua regulă este aceea ca toti codoșii globalizați sunt născuți demenți, asemenea mamelor lor din Rusia și America și a bunicilor lor din bătrână Europa. Pentru că, fiind frustati, disperați, degenerați și lipsiți de viziune, acesti codoși globalizați continuă să guverneaze existența lumii pe principiul veșnicei utopii care își are esență în Paradisul prin distrugere și care îi are ca adversari pe oamenii înșiși. Acești
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
suflet ale celor 10 femei din salon... Genele s-au unit într-un dans al clipelor magice dintr-o noapte de dragoste cu eternitatea și au adormit în murmurul unui cântec de leagăn abia îngânat de buzele arse ale unei bătrâne pierdută în negura uitării de sine... Va urma Referință Bibliografică: Dă-mi, Doamne, un petec de cer!-fragment de roman / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]
-
toate licorile se vărsară, amestecându-se una cu alta chiar înainte de a atinge suprafața apei. O flacără uriașă cuprinse lacul și un fum verde se împrăștie peste el până departe în pădure. Fără să simtă fumul sau să vadă focul, bătrâna vrăjitoare își văzu liniștită de drum. Nu trecu prea multă vreme de la această întâmplare până când un vânător găsi casa vrăjitoarei. Înțelegând că aceasta nu mai era locuită de ceva vreme se mută cu toată familia în pădurea de lângă lac. Era
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
fundul lacului. - Cum aș putea să vă scap de vrajă? - Doar vrăjitoarea care a locuit înainte în pădurea aceasta poate ridica vraja lacului. Înțelegând că singura șansă să îi salveze pe tatăl și fratele ei era să pornească în căutarea bătrânei vrăjitoare, fata vânătorului se pregăti de drum. Auzind despre planul fetei, balaurul, fratele ei, hotărî să o însoțească până la palatul Regelui Pădurilor unde se auzea că trăia acum bătrâna vrăjitoare. Călare pe balaur, fata zbură peste trei mări și peste
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
salveze pe tatăl și fratele ei era să pornească în căutarea bătrânei vrăjitoare, fata vânătorului se pregăti de drum. Auzind despre planul fetei, balaurul, fratele ei, hotărî să o însoțească până la palatul Regelui Pădurilor unde se auzea că trăia acum bătrâna vrăjitoare. Călare pe balaur, fata zbură peste trei mări și peste trei țări, până ajunse în mijlocul celei mai mari păduri care îi fusese ei dat vreodată să vadă. Îl ascunse pe fratele ei într-o peșteră adâncă și se înfățișă
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
pentru că au nevoie la vrăjile lor de apa lacului. Alții spun că zboară tot timpul pe mături și că numai când se odihnesc se așează pe pământ. - Atunci înseamnă că numai regele poate să ne spună unde o găsim pe bătrâna vrăjitoare! - Dacă e așa, cum aș putea eu să îl iau la întrebări pe rege? - Să îl răpim într-o noapte! Poate capetele mele îl vor speria destul cât să ne spună unde sălășuiesc vrăjitoarele. - Mai bine să încerc întâi
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
în altă împărăție. Indiferent care e motivul pentru care bunica a fost răpită, ea nu mai este în stare să facă vrăji și nici în pericol nu mai e, pentru că, în curând, se va transforma în ciupercă la cât de bătrână e! Regele sări imediat pe a doua mătură, lângă vrăjitoarea rotofeie, căutând să nu îl piardă din vedere pe balaurul cu două capete care zbura vânjos pe sub nori. După ce trecu a doua mare, la limita celei de-a doua țări
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
deasupra căruia începuse să se lase înserarea și să se ridice o ceață verzuie. Văzu o casă de vrăjitoare și în pragul ei pe balaurul cu două capete. Pe când se gândea că nu era nici urmă de fată misterioasă, de bătrână vrăjitoare sau de mătură, i se păru că aude voci din stufărișul de la marginea lacului. Se apropie pe furiș și o văzu pe minunata fată încercând să o ridice pe vrăjitoare de pe mătura ei înfiptă într-o scorbură de salcie
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
o scorbură de salcie. - Cum să te mai rog? Înțelege, zicea fata cu lacrimi pe obraz, că trebuie să desfaci vraja pe care ai aruncat-o deasupra acestui lac! Tatăl meu și fratele meu sunt pierduți dacă nu faci ceva! Bătrâna vrăjitoare stătea cocoțată pe mătura ei, cu nasul uriaș și încovoiat proptit în piept, cu ochii închiși de parcă ar fi dormit. Fata o scutură ușor: - Știu că mă auzi! Spune ceva! Măcar spune-mi cum să fac să dezleg vraja
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
ei, cu nasul uriaș și încovoiat proptit în piept, cu ochii închiși de parcă ar fi dormit. Fata o scutură ușor: - Știu că mă auzi! Spune ceva! Măcar spune-mi cum să fac să dezleg vraja acestui lac! Sub ochii lor, bătrâna începu să tremure ușor, brațele și picioarele i se scurtară, părul încâlcit i se ridică ca o pălărie uriașă deasupra capului și, încet-încet, vrăjitoarea se transformă într-o ciupercă, iar mătura ei deveni pe loc un buștean acoperit de mușchi
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
a trecut repede pe lângă mine și a dispărut în spatele colinei de lângă fântână. Nu am avut vreme să văd ce era, căci nu eram atentă, stiind că-s singură la ora aceea. Am gândit că poate a fost una din pisicile bătrânei și nu am dat importanță. Mai aveam încă 45 de minute de pauză. Mă ridic agale de pe bancă și mă îndrept către spatele colinei de deasupra fântânii. Abia fac câțiva pași că mă trezește brusc din momentul de reverie un
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]